Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) arată luni, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că demersurile pentru declanşarea grevei generale, cu întreruperea activităţii timp de o zi, în instituţiile din administraţia publică locală continuă din cauza nepăsării şi dezinteresului manifestate de Guvern faţă de problemele generate de salarizarea deficitară a angajaţilor din acest domeniu.
“După trei ani de guvernare, constatăm că politicile actualului guvern cu privire la administraţia publică locală din România nu diferă cu nimic faţă de cele aplicate de către cel anterior, iar refuzul ministerelor de resort de a organiza întâlniri cu reprezentanţii organizaţiilor reprezentative din administraţia publică, în vederea identificării unor soluţii urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei salariaţilor din sectorul nostru de activitate, reprezintă încă o dovadă a desconsiderării nevoii la un trai decent al acestor angajaţi. Asistăm în acestă perioadă la declaraţii şi promisiuni făcute din studiourile televiziunilor de către reprezentanţii Guvernului României, prin care suntem asiguraţi că începând cu anul 2016 va intra în vigoare o nouă lege a salarizării unitare, care însă nu a fost pusă la dispoziţia partenerilor sociali, fapt ce ne aminteşte de o altă practică împrumutată de la guvernaţii anteriori”, a precizat FNSA.
Sindicaliştii spun că negocierea unui asemenea proiect legislativ ar trebui să fie un proces de durată, dacă s-ar dori într-adevăr echitate în ceea ce priveşte salarizarea diferitelor categorii de bugetari.
“Prin urmare, intrarea în vigoare a acestei legi începând cu ianuarie 2016 reprezintă fie o declaraţie fantezistă, fie promisiuni cu iz electoral, având în vedere că anul 2016 este anul în care vor avea loc alegerile parlamentare. Le reamintim guvernanţilor că aceleaşi promisiuni le-au fost făcute salariaţilor din administraţia publică locală şi în anul 2012, când s-au angajat că vor modifica salarizarea deficitară a acestei categorii de personal, obţinând astfel votul majorităţii angajaţilor din primării şi consilii judeţene din România”, susţin sindicaliştii.
Aceştia arată că modul în care guvernanţii şi-au respectat promisiunile reiese din situaţia actuală privind salarizarea şi drepturile angajaţilor din administraţia publică locală, unde peste 50 la sută dintre angajaţi au venitul egal cu salariul minim pe economie (975 de lei), ceea ce a dus la un exod masiv al salariaţilor din sector, aceştia preferând să facă activităţi necalificate în ţări din UE.
FNSA solicită Guvernului o întâlnire, pentru a discuta despre asigurarea unor drepturi minimale salariaţilor din administraţia publică locală, care să fie aplicate până la intrarea în vigoare a legii de salarizare promise.
Revendicările salariaţilor din administraţia publică locală vizează reglementarea şi liberalizarea acordării tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi angajaţii din sector, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărâri de consiliu, şi creşteri salariale.
“În caz contrar, FNSA va organiza următoarea acţiune de protest la jumătatea lunii aprilie 2015, şi anume grevă generală cu întreruperea activităţii timp de o zi în administraţia publică locală din România”, se mai arată în comunicat.
FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.
Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.
Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.
La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.
Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.
Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.
Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.
Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.