Tag: FNGCIMM

  • Fermierii vor primi garanţii, după ce FNGCIMM a încheiat cu Eximbank două convenţii de lucru

    FNGCIMM va garanta în procent de până la 80% din valoare, cel mult 2.400.000 de euro, creditele acordate de către instituţiile finanţatoare beneficiarilor eligibili, care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, vegetal, zootehnic sau al acvaculturii sau care derulează proiecte de investiţii cu finanţare prin PNDR 2014-2020 şi POPAM 2014-2020. Garanţia se obţine la solicitarea băncii, în bază unei finanţări aprobate.

    Până în prezent, FNGCIMM a semnat Convenţii de lucru pentru acordarea garanţiilor în bază OUG 43/2013 cu patru bănci, respectiv: Libră Internet Bank, First Bank, OTP Bank România şi EximBank.

    Beneficiarii eligibili pentru acest mecanism de garantare sunt fermieri persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi în domeniul agricol vegetal/zootehnic sau al acvaculturii respectiv.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • Veşti bune pentru tinerii care vor să-şi cumpere o locuinţă in România

    Programul Prima Casă 2018 va fi derulat prin intermediul a 15 bănci finanţatoare : Bancpost, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank România, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank România, Marfin Bank, OTP Bank România, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Romaneasca, Banca Transilvania, Unicredit Bank.

    „Dintr-o perspectiva socială, Programul Prima Casă a extins accesul la creditul ipotecar către segmentul persoanelor tinere, cu vârste până în 35 de ani, cu efect direct în crearea unei premize de stabilitate pentru tânăra generaţie. Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor, FNGCIMM a demarat în cursul anului trecut implementarea unor proiecte destinate simplificării procesului de analiză şi facilitării accesului la informaţii direct din site-ul instituţiei”, a declarat Alexandru Petrescu, director general al FNGCIMM.

    Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în anul 2018, potrivit prevederilor legale, este de 2 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul important: Ce se întâmplă cu Prima Casă din 2018? Toţi românii trebuie să afle asta

    “Anul trecut am avut alocată o sumă de 2,94 miliarde de lei acestui program, anul acesta 2,5 miliarde de lei fiind deja aproape epuizaţi. Cred că au mai rămas în jur de 113 milioane la câteva bănci, dar urmează să primim raportările şi putem foarte bine să observăm la finele acestei luni că s-a epuizat tot fondul. Dacă ar mai rămâne puţin, se realocă la băncile care au performat cel mai bine. Dar este foarte probabil ca raportările să ne arate că fondul s-a epuizat”, a spus Petrescu.

    Potrivit acestuia, pentru următorii trei ani, alocările vor fi de câte două miliarde de lei anual, urmând ca, în 2021, plafonul să ajungă la 1,5 miliarde de lei.

    “Fără discuţie, există garanţii că măcar până în 2021 acest program va continua. Este o strategie aprobată pe 29 noiembrie 2016 de Guvernul României”, a subliniat oficialul FNGCIMM.

    El a mai spus că, din 2009, când a fost lansat programul, au existat o serie de recalibrări, care au fost făcute în beneficiul celor care au accesat fondurile, astfel încât aceştia să-şi poată plăti ratele, ca dovadă rata mică de default de 0,3%, scrie realitatea.net

  • Antreprenorii români: creativi şi optimişti, dar fără cultură antreprenorială

    La conferinţa organizată de Mediafax au participat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, Paula Gabriela Pârvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, Alexandru Petrescu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii, dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Marius Ghenea, business angel, Radu Savopol, fondator al 5 To Go, Aliz Kosza, business mentor, Iuliana Stan, business manager la Human Synergistics şi Daniel Pană, tax director la KPMG.

    Printre temele de discuţie din cadrul conferinţei s-au numărat motivele lipsei unui plan de afaceri, problemele de mentalitate ale antreprenorilor, rezultatele educaţiei antreprenoriale şi efectele stresului asupra oamenilor de afaceri. în timp ce reprezentanţii băncilor consideră că acum este momentul propice pentru lansarea în afaceri, apreciind creativitatea întreprinzătorilor, consultanţii şi liderii asociaţiilor antreprenoriale arată că mediul economic este încă ostil, lipsit de stabilitate şi predictibilitate. Cu toţii sunt însă de acord că există o nevoie din ce în ce mai acută de cultură antreprenorială şi subliniază necesitatea organizării unui învăţământ de specialitate.

    STABILITATEA ŞI PREDICTIBILITATEA FISCALĂ, DOAR UN AN ÎN ROMÂNIA

    Legislaţia fiscală defineşte stabilitatea şi predictibilitatea ca având durata de un an, a spus Daniel Pană, tax director în cadrul companiei de consultanţă şi management KPMG. ”Termenul de predictibilitate este prevăzut clar în legislaţia fiscală, dar este definit ca o perioadă de un an în care se menţin reglementările. Atât durează oficial stabilitatea, un an. Dar este evident că nicio firmă nu-şi face business planuri doar pe un an. Astfel că antreprenorii trebuie să facă acest efort de a lua în calcul elementul imprevizibil al schimbărilor din regimul fiscal“, a spus acesta în deschiderea celei de-a zecea ediţii a conferinţelor dedicate IMM-urilor.

    Consultantul a identificat ca elemente pozitive în actuala legislaţie fiscală reducerea la 5% a impozitului pe dividende şi eliminarea a 102 taxe, din luna februarie 2017, punctând însă ca factori perturbatori discuţiile pe marginea impozitului pe gospodării, la începutul anului, şi intenţia guvernului de a introduce plata defalcată a TVA, discutată în prezent. De asemenea, reprezentantul KPMG a mai arătat că ”între suma estimată că se va încasa din TVA şi suma efectiv colectată există un ecart de 7 miliarde de lei, care provine şi din evaziunea fiscală, dar şi din partea de TVA declarată şi neplătită“.

    Directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, a declarat că programul Prima casă reprezintă 70% din veniturile instituţiei, dar această proporţie va fi redusă în vederea susţinerii mai consistente a finanţării pentru firmele mici. ”Aproximativ 70% din veniturile Fondului vin din programul Prima casă, 18% vin dintr-un program finanţat din surse europene, derulat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, şi doar 12% vine din zona IMM-urilor. Astfel, ceea ce noi trebuie să facem, în special în perspectiva planului Ministerului Finanţelor, care duce programul Prima casă într-o decelerare, într-o reducere în următorii trei ani, este să ne întoarcem cu faţa către IMM-uri“, a spus Alexandru Petrescu. Fostul ministru pentru IMM şi mediul de afaceri a mai menţionat că la sfârşitul primului semestru FNGCIMM acordase garanţii de 300 de milioane de lei, faţă de 258 de milioane de lei în acelaşi interval din 2016, şi se are în vedere regândirea portofoliului de garanţii.

    CELE MAI MULTE FIRME NOI SUNT FOARTE MICI, CU VENITURI DE SUB 100.000 DE EURO.

    Cele mai multe dintre firmele nou-înfiinţate în ultimii ani sunt foarte mici, a remarcat Dana Demetrian, vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române, arătând că în mediul de afaceri se manifestă o nevoie acută de cultură antreprenorială. ”Uitaţi-vă pe datele de la Registrul Comerţului, o să vedeţi că majoritatea firmelor noi sunt foarte mici, au talia sub 100.000 de euro. Asta poate să se interpreteze şi ca o lipsă de bani, de capital pentru pornire, dar şi ca o nevoie acută de cultură antreprenorială. România are nevoie să genereze cultură antreprenorială la nivel basic“, a spus Demetrian. Oficiul Băncii Comerciale Române a precizat că BCR şi-a trasat ca ”un angajament“ parteneriatul pe termen lung cu firmele pe care le finanţează. 

    Preşedintele Consiliului Naţional al IMM, Florin Jianu, a prezentat marţi un studiu din care reiese că tinerii preferă să se lanseze în afaceri, dar mulţi nu au pregătirea necesară, astfel că se conturează necesitatea de a introduce antreprenoriatul ca disciplină în învăţământul preuniversitar. ”Să ne amintim modelul matematicianului Grigore Moisil, care a înfiinţat liceele de informatică. Dacă azi România are un sector IT performant la nivel mondial este pentru că are, încă din anii ’70, aceste licee de informatică. La fel ar putea fi şi în mediul de afaceri, dacă am avea licee de antreprenoriat“, a declarat Florin Jianu. El propune ca România să-şi stabilescă un traseu strategic care să pună în centru antreprenoriatul, ca o soluţie de creştere economică pe termen mediu şi lung.

    Preşedintele Consiliului IMM a mai arătat şi rezultatele unui sondaj realizat recent de confederaţia patronală, din care reiese că întreprinzătorii sunt afectaţi de lipsa stabilităţii şi predictibilităţii în mediul de afaceri, ca şi de concurenţa neloială şi de accesul dificil la finanţare.

    „SOLUL“ PE CARE SE ÎNSĂMÂNŢEAZĂ AFACERILE ACUM, DEOSEBIT DE FERTIL

    Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, a declarat că mediul de afaceri este în această perioadă favorabil pentru lansarea în afaceri, chiar dacă există încă unele provocări care îngreunează accesul IMM-urilor la finanţare. ”Solul pe care se însămânţează afacerile este, acum, deosebit de fertil, drumul spre succes este mai uşor de parcurs şi cred că nu există bancă să nu aibă în portofoliu produse şi servicii dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii“, a declarat ea în cadrul conferinţei dedicate IMM-urilor.

    ”Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece, sunt încă multe dificultăţi care stau în calea antreprenorilor, dar experienţa noastră, la CEC Bank, de aproape 10 ani în finanţarea IMM-urilor ne arată că perioada actuală este mult mai favorabilă lansării în afaceri faţă de perioadele anterioare“, a mai spus oficialul de la CEC Bank.

  • BCR ieftineşte creditul Prima Casă pentru clienţii care nu tranzacţionează cu banca

    Pentru clienţii care îşi încasează sau vor încasa salariul la BCR, marja de dobândă este de 2% pe an, iar dobânda de 4,42% pe an.  

    Din august 2009, BCR a acordat credite în valoare de peste 5,5 miliarde de lei în cadrul programului Prima Casă şi a ajutat aproximativ 34.000 de familii să îşi achiziţioneze prima locuinţă. Cele mai multe credite au fost contracte de clienţi din Bucureşti (peste 40%).

    “Am redus dobânda pentru a fi mai atractivi pentru clienţii care încă nu tranzacţionează cu BCR şi le oferim astfel, şansa de a se convinge că  serviciile împreună cu expertiza noastră în program fac oferta pentru creditul Prima Casă imbatabilă”, a declarat Ioana Mihai, şef Departament Credite Garantate.

    Poate beneficia de creditul Prima Casă 6 orice persoană fizică care nu are în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nicio locuinţă sau care deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin programul Prima Casă, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp.

    Creditul poate fi aprobat financiar înainte de găsirea imobilului, clientul având la dispoziţie 120 de zile în care să se hotărască ce locuinţă doreşte. Pentru demararea creditului, clienţii trebuie să dispună de un avans de minim 5%, iar banca acceptă până la 3 coplătitori, cu condiţia ca la finalizarea creditului, atât solicitantul, cât şi coplătitorii să aibă vârsta maximă de 75 ani.

    Creditul este garantat parţial de Fondul de Garantare a creditelor pentru IMM (FNGCIMM), garanţia emisă de FNGCIMM, în numele şi în contul statului, având valoare determinată, iniţial egala cu 50% din valoarea creditului acordat. Potrivit legii, clientul are de achitat un comision de gestiune de 0,49% datorat FNGCIMM aplicat la valoarea finanţării garantate – deci la jumătate din valoarea acordată a creditului. Dacă solicitantul de credit cere din partea FNGCIMM o promisiune de garantare, va plăti un comision unic de analiză a promisiunii de garantare de 0.15% din valoarea promisiunii de garantare. Valabilitatea promisiunii de garantare este pe perioada de construcţie, dar nu mai mult de 18 luni.

    Prin contractele încheiate de la începutul programului, din 2009, şi până la data de 20 iulie 2014, FNGCIMM a acordat peste 119.200 de garanţii, în valoare de circa 2,3 miliarde de euro, pentru credite accesate în valoare de peste 4,56 miliarde de euro. Valoarea medie a finanţării accesate în cadrul programului este de 38.300 euro.

    În prima jumătate a anului, FNGCIMM a acordat peste 11.000 de garanţii prin programul Prima Casă. Credite Prima Casă cu garanţii acordate de FNGCIMM pot fi accesate de la BCR, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Banca Românească, Alpha Bank, Millennium, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Intesa Sanpaolo Romania, UniCredit Ţiriac Bank, Credit Agricole Bank, Bank Leumi Romania, ING Bank, Marfin Bank.
     

  • Volksbank va acorda IMM-urilor credite cu garanţii reduse

    Banca estimează că circa 150 de firme mici şi mijlocii vor putea atrage astfel de împrumuturi, cu dobândă de 6,9% pe an, compusă din indicele Robor la trei luni şi o marjă de 3,5%. “Una din principalele probleme întâmpinate de IMM-uri în obţinerea finanţării este legată de garanţii. Sectorul privat din România este încă unul tânăr şi nu a avut timp şi nici contextul favorabil, dacă ne gândim la ultimii ani de criză, pentru a acumula capital. Garanţia oferită prin FNGCIMM, de până la 50% din valoarea creditului, rezolvă această problemă pentru mare parte din antreprenori”, a declarat Anca Bălaşu, şeful departamentului Dezvoltare produse Persoane Juridice în cadrul Volksbank România.

    Oamenii de afaceri pot contracta finanţarea pe maxim trei ani, care poate fi utilizată în regim revolving în primii doi ani, urmând ca în ultimul an rambursarea să se facă în rate constante. O firmă poate accesa în cadrul programului un împrumut de maximum cinci milioane lei, jumătate din sumă fiind garantată de FNGCIMM, care percepe un comision de gestiune de 0,49% anual şi un comision de risc aferent garanţiei de stat de 1,5% pe an.

  • CEC Bank pune la dispoziţia IMM-urilor o nouă linie de finanţare

    IMM-urile cu cel puţin 3 ani de la înfiinţare vor putea contracta de la CEC Bank linii de credit in lei pentru finanţarea capitalului de lucru de până la 5 milioane lei, pe o perioadă de cel mult 24 luni, cu posibilitatea prelungirii cu maximum 12 luni.  Facilitatea poate fi garantată de stat prin FNGCIMM într-un procent de maximum 50% din valoarea creditului. Costurile aferente sunt compuse din dobânda ROBOR 3M + 2,5% p.a. , comision de gestiune în valoare de 0,04% p.a. aplicabil lunar la valoarea iniţială a liniei de credit şi comision de evaluare a garanţiilor.

    Totodată, începând cu data de 3 februarie 2014, CEC Bank a venit în sprijinul clienţilor persoane juridice care au în derulare credite în lei sau care vor să contracteze astfel de credite, prin reducerea dobânzii de referinţă a băncii, denumită Prime Rate (PR), cu 0,80% p.a.
     

  • PRIMA CASĂ: Statul are în vedere suplimentarea fondurilor pentru program. O decizie va fi luată în 2 săptămâni

     “Se are în vedere (suplimentarea fondurilor pentru “Prima Casă” – n.r.). Fac precizarea că cel puţin până la mijlocul lunii septembrie, poate chiar octombrie actualele sume sunt valide şi funcţionale, dar sunt discuţii avansate cu Ministerul Finanţelor pentru a se suplimenta acest program”, a afirmat Şaramet la un seminar pe tema garantării creditelor, întrebat dacă vor fi suplimentate fondurile pentru Prima Casă.

    El nu a putut spune ce sume vor fi disponibile suplimentar, fiind încă analizate variantele, iar o decizie ar putea fi luată în una-două săptămâni.

    “Că va fi de 100 milioane, 200 milioane sau 400 milioane, nu vă pot da această precizare, dar sunt analize şi, după ştiinţa mea, în maxim o săptămână, poate două săptămâni se va lua o decizie în acest sens”, a spus Şaramet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a salvat garanţiile pentru 1.300 de credite Prima Casă, depuse la Bank of Cyprus

     Depozitul a fost constituit chiar de Fondul de Garantare al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), instituţie unde acţionar majoritar este statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, potrivit mai multor surse din piaţa bancară.

    Pe lângă garanţiile acordate pentru creditele atrase de întreprinderile mici şi mijlocii, FNGCIMM este instituţia prin care Guvernul acordă garanţii la creditele ipotecare, prin programul Prima Casă.

    Potrivit aceloraşi surse, un depozit mai mare ar fi fost constituit de către un dezvoltator imobiliar, însă drept colateral la un credit atras de la Bank of Cyprus, iar acea sumă nu a făcut obiectul acordului cu Marfin Bank România.

    Fiind vorba de o sumă atât de mare, plasamentul a fost o decizie a Consiliului de Administraţie al Fondului, din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerul Economiei şi Agenţia pentru IMM-uri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro