BusinessMagazin

Tag: Firefox

  • Cât de important este browserul pe care il foloseşti pentru a avea o carieră de succes

    Poate şi voi v-aţi gândit, la fel ca şi economistul Michael Housman, că preferinţa pentru un anumit browser, fie că e Chrome sau Internet Explorer, este doar o chestiune de gust şi că în niciun caz nu există nicio corelaţie dintre preferinţa pentru utilizarea unui browser sau altul şi performanţa la locul de muncă. Housman s-a înşelat şi a rămas uimit când a văzut rezultatele.

    Michael Housman conducea un proiect care era menit să explice de ce unii angajaţi din serviciile de relaţii cu publicul îşi păstrau mai mult timp jobul decât alţii. A început cercetarea înarmat cu informaţii de la peste 30.000 de indivizi. Echipa sa a strâns informaţii şi despre browser-ul utilizat atunci când şi-au depus CV-ul pentru job.

    Acesta s-a gândit să verifice dacă alegerea unui browser putea să aibă legătura cu părăsirea unui job. Nu se aştepta să găsească mare lucru, dar când s-a uitat peste rezultate a rămas uimit: angajaţii care folosiseră Firefox sau Chrome şi-au păstrat slujbele cu 15% mai mult timp decât aceia care foloseau Internet Explorer sau Safari. Totuşi, Housman s-a gândit că este o coincindeţă şi a decis să facă şi o analiză în ceea ce priveşte absenţele de la serviciu: era cu 19% mai puţin probabil ca utilizatorii de Firefox şi Chrome să chiulească în comparaţie cu amatorii de Internet Explorer sau Safari.

    Ceea ce este mai interesant este că acelaşi lucru l-a descoperit şi când vine vorba de performanţa angajaţiilor: după 90 de zile de prezenţă la serviciu, utilizatorii de Firefox sau Chrome au atins niveluri de satisfacţie a consumatorilor pe care utilizatorii de IE sau Safari nu le-au atins decât după 120 de zile.

    Explicaţia?

    Nu browser-ul în sine i-a făcut să fie mai buni la job, ci alegerea unui alt browser semnalează că, potrivit lui Housman, cei care nu acceptă browserul dat pe tavă, care nu acceptă un şablon preinstalat, dau dovadă de iniţiativă căutând alte soluţii. Iar această mentalitate s-ar aplica şi în viaţa de zi cu zi, în carieră.

     

  • Un nou browser ameninţă supremaţia Chrome şi Firefox. Noul browser le oferă bani utilizatorilor, promite să-i scape de reclamele enervante şi este de două ori mai rapid

    Noul browser vine din mâinile lui Brendan Eich, un pioner al internetului şi unul dintre oamenii importanţi din spatele Firefox, şi promite să fie mai rapid decât adversarii săi şi protejeze utilizatorii de reclamele enervante, scrie cnet.com

    Start-up-ul lui Eich, Brave Software, a lansat o versiune de test a browser-ului Brave săptămâna trecută, iar aceasta funcţionează pe sistemele de operare Windows şi OS X (Apple), dar şi pe sistemele destinate dispozitivelor mobile. Brendan Eich a inventat limbajul JavaScript şi a fost co-fondator al proiectului Mozilla care are browser-ul Firefox, dar a părăsit compania în urma unei situaţii controversate din 2014.

    Eich promite că Brave va încărca pagini cu de două până la patru ori mai rapid decât alte browsere de pe smartphone, dar şi cu 1.4 ori mai rapid pe computere. Cum? Datorită faptului că Brave scapă de reclame, dar şi pentru că elimină elementele care urmăresc comportamentul online al utilizatorului.

    În momentul de faţă nu există reclame pe Brave, iar în viitor acestea vor fi personalizate pentru utilizator, pe baza informaţiilor limitate date de browser. Astfel dacă cineva este interesat de maşini acestuia îi vor apărea reclame din domeniul auto.

    În plus, utilizatorii Brave vor primi venituri din publicitate, acestea venituri fiind împărţite între agenţiile de publicitate, Brave şi utilizatori. Acei bani vor veni sub formă de credit pe care utilizatorul îl poate utiliza pentru a elimina complet reclamele de pe anumite site-uri, ca un fel de abonament cu o publicaţie anume. Însă asta se va întâmpla doar dacă browserul are destui utilizatori, de la 10 milioane în sus.

    Browserul se află încă în versiunea de testare 0.7, iar Eich speră să atingă o balanţă între păstrarea intimităţii utilizatorului şi livrarea de reclame folositoare acestuia.

  • Nou-veniţii în lumea mobilă

    In urmă cu zece ani habar n-aveam ce sistem de operare rulează telefonul mobil pe care-l purtam în buzunar. {i, pentru funcţiile limitate pe care le oferea, nici nu prea conta. Lucrurile s-au schimbat odată cu impunerea telefoanelor inteligente, pentru că “inteligenţa” lor constă tocmai în software, iar piesa fundamentală aici este sistemul de operare.

    La momentul actual, două sunt platformele mobile relevante. Din punct de vedere al răspândirii, Android (conceput de Google) conduce, însă privind dinspre veniturile generate, se pare că iOS de la Apple este în frunte.

    Cel puţin teoretic, Android este open source, aşa că oricine îl poate prelua pentru a-şi echipa echipamentele mobile, iar mari fabricanţi precum Samsung sau LG au contribuit semnificativ la popularizarea platformei. În schimb, iOS este un sistem “foarte proprietar”, în sensul că nu rulează decât pe aparate de la Apple. Urmăritorii sunt Windows Phone de la Microsoft şi BlackBerry de la firma cu acelaşi nume (fostă RIM). Ambele sunt proprietare, însă Microsoft îşi licenţiază sistemul, în vreme ce BlackBerry procedează precum Apple.

    Întrebarea la care se trudesc să răspundă o mulţime de analişti cot la cot cu specialişti în marketing este dacă mai sunt şanse ca alte platforme să-şi găsească loc pe această piaţă deja aglomerată. Lista noilor apariţii în domeniu cuprinde Canonical, Mozilla, Jolla şi, oarecum surprinzător, Samsung.

    Canonical este compania care susţine Ubuntu – poate cea mai populară distribuţie Linux la ora actuală. Intenţiile firmei de a ataca şi zona mobilă nu sunt noi, iar una dintre variantele prezentate anul trecut viza conlucrarea dintre Ubuntu şi Android (ambele au la bază un nucleu Linux, deci Ubuntu ar putea să folosească nucleul din Android). Se pare că acum lucrurile sunt coapte pentru un sistem complet şi independent, iar primele telefoane sunt anunţate pentru luna octombrie, deşi Canonical nu a furnizat informaţii despre acordurile cu fabricanţii şi operatorii telecom. Punctul forte la Ubuntu este interfaţa Unity, care a fost concepută pentru a putea rula pe orice dispozitiv (inclusiv televizoare), oferind astfel o imagine unitară.

    Mozilla a prezentat de curând Firefox OS şi, spre deosebire de Canonical, a comunicat şi înţelegerile cu fabricanţii (LG, Huawei, ZTE, Alcatel) şi o serie de 18 operatori din lumea întreagă. Firefox OS se diferenţiază de competitori prin faptul că este un sistem bazat pe HTML5, aşa că este “la fel de liber ca şi web-ul”. Printre punctele forte ale sistemului de la Mozilla se numără notorietatea brandului Firefox, calităţile browserului şi faptul că este bazat pe standarde deschise. De fapt, Firefox OS funcţionează ca o aplicaţie web, iar dezvoltarea de noi aplicaţii implică tehnici larg răspândite: HTML5, Javascript şi CSS.

    Finlandezii de la Jolla au reuşit să salveze ce era de salvat din sistemul MeeGo, pe care Nokia l-a abandonat laolaltă cu Symbian, şi au realizat Sailfish OS – despre care am mai scris. Deşi Jolla are de gând să producă telefoane sub brand propriu, iar primele modele sunt prevăzute pentru jumătatea anului acesta, intenţia finlandezilor este să licenţieze sistemul de bază (Mer, tot ce e sub interfaţă) către terţi producători, care pot să-şi folosească propria interfaţă. De curând, Jolla a lansat un SDK (Software Development Kit), astfel încât programatorii pot crea aplicaţii sau pot porta cu uşurinţă aplicaţii de pe alte platforme. Punctul forte la Sailfish este, totuşi, interfaţa. Inovativă, dar proprietară.

    Deşi este cel mai mare fabricant de telefoane Android, Samsung lucrează în continuare la Tizen, care este tot un urmaş al lui MeeGo. De fapt, Samsung înlocuieşte Nokia în parteneriatul cu Intel şi Linux Foundation. Punctul forte: banii.

    Mulţi comentatori se arată sceptici în privinţa şanselor nou-veniţilor, în principal datorită reticenţei mediului corporatist: politica BYOD (Bring Your Own Device) ar fi dată peste cap dacă diversitatea creşte. Dar există şi optimiştii, care constată că în zona mobilă ciclurile sunt de cinci ani, iar iPhone şi Android au împlinit vârsta şi cineva le va lua locul. Pe cine pariaţi?

  • Cât va plăti Google pentru a rămâne motorul de căutare preselectat la instalarea Firefox

    Cele două părţi şi-au reînoit în această săptămână parteneriatul, iar Firefox va fi în continuare instalat având preselectat motorul de căutare Google, în loc să treacă la alte variante, precum Yahoo sau Bing al grupului Microsoft, scrie AllThingsD, preluat de publicaţia Los Angeles Times. La anunţarea acordului, cele două părţi nu au dezvăluit termenii financiari. Noua tranzacţie ar asigura o creştere puternică a veniturilor organizaţiei nonprofit Mozilla, comparativ cu un total de 123 milioane de dolari anul trecut, potrivit portalului ZDNet.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • Browserul Chrome al Google a depăşit pentru prima dată Firefox şi se apropie de Internet Explorer

    “Putem privi spre viitor la o luptă fascinantă între Microsoft şi Google, întrucât ritmul de creştere al Chrome sugerează că va deveni un rival real pentru Internet Explorer la nivel global”, a declarat directorul general al StatCounter, Aodhan Cullen.

    În noiembrie, cota de piaţă a Chrome a ajuns la 25,7%, aproximativ dublu faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce Internet Explorer a scăzuut de la 48,2% la 40,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Browserul si IQ-ul

    Am avut intotdeauna probleme cu diversele versiuni ale browserelor Internet Explorer de la Microsoft. Ca proiectant de aplicatii web, trebuie sa ma asigur ca utilizatorii le pot accesa indiferent de browserul pe care-l folosesc, asa ca pe sistemele mele ruleaza cam orice program ce vizualizeaza pagini web pe care l-am gasit, in diverse versiuni si sub diverse platforme. Insa este de notorietate faptul ca versiunile mai vechi ale IE nu s-au prea aliniat standardelor pentru un motiv foarte simplu: avand o cota de piata uriasa (care intr-o vreme trecuse de 95%), browserul de la Microsoft s-a impus ca un standard de facto, care-si permitea sa incalce standardele de jure pentru ca majoritatea proiectantilor dezvoltau situri sau aplicatii anume pentru IE.

    Intre timp insa, situatia s-a schimbat, pentru ca Mozilla Firefox, Google Chrome si Apple Safari au erodat cota de piata detinuta de IE, pana la nivelul la care dezvoltatorii web au ajuns la concluzia ca e mai rentabil sa urmeze standardele oficiale (in special JavaScript), rezultatul firesc fiind ca acum aplicatiile functioneaza in general in browsere non-Microsoft, dar, spre exasperarea dezvoltatorului, necesita diverse “adaptari” pentru IE.

    Microsoft a inteles intr-un tarziu ca nu mai este in pozitia de a impune regulile in materie de browsere web, asa ca a schimbat macazul si a venit cu o noua versiune (IE9), care a imbunatatit semnificativ compatibilitatea cu standardele oficiale. Dar problemele nu s-au terminat, pentru ca toate aceste imbunatatiri nu se vad din perspectiva utilizatorilor, asa ca multi dintre ei nu trec la ultima versiune. Daca mi se semnaleaza ca (de exemplu) un utilizator din cine stie ce primarie scandinava nu poate sa acceseze o functionalitate dintr-o aplicatie dezvoltata de mine, problema este intotdeauna cauzata de o versiune antica de Internet Explorer (uneori chiar IE6, din 2001). Iar depanarea nu este simpla, pentru ca nu mai gasesc prin preajma sisteme cu respectiva versiune IE, asa ca adesea lucrez “in orb”, cu feedback telefonic si alte complicatii. Desigur, in astfel de situatii imi reprim cu greu tentatia de a specula cu privire la IQ-ul utilizatorului respectiv (sau al managerului IT, pentru ca multe institutii au politici stricte cu privire la softul folosit in birouri).

    In acest context, e firesc ca am fost foarte interesat de un raport publicat la sfarsitul lunii iulie de firma canadiana AptiQuant Psychometric Consulting, sub titlul “Intelligence Quotient (IQ) and Browser Usage”. Pe scurt, compania spune ca a corelat rezultatele obtinute de circa 100.000 de utilizatori, care au raspuns testelor de inteligenta publicate pe situl propriu, cu browserele web folosite de acestia. Statisticile indica un IQ mediu cu putin peste 80 in cazul utilizatorilor IE6 si ceva mai mare (dar tot sub 100) pentru utilizatorii celorlalte versiuni de IE, in vreme ce in cazul celorlalte browsere, media este mereu peste 100, ordinea crescatoare fiind: Firefox, Chrome, Safari, IE cu Chrome Frame, Camino si Opera. Trebuie mentionat ca Chrome Frame este un add-on pentru IE care foloseste motorul de randare si interpretorul JavaScript din Chrome pentru paginile ce cuprind un marcaj special.

    Raportul a facut repede valva si a fost imediat preluat de numeroase institutii de presa cu foarte buna reputatie, in frunte cu BBC si CNN. Daca sunteti utilizatori de Internet Explorer nu merita sa va simtiti ofensati, iar daca sunteti impotriva browserelor Microsoft, nu va grabiti sa va umflati in pene: raportul este un fals, o simpla pacaleala, un “hoax”. Firma AptiQuant nu exista, domeniul web a fost inregistrat la 14 iulie 2011, adresa postala indicata nu exista, materialele de pe site (mai putin raportul) sunt preluate de pe situl unei firme franceze numite Central Test (inclusiv fotografiile cercetatorilor), testul invocat (Wechsler) este sub copyright si nu poate fi administrat online. Suficiente indicii ca ceva este in neregula, dar se pare ca jurnalistii n-au avut timp de indoieli, iar BBC s-a trezit luni dimineata intr-o postura jenanta, inlocuind articolul initial cu o dezmintire.

    Autorul farsei este un proiectant de aplicatii web care semneaza Tarandeep Gill, exasperat la randul lui de problemele pe care vechile browsere Microsoft le provoaca. Inspirat de teoria lui Richard Dawkins, s-a hotarat sa lanseze o “mima” (meme) care, daca va avea succes, va atrage atentia multor utilizatori de Internet Explorer ca e cazul sa faca upgrade. Nu pot decat sa-i fiu recunoscator.

  • Mozilla va lansa un sistem de operare destinat tabletelor si telefoanelor

    Odata terminat, noul sistem va intra in competitie cu Android,
    avand in vedere ca este destinat acelorasi dispozitive pe care
    ruleaza si sistemul de operare al Google, scrie BBC News. Cu
    ajutorul acestui sistem, dezvoltatorii Mozilla vor sa creeze
    aplicatii care sa mearga fara nevoia unui browser, mai exact vor sa
    faca un sistem de operare centrat pe web. Oficialii Mozilla au
    declarat ca proiectul este inca in faza incipienta.

    Daca va avea succes, proiectul va concura cu sistemul de operare
    al Google, Android, cu cel al Apple si cu Windows Phone 7 al
    Microsoft.

  • Firefox devine cel mai utilizat browser din Romania

    Este pentru prima data cand Internet Explorer pierde primul loc
    pe o piata mare precum cea europeana, noteaza Reuters. “Acest lucru
    s-a intamplat doarece Google Chrome fura din cota de piata a
    Internet Explorer in timp ce Firefox isi mentine pozitia”, a
    declarat Aodhan Cullen, CEO al StatCouner.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mozilla Firefox 3.6 aduce noi functionalitati utilizatorilor

    Browser-ul contine imbunatatiri ale performantei pentru
    utilizarea internetului- a e-mail-ului, incarcarea de poze, poate
    fi personalizat -utilizatorii pot alege o poza de fundal a
    browser-ului si videoclip-urile se pot vedea pe toata pagina. In
    plus, performanta Java Script a noului browser este imbunatatita,
    conform spuselor oficialilor companiei, scrie news.yahoo.com.

    “Firefox 3.6 este construit pe platforma Mozilla’s Gecko 1.9.2,
    care este in dezvoltare de la inceputul anului 2009 si care contine
    multe imbunatatiri de la dezvoltatori”, potrivit paginii de
    internet a Firefox 3.6.” De asemenea, noua versiune Firefox este
    mai rapida decat anterioara si a fost adaptata pentru a putea fi
    utilizata si pe dispozitive mai mici.”

  • Chrome ajunge pe locul trei in topul browserelor web

    Chrome detine o cota de 4,63% din piata browserelor, depasind
    astfel competitori precum Safari (4,4%) sau Opera (2,4%), conform
    unui studiu Net Applications aferent lunii decembrie a anului
    trecut. Cu numai o luna inainte, Chrome se situa pe locul al
    patrulea in clasament, cu o cota de 3,9% din piata.

    Mai mult de 85% din piata browserelor este insa adjudecata de
    Internet Exprlorer, cu o cota de 62,7%, si Firefox, cu 24,6%,
    competitori care sunt aproape imposibil de depasit.