Tag: finante personale

  • Finanţe personale. Cine sunt acţionarii TeraPlast Bistriţa, companie ale cărei acţiuni au minus 40% la BVB în 2022, cel mai abrupt declin din BET

    Pe lângă antreprenorul Dorel Goia, care are o deţinere de 46,8%, adică o investiţie de aproximativ 643 milioane de lei, fiind şi preşedintele companiei, pe lista celor mai mari acţionari ai producătorului de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (simbol bursier TRP) se numără NN Pensii (12%), AZT Viitorul Tău (6,2%), Vital (2,4%), BCR Pensii (1%), BRD Pensii (0,84%).

    Astfel, potrivit celor mai recente date agregate de Ziarul Financiar, cele din raportările din iulie 2022 ale Pilonului II, cinci fonduri din cele şapte din România erau acţionare la TeraPlast Bistriţa, cu o deţinere cumulată de 22,5%, adică o investiţie de 309 mil. lei.

    Pe de altă parte fondurile Metropolitan Life Pensii Private şi Aripi (Generali) nu aveau investiţii la TeraPlast.

    De începutul anului 2022 încoace acţiunile TeraPlast înregistrează o scădere de 40%, de la 0,98 lei la aproximativ 0,6 lei pe acţiune, fiind cel mai abrupt declin din rândul celor 20 de companii ale indicelui principal BET, potrivit datelor BVB.

     

  • Finanţe personale. Facturile mari la energie înjumătăţesc profitul Chimcomplex în S1/2022. Compania spune că lucrurile nu arată deloc bine

    Chimcomplex (CRC), cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, fiind totodată şi cea mai mare companie antreprenorială listată la BVB, contro­lată de omul de afaceri Ştefan Vuza, raportează un profit în scădere puternică în S1/2022 şi atrage atenţia că tendinţa negativă va continua până la finele acestui an.

    Chimcomplex a încheiat primul semestru din acest an cu un profit net de 166 mil. lei faţă de 283 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce corespunde unei scăderi de 42%, în timp ce afacerile au urcat cu 7%, la 1,2 mld. lei.

    Însă ritmul de creştere a cheltuielilor, cu 37% la aproximativ 1,2 mld. lei, a pus presiune pe rezultatul net.

    “Este esenţial acum să avem asigurat acelaşi mediu economic ca marii noştri competitori europeni şi globali, care beneficiază de preţuri mult mai bune la resurse de bază. În acest fel produsele lor sunt mai ieftine şi invadează piaţa României şi a ţărilor din jur. Acest lucru duce la un deficit şi mai mare al balanţei comerciale a României. În acest context trendul descendent al rezultatelor noastre financiare va continua şi în semestrul II 2022”, potrivit raportului semestrial.

  • Finanţe personale. I-am depăşit pe maghiari la capitalizarea bursieră, dar la lichiditate încă mai este de lucrat

    Pentru prima oară în istoria pieţei de capital din România, Bursa de Valori Bucureşti a depăşit bursa de la Budapesta în termeni de capitalizare bursieră a companiilor listate pe segmentul principal, arată datele Federaţiei Europene a Burselor de Valori (FESE).

    Astfel, la finalul anului 2021 capitalizarea domestică a companiilor de pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti, aşadar fără emitentul străin Erste Bank, a fost de 28,5 miliarde de euro comparativ cu cea de 27,8 miliarde de euro a pieţei reglementate din Budapesta, arată datele FESE.

    Pe de altă parte, indicele principal BET a urcat cu 33% în anul 2021, respectiv un randament de 40% cu tot cu dividende. Spre comparaţie, bursa maghiară a avut un randament de 20,5% prin prisma indicelui BUX.

  • Soluţia de „până la salariu”. Cum şi-a propus o companie să ajute angajaţii în gestionarea resurselor financiare

    În România există multe companii care au politica de a plăti salariul o singură dată pe lună, un sistem care îi dezavantajează pe angajaţii care au tendinţa să fie optimişti în primul interval după încasarea banilor şi să efectueze achiziţii care le creează dificultăţi în zilele de dinaintea plăţii. O antreprenoare din România s-a gândit la varianta prin care aceşti angajaţi să îşi păstreze optimismul pe tot parcursul lunii.

    “O realitate din piaţă este cea a împrumuturilor de valori mici pentru acoperirea unor nevoi neprevăzute. De obicei, creditorii sunt persoane din familie, apropiaţi sau instituţii financiare care practică dobânzi considerabile. Uneori, angajaţii solicită aceste sume chiar de la angajatori, cu posibilitatea achitării la următorul salariu. În toate aceste scenarii procedura este greoaie, implică angajamente, poate duce la afectarea relaţiilor interpersonale şi creşte nivelul de stres al persoanei în cauză”, descrie Alina Ştefan, CEO al Salarium Fintech, ideea din spatele businessului. Compania a fost lansată la finalul anului trecut cu o investiţie de un milion de lei, fonduri alocate pentru dezvoltarea şi creşterea nivelului de implementare în piaţă.

    Conceptul din spatele Salarium a fost dezvoltat pentru a oferi mai multă libertate financiară angajaţilor, care – în multe ocazii – îşi iau deciziile în apropierea zilei de salariu, situaţia ideală fiind ca deciziile să fie luate în funcţie de valori personale, nu pe baza limitelor impuse de plăţile salariilor. În acest sens, compania a luat iniţiativa de a crea o soluţie suport pentru a răspunde problemelor şi pentru a ajuta angajaţii să acceseze cât mai uşor un avans salarial, rămânând într-un ciclu financiar echilibrat şi sustenabil pe termen lung, fără plata  comisioanelor şi dobânzilor.

    Dacă pandemia a reuşit să ofere o lecţie importantă forţei de muncă este că digitalizarea contribuie la creşterea nevoii de flexibilitate şi autonomie. La bază, Salarium pune accentul pe bunăstarea financiară a angajatului român, dorind să prezinte o soluţie care să reducă din stresul neajunsului şi ruşinea asociată împrumutului de bani în general. „Am observat că misiunea noastră converge cu politicile multor companii din România care fac eforturi constante pentru a ajuta şi susţine o viaţă a angajaţilor de calitate şi echilibrată. Cei mai mulţi angajatori sunt dispuşi să investească în propriii angajaţi şi implementează programe şi strategii în acest sens. Astfel, companiile îşi asumă un rol important în viaţa angajaţilor, lucru lăudabil şi încurajator. Soluţia noastră se adresează companiilor interesate de bunăstarea angajaţilor”, adaugă Alina Ştefan. Astfel, după introducerea Salarium ca beneficiu în cadrul unei firme, angajaţii vor putea accesa un avans salarial oricând doresc, direct din platformă, disponibilă pe principalele magazine de aplicaţii, Google Play şi App Store, de unde sunt urmaţi ulterior paşii pentru configurarea profilului individual.

    Odată finalizată înregistrarea, angajatul va putea vizualiza şi accesa, din profil, disponibilul salarial. Aşadar, oricând va avea nevoie să acceseze anumite sume, persoana în cauză va introduce valoarea dorită, în funcţie de numărul de zile lucrate, iar banii vor fi transferaţi instant pe cardul înrolat. De exemplu, dacă un angajat se află în concediu şi are nevoie spontan de o sumă suplimentară de bani, indiferent că vorbim despre o zi din timpul săptămânii sau weekend, el va putea solicita şi accesa instant suma direct din aplicaţie.

    „Am dezvoltat o strategie de extindere a bazei de clienţi pe mai multe niveluri. În primul rând, urmărim să răspundem cererii venite din partea companiilor care manifestă deschidere şi interes pentru soluţia noastră. În al doilea rând, investim pentru adoptarea soluţiei într-o serie de domenii cheie.  Aplicaţia noastră este ideală pentru o gamă amplă de industrii, cu precădere în segmentul de producţie, retail, logistică, curierat, farma şi distribuţie de medicamente, construcţii sau zona de gig economy”, continuă CEO-ul Salarium. Mergând pe ideea de a le oferi clienţilor un serviciu complet automatizat, firma şi-a propus încă de la începutul proiectului să integreze în aplicaţie marile grupuri de payroll din România. UCMS by AROBS este prima companie pe care a reuşit să o atragă Salarium. În consecinţă, aplicaţia nu a realizat doar o integrare de tip end-to-end cu platforma de software TrueHR din portofoliul UCMS by AROBS, ci a şi obţinut un parteneriat strategic care are ca obiectiv adopţia soluţiei din partea clienţilor din portofoliul pe care aceştia îl acoperă.

    Acum, parteneriatul extinde considerabil spectrul societăţilor pe care Salarium le poate deservi în piaţă şi asigură o creştere organică, pe termen lung. De altfel, platforma intenţionează să extindă acest tip de parteneriat şi către alţi jucători din piaţa de payroll în lunile următoare. „Planurile noastre de creştere includ acoperirea omogenă a industriilor vizate, integrarea operatorilor de beneficii corporate, plus susţinerea parteneriatului cu marile companii de payroll, aducând astfel plus valoare companiilor din portofoliul acestora. Pentru acest an ne-am propus să ajungem la un număr de cel puţin 6.000 de utilizatori, creşterea urmând să fie accelerată în anii următori.”

    Alina Ştefan crede că o dificultate – şi în acelaşi timp o oportunitate – este reprezentată de absenţa unui produs asemănător pe piaţa din România. Deşi firma îşi propune să schimbe viziunea asupra beneficiilor şi percepţia generală asupra combinaţiei de pachetele clasice oferite până acum, efortul de educare a pieţei trebuie să fie mai lung şi mai intens, Salarium marcând un concept cât se poate de nou în ţara noastră.

    În prezent, aplicaţia se adresează companiilor medii şi mari din România, Salarium urmând să anunţe clienţii noi din zona de retail (hipermarketuri), firme de curierat şi food delivery şi societăţi cu angajaţi tineri, din generaţiile Z şi Millennials, cei mai dornici şi deschişi la adoptarea unei astfel de soluţii. „Cred că în trecut a existat în România un acces limitat la instrumente de educaţie financiară, esenţială pentru starea de linişte în procesul de gestionare a fondurilor. Fără o educaţie financiară, chiar şi elementară, şi atenţie acordată acestui aspect al vieţii este uşor să faci erori sau să cheltuieşti în exces. Astăzi există resurse educative importante în acest domeniu”, spune Alina Ştefan.

    În această direcţie, Salarium colaborează cu Ligia Goloşoiu-Georgescu, specialist care a lucrat peste 30 de ani în domeniul educaţiei financiare, cu ajutorul căreia plănuieşte să creeze programe şi conţinut specializat pentru companiile şi angajaţii din România. În plus, în ceea ce priveşte atitudinea pieţei locale de muncă privind aspectul financiar, Alina Ştefan este de părere că românii se adaptează uşor şi învaţă singuri, rapid. Indiferent că cineva este interesat să afle informaţii pentru a se dezvolta sau învaţă – la polul opus – din greşeli, se poate vedea o evoluţie promiţătoare în direcţia ideii de bunăstare financiară.

    Piedicile impuse de criza sanitară au exercitat un impact puternic asupra angajaţilor de pretutindeni. Prin urmare, oamenii sunt mai atenţi şi mai precauţi în procesele de luare a deciziilor. Totuşi, neliniştea şi necunoscutul pot avea şi efecte pozitive, unul dintre ele fiind faptul că tindem să fim mai prezenţi în raport cu banii pe care îi câştigăm.

    „De asemenea, observăm o schimbare a concepţiei legate de beneficiile pe care şi le doresc angajaţi în companii. În prezent aceştia solicită beneficii mai concrete, reale, utile. Modelul nostru de business este prezent pe mai multe pieţe occidentale, unde, în timpul pandemiei, s-a bucurat de un real succes, datorită ancorării profunde a angajaţilor în viaţa de zi cu zi şi a unei nevoi suplimentare de control şi predictibilitate.”

    Cariera Alinei Ştefan a început pe când era studentă în Statele Unite. Ulterior, s-a orientat către domeniul beneficiilor, lucrând până acum cu echipele World Class, 7Card şi MyBenefits. Totodată, interesul pentru inovaţie şi tehnologie a ghidat-o către Azimo, un grup tech din Regatul Unit, şi MediJobs, o platformă românească de recrutare în domeniul medical.

    „Salarium este proiectul meu de suflet, nu doar pentru că rezolvă o problemă concretă şi adresează o nevoie stringentă a angajaţilor din România, dar, într-un plan personal, se aliniază cu misiunea mea şi calităţile personale şi profesionale, dobândite în timp”, a declarat CEO-ul Salarium pentru BM.

  • Finanţe personale. Micii investitori au alocat 350 mil. lei în prima săptămână din oferta One şi alte 155 mil. lei la Fidelis

    350 milioane de lei au subscris micii invesittori în prima săptămână din oferta de vânzare de acţiuni a dezvolta­torului imobiliar One United Properties, aşadar aco­perind integral întreaga ofertă de circa 276 mil. lei, po­trivit calculelor realizate de ZF.

    Aceştia au alocat doar 40% din ofertă, adică o valoare de 110 mil. lei, ceea ce înseamnă că deja oferta este suprasubscrisă.

    Pe tranşa pro-rata, până vineri, 25 iunie 2021, erau subscrise circa 140 milioane de acţiuni, adică 297 mil. lei, ceea ce înseamnă o suprasubscriere de 5,2 ori în contextul în care pe tranşa pro-rata societatea împreună cu brokerul a scos la vânzare 26 milioane de acţiuni.

    Pe de altă parte, circa 155 mil. lei au subscris investi­to­rii persoane fizice în prima săptămână de vânzare a titlurilor de stat Fidelis – ediţia a patra, iunie 2021, cea pentru care Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi chiar şi de 3,25% pe an, potrivit datelor agregate de ZF.

  • Finanţe personale. Câţi bani au românii la fondurile de pensii private

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, ali­mentate cu contribuţiile din salariul brut ale câtorva milioa­ne de români, aveau la 31 mai 2021 active totale de 82,6 miliarde de lei (16,8 mld. euro), un nou record istoric, în creştere cu 7,5 mld. lei (1,6 mld. euro) faţă de decembrie 2020.

    Circa 7,7 milioane de salariaţi români sunt participanţi ai fondurilor Pilon II. Pe de altă parte, pe parcursul lunii mai din 2021, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu 1,2 mld. lei, potrivit calculelor realizate de ZF din cele mai recen­te date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Pe fondul contribuţiilor de 3,75% din salariul brut lunar, echivalentul a circa 750 mil. lei în medie în fiecare lună, şi ca urmare a aprecierii cotaţiilor din portofoliu, în special acţiuni româneşti, fondurile de pensii private Pilon II şi-au majorat activele cu circa 18 mld. lei faţă de mai 2020, echivalentul a 27,8%.

  • Finanţe personale. Câţi bani au românii la fondurile de pensii private

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, ali­mentate cu contribuţiile din salariul brut ale câtorva milioa­ne de români, aveau la 31 mai 2021 active totale de 82,6 miliarde de lei (16,8 mld. euro), un nou record istoric, în creştere cu 7,5 mld. lei (1,6 mld. euro) faţă de decembrie 2020.

    Circa 7,7 milioane de salariaţi români sunt participanţi ai fondurilor Pilon II. Pe de altă parte, pe parcursul lunii mai din 2021, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu 1,2 mld. lei, potrivit calculelor realizate de ZF din cele mai recen­te date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Pe fondul contribuţiilor de 3,75% din salariul brut lunar, echivalentul a circa 750 mil. lei în medie în fiecare lună, şi ca urmare a aprecierii cotaţiilor din portofoliu, în special acţiuni româneşti, fondurile de pensii private Pilon II şi-au majorat activele cu circa 18 mld. lei faţă de mai 2020, echivalentul a 27,8%.

  • Românul care a facut 85 de milioane de lei de pe canapea

    ♦ Aceştia au plătit impozite de 202 mil. lei. ♦ Cel mai mare impozit plătit, 8,5 mil. lei, adică un profit net de 85 mil. lei. ♦ Profit mediu, 65.000 de lei.

    Circa 33.000 de persoane fizice, care investesc la Bursă pe cont propriu sau care sunt clienţi ai fon­durilor mutuale, au plă­tit impozite de 202 mil. lei pe baza tranzacţiilor bursiere din anul 2020, ceea ce înseamnă că, apli­cat impozitării de 10% pe câştig, aceşti investitori au făcut 2 mld. lei profit în anul pandemiei.

    „Numărul de contribuabili per­soa­ne fizice care au obţinut venituri din transferul titlurilor de valoare şi alte operaţiuni – 33.156. Valoarea im­po­zitului pe venitul aferent acestor de­claraţii unice înregistrate de către con­tribuabilii care au obţinut ve­ni­turi din transferul titlurilor de va­loare şi alte operaţiuni – 201,94 mil. lei“, a transmis ANAF la solicitarea prin care ZF a cerut informaţii doar despre persoanele fizice care au com­pletat, depus şi plătit declaraţia unică, pentru tranzacţiile bur­sie­re din 2020, până în termenul limită de 25 mai 2021.

    Circa 71.000 de investitori sunt în ringul bursier de la Bucureşti în timp ce 386.000 in­ves­titori sunt clienţi ai fondurilor mutuale din Româ­nia. Desigur, orice in­ves­titor direct pe Bursă poate fi şi client al fondurilor mutuale şi viceversa, şi de aceea o propor­ţie a numărului celor care au plă­tit impozit este dificil de estimat.

    „Având în vedere că la finalul anu­lui tre­cut valoarea acţiu­nilor listate pe piaţă prin­ci­pală şi ATS era de circa 160 de miliarde de lei, profitul mar­cat de investitori de 2 mi­liar­de de lei pa­re destul de mic, anul 2020 fiind un an destul de slab, în care indicii Bursei au în­chis pe mi­nus. Probabil sunt investitori care au marcat şi pierderi destul de mari anul trecut, nu numai câştiguri, în contextul scă­derilor din debutul anului 2020 generate de pandemie“, spune Adrian Cojocar, di­rector general adjunct al Patria Asset Management.

    Pe de altă parte cel mai mare impozit plătit de o persoană fizică pentru tranzacţiile bursiere realizate în anul 2020, atât cele pe cont propriu la Bursa de la Bucureşti sau pe alte burse, cât şi cele prin intermediul fondu­rilor mutuale, a fost de 8,45 milioane de lei.

    Cu alte cuvinte, raportat la impozitul de 10% pentru câştigurile de pe piaţa de capital, un investitor persoană fizică a reuşit ca în anul 2020 să obţină un profit net, respectiv diferenţa dintre câştigurile şi pier­derile din portofoliu, de aproape 85 de milioane de lei (17,4 mil. euro).

    Cel mai probabil acest profit realizat în anul pandemiei provine din partea unui antreprenor de la bursa de la Bucureşti, mai ales în contextul în care unele companii antreprenoriale au înregistrat raliuri în 2020 susţinute şi de un context de piaţă favorabil pentru sectorul în care activează: medical, materiale construcţii, IT&C, agricultură.

    Ca şi instrument cu care a fost realizat profitul de 17 mil. euro – acţiuni, obligaţiuni, fonduri mutuale, produse structurate, este dificil de identificat, putând fi vorba fie de unul singur – chiar şi o acţiune, fie de toate.

  • Finanţe personale. SIF-urile la T1/2021, discounturi de la 34,4% la 58,4% şi active nete totale de 10,3 miliarde de lei. Capitalizarea celor cinci societăţi a urcat cu 9,7%, la 5,2 mld. lei

    Cele cinci societăţi de investiţii financiare de la BVB se tran­zacţionau la finele T1/2021 la discounturi faţă de Va­loarea Unitară a Activului Net cuprinse între 34,4% pen­tru Evergent Investments şi 58,4% pentru SIF Banat-Cri­şa­na, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la BVB. Acestea au încheiat primele trei luni cu apre­cieri pe linie ale activelor nete, dar şi ale capitalizării, cu o dinamică a acţiunilor cuprinsă între 0,6% pentru SIF Tran­silvania şi 14,6% în cazul SIF Muntenia, arată datele agregate de ZF de la BVB. Activele celor cinci SIF au urcat la nivel cumulat cu 7%, la 10,3 miliarde de lei.

  • Cine sunt acţionarii din umbră ai Băncii Transilvania. Cine deţine cea mai mare bancă din România

    Aproape 7,7 milioane de salariaţi români, adică aceia care contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din salariul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, au depăşit SIF-urile pe parcursul anului 2020 şi au ajuns cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

    La final de 2020, fonduri de pensii Pilon II aveau investiţii de circa 3 mld. de lei la cea mai mare bancă din România, adică 23% din capitalul social. Spre comparaţie, la final de 2019, deţinerea era de  17,9%.