BusinessMagazin

Tag: financiare

  • În Franţa ministrul responsabil cu lupta contra fraudei a ascuns zeci de ani bani în străinătate, iar în Spania o prinţesă este considerată suspectă într-un caz de fraudă

    Tentaţia banului şi a puterii face ca poveştile cu prinţese şi cavaleri să se transforme în scandaluri morale de-a lungul şi de-a latul unei Europe care încearcă să iasă din criză devenind un model de disciplină fiscală. Dacă în Spania o prinţesă a devenit suspectă într-un caz de fraudă majoră, în Franţa ministrul pentru buget, responsabil cu lupta contra evaziunii fiscale, a fost forţat de presă, de public şi de iminenţa apariţiei dovezilor incriminatorii să admită că a ascuns timp de 20 de ani sute de mii de euro în străinătate. Mai mult, o anchetă jurnalistică a dovedit că până şi trezorierul de campanie al preşedintelui francez are afaceri în paradisurile fiscale blamate de UE.

    Preşedintele francez Francois Hollande şi-a început mandatul promiţând un guvern fără pată. Dar după nici un an în funcţie, socialistul Hollande s-a văzut nevoit să-şi excludă din cabinet şi partid ministrul pentru buget, pe Jerome Cahuzac, un fost chirurg care şi-a construit averea făcând transplan­turi de păr pentru bogaţi. Ca ministru pentru buget, Cahuzac a primit misiunea de a combate evaziunea fiscală într-o ţară care treptat alunecă în eşalonul secund al economiilor zonei euro. Acum el este eroul negativ într-o „afacere“ de fraudă descrisă de presa fraceză ca fiind „unul dintre cele mai spectaculoase scandaluri ale celei de-a Cincea Republici“. Preşedintele Hollande a vorbit într-un discurs televizat de o „jignire“ adusă statului şi poporului.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Profitul şi vânzările Petrom au urcat în 2012 la noi maxime, 3,9 mld. lei şi respectiv 26,2 mld. lei

    Petrom a avut anul trecut un profit record, de 3,946 miliarde lei (885,5 milioane euro), în creştere cu 5%, iar vânzările au urcat cu 16%, la un nou maxim, de 26,258 miliarde lei (5,892 miliarde euro). Profitul net atribuibil acţionarilor, exceptând elementele speciale, a crescut cu 2%, la 4,3 miliarde de lei, în linie cu prognozele analiştilor, care prognozqau câştiguri de peste 4 miliarde de lei. „După o perioadă recentă caracterizată prin preţuri volatile ale ţiţeiului şi incertitudine macroeconomică, 2012 a fost un an de relativă stabilitate, cu performanţă operaţională şi financiară foarte bună pentru Petrom. Acesta a fost rezultatul investiţiilor semnificative efectuate în activităţile noastre principale în anii precedenţi şi al accentului pus pe excelenţă operaţională. În activitatea operaţională, am compensat în mare măsură declinul natural al producţiei de hidrocarburi şi am urmărit oportunităţile de explorare, am demarat exploatarea comercială a centralei electrice de la Brazi şi am realizat îbunătăţiri progresive ale structurii mixului nostru de produse din rafinare. Estimările preliminare ca urmare a forării primei sonde de explorare offshore la mare adâncime, în parteneriat cu ExxonMobil, la începutul anului 2012, indică o descoperire de gaze. Am iniţiat, de asemenea, cel mai mare program de seismică 3D din sectorul romanesc al Mării Negre, în ape de mare şi mică adâncime”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom.

    Mai multe pe zf.ro

  • Transelectrica a avut anul trecut un profit de 27 milioane lei, de patru ori sub cel din 2011

    Veniturile companiei naţionale de transport a energiei electrice au scăzut anul trecut cu 13,4%, la 2,71 miliarde lei (608,6 milioane euro), iar cheltuielile din exploatare au coborât cu 10,8%, la 2,63 miliarde lei (590,2 milioane euro). În precedentul exerciţiu financiar, veniturile au fost de 3,13 miliarde lei, iar cheltuielile de aproape 2,95 miliarde lei.

    Transelectrica menţionează că volumul de energie electrică transportată a scăzut cu 3,8%, de la 56,05 milioane MWh în anul 2011, la 53,93 milioane MWh în anul 2012, reiese dintr-un comunicat transmis de companie, vineri, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pierderi financiare RECORD pentru cea mai mare bancă germană

    Deutsche Bank a înregistrat un profit net de 147 milioane euro în perioada corespunzătoare a anului anterior, iar analiştii anticipau o pierdere de 311 milioane euro pentru trimestrul al patrulea din 2012, potrivit Bloomberg, care citează date din raportul financiar prezentat joi de bancă.

    Co-directorii generali Juergen Fitschen şui Anshu Jain, aflaţi în primul an de mandat, încearcă să consolideze rezervele de capital ale Deutsche Bank, cele mai slabe în rândul marilor bănci de investiţii din Europa, şi derulează un program masiv de concedieri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şomajul din Grecia a atins un nou nivel record, de aproape 22%

    Reducerile de cheltuieli bugetare impuse de UE şi FMI pentru salvarea de la faliment a statului elen, puternic îndatorat, au condus la un val de închideri şi falimente în rândul companiilor. Şomajul mediu pe anul trecut s-a situat la 17,7%, comparativ cu 12,5% în anul anterior. În ianuarie, pentru a doua lună consecutiv, grecii cu vârste de 15-24 de ani au fost loviţi dur de criza economică, notează Reuters. Şomajul în această categorie de vârstă s-a situat la 50,8%, de două ori mai ridicat decât în urmă cu trei ani.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Activele SIF-urilor au crescut cu 5,21% in 7 luni

    Cea mai mare crestere, de 3,9% a fost raportata de activul net al SIF Banat -Crisana (SIF1), care a ajuns la 1,171 miliarde lei, de 1,134 miliarde lei inregistrat la finele lunii iunie. Comparativ cu activul net de la 31 decembrie, de 1,011 miliarde de lei, indicatorul a consemnat un avans de 15,8%.

    SIF Transilvania (SIF3) detinea si la sfarsitul celor sapte luni cele mai mari active nete, de 1,423 miliarde de lei, dar a inregistrat o scadere de 0,05% fata de iunie, cand se plasau la 1,419 miliarde de lei. Fata de nivelul de la finele lui 2008, de 1,335 miliarde de lei, valoarea activelor nete a avansat cu 6,6%.

    SIF Oltenia (SIF5) a ocupat locul al doilea, cu active nete de 1,314 miliarde de lei, in urcare cu 2,2% fata de luna anterioara, de 1,267 miliarde de lei, dar in crestere cu 16,4% comparativ cu nivelul activelor nete de la finele lunii decembrie, de 1,128 miliarde de lei.

    Pe locul al treilea se situeaza SIF Muntenia, cu active de 1,262 miliarde de lei. Valoarea consemnata la finele primelor sapte luni este inferioara celei raportate pentru anul trecut, de 1,389 miliarde de lei, dar depaseste cu 0,92% activul net de la finele lunii iunie.

    Activele nete ale SIF Moldova (SIF2) au crescut cu 2,05% fata de iunie, la 952,9 milioane de lei, dar se situeaza cu 0,5% sub nivelul de la finele anului trecut, de 957,9 milioane lei.

     

  • Cum sa aperi un penalti

    Cand e vorba sa alegi ce-i de facut, cateodata cel mai bine e sa nu faci nimic. Sa luam cazul lui Radek Cerny, portarul echipei de fotbal Tottenham Hotspur, aflat recent fata in fata cu tanarul mijlocas al lui Manchester United, talentatul Cristiano Ronaldo, cu prilejul unei lovituri de pedeapsa in runda a patra a Cupei Angliei. Cand Ronaldo s-a dat inapoi pentru a se pregati de executarea loviturii, Cerny a sarit in stanga, asteptandu-se la un sut scurt spre acel colt. Mingea insa a fost trimisa spre coltul din dreapta jos. Gol!

    Greseala lui Cerny, in perspectiva lui Ofer H. Azar, este ca s-a miscat intr-o parte in loc sa ramana in centru, de unde ar fi avut mai multe sanse sa opreasca mingea. Azar nu e nici antrenor, nici portar. De fapt, nici macar nu joaca fotbal. E lector la Scoala de management de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel. Azar este totusi interesat de procesul de luare a deciziilor, iar reactiile intr-o fractiune de secunda ale portarilor in fata penaltiurilor ii par lui si catorva dintre colegii sai emblematice pentru a explica de ce uneori oamenii iau decizii irationale.

    Spre deosebire de experimentele care vor sa determine modul cum emotiile influenteaza deciziile economice si financiare, fotbalul ofera un material de studiu mai realist, pentru ca deciziile luate in fotbal au de obicei mize financiare uneori considerabile. „Stimulentele sunt imense“, argumenteaza Azar si colegii lui, intr-un studiu care a aparut nu cu multa vreme in urma in Jurnalul de Psihologie Economica. Mai mult, „portarii se confrunta regulat cu lovituri de pedeapsa, asa ca ei sunt nu numai decidenti puternic motivati, dar si foarte experimentati“.

    Specialistii israelieni nu urmaresc sa dea buzna in Premier League. Teoria lor este ca o preferinta pentru actiune in dauna inactiunii poate juca un rol semnificativ in toate tipurile de decizii economice. Cand economia este in suferinta, autoritatile sunt „mai tentate sa faca ceva“, spun ei, chiar daca riscurile depasesc posibilele castiguri. „Daca lucrurile ies prost, cel putin vor fi in stare sa spuna ca macar au incercat sa faca ceva, pe cand daca aleg sa nu faca nimic care sa schimbe situatia si ea ramane la fel sau se inrautateste, e mai greu sa evite criticile, pe motiv ca in ciuda semnalelor de alarma, nu au facut nimic.“

    Acest tip de rationament isi poate pune amprenta asupra comportamentului managerilor, impingandu-i sa se tina de actuala strategie a firmei sau sa schimbe macazul. Si, se pare, si asupra portarilor, facandu-i sa ramana nemiscati sau, dupa caz, sa sara la minge.

    Terenul de fotbal a ajuns un fel de laborator pentru economisti, in mod special datorita relevantei pe care o are comportamentul jucatorilor cu ocazia loviturilor de pedeapsa. Acordate dupa un anumit tip de faulturi sau alteori pentru a decide rezultatul unui meci, loviturile de pedeapsa pun fata in fata un jucator contra unui portar. Stand la doar 11 metri unul de celalalt, jucatorul trimite mingea – in speranta ca va marca – cu o viteza de 95 pana la 135 km/h, dandu-i portarului doar 0,2-0,3 secunde ca sa reactioneze. Data fiind viteza, portarul trebuie sa se decida ce sa faca inainte sa vada directia loviturii. Apararea unui penalti este considerata una dintre cele mai dificile actiuni in sport. Deloc surprinzator, 80% dintre penaltiuri sunt transformate.

    Pentru intocmirea studiului, Azar, impreuna cu Michael Bar-Eli, un psiholog sportiv, Ilana Ritov, psiholog si doi studenti au urmarit principalele campionate din lume, strangand informatii despre 311 lovituri de pedeapsa. Apoi au combinat probabilitatea de a apara diferite lovituri (cele pe coltul stang, pe coltul drept sau pe mijloc) cu diferite actiuni (saritura in stanga, in dreapta sau stationarea pe centrul portii) ca sa vada care dintre ele „maximizeaza sansele de a opri mingea“.

    Potrivit calculelor lor, ramanerea pe centrul portii ii ofera portarului cea mai buna sansa la apararea penaltiului – in 33,3% din cazuri, comparativ cu 14,2% la saritura in stanga si 12,6% la saritura in dreapta.

    Totusi, cand grupul a analizat cum au reactionat portarii la lovituri, s-a descoperit ca portarii au ramas pe mijloc doar in 6,3% dintre cazuri. Motivul, recunoaste Azar, isi are radacinile in modul cum se simt jucatorii dupa ce nu reusesc sa opreasca mingea.

    Speculatiile lor legate de fotbal s-au bazat pe lucrarile lui Amos Tversky si ale lui Daniel Kahneman, castigator al Premiului Nobel, care au cercetat particularitatile procesului de luare a deciziilor. Intr-un studiu renumit, cei doi psihologi au descoperit ca oamenii aveau mai multe regrete cand pierdeau 1.200 de dolari pentru ca alesesera sa actioneze (in acel caz, sa schimbe o investitie) decat cei care pierdusera 1.200 de dolari pentru ca-si lasasera portofoliul neatins.