BusinessMagazin

Tag: Financial View

  • Vom avea un Fond Monetar European?

    Dupa ce liderii zonei euro au convenit, joi, un plan de
    siguranta pentru Grecia care prevede acordarea de ajutor din partea
    statelor membre, conjugat cu un credit FMI, cancelarul german
    Angela Merkel a afirmat ca sustine in continuare planul de creare a
    unui Fond Monetar European (FME). Institutia ar urma sa atraga
    resurse de la statele care incalca normele zonei euro in materie de
    deficit bugetar si datorie publica si sa functioneze ca fond de
    rezerva in cazul unor situatii ca aceea a Greciei, permitand
    evitarea unor imprumuturi luate cu dobanzi ridicate de pe pietele
    financiare.


    “Initiativa oficialilor germani reflecta situatia delicata in
    care se afla UE din cauza scandalului deficitelor bugetare excesive
    din mai multe tari membre. Daca UE ca organism nu ar putea sa
    remedieze prin forte proprii asemenea probleme, ar da un puternic
    semnal negativ comunitatii internationale”, spune Dragos Cabat,
    presedintele companiei de consultanta Financial View.

    Nu este exclus insa ca infiintarea Fondului Monetar European sa
    complice dezvoltarea Uniunii Europene pe termen lung, apreciaza
    Vlad Muscalu, economist al ING Bank. “Este posibil ca anumite
    guverne sa fie tentate sa implementeze politici fiscale cu efecte
    benefice pe termen scurt, insa nesustenabile, bazandu-se pe faptul
    ca o asemenea institutie ar putea limita consecintele unui derapaj
    fiscal”, considera Muscalu.

    Proiectul Fondului Monetar European a fost lansat in februarie
    de Daniel Gros, director al Centrului de Studii pentru Politici
    Europene de la Bruxelles, si de Thomas Mayer, economist-sef al
    Deutsche Bank. |ntr-un studiu publicat pe site-ul Centrului, cei
    doi propun ca tarile care au deficite mai mari de 3% din PIB si
    datorie publica mai mare de 60% din PIB, adica atat cat impune
    Tratatul de la Maastricht, sa fie obligate sa verse la noul Fond
    contributii echivalente cu 1% din datoria in exces si 1% din
    deficitul in exces. Pentru Grecia, cu un raport intre datorie si
    PIB de 115%, contributia la FME in 2009 ar fi de 0,55% din PIB,
    respectiv de 0,1% din PIB ca urmare a deficitului fiscal de 13% din
    PIB.

    Tarile zonei euro ar urma sa beneficieze de Fond in limita
    fondurilor depuse de ele (cu tot cu dobanda), iar daca vor dori sa
    obtina mai mult, vor putea face aceasta numai daca accepta un
    program de ajustare fiscala supervizat de Comisia Europeana si de
    Eurogrup (ministrii de finante ai zonei euro). FME ar putea si sa
    emita obligatiuni noi in schimbul celor emise de un stat membru,
    daca acesta ajunge in incapacitatea de a le achita.

  • Se dezgheata piata de fuziuni si achizitii?

    Dupa un an 2009 in care valoarea pietei de fuziuni si achizitii
    s-a prabusit la mai putin de 2 miliarde de euro, de la 5,3 miliarde
    cu un an in urma, sunt deja avocati si consultanti care ii vad pe
    antreprenorii locali cu spatele la zid, intr-un colt, speriati si
    fara niciun gand de extindere sau dezvoltare. Daca vom avea inca un
    an letargic, fara tranzactii si fara solutii, incepem sa ne
    intrebam daca nu cumva antreprenorii, adica aceia care au pus
    serios umarul la cresterile din anii trecuti, si-au pierdut acum
    definitiv placerea jocului.

    Dragos Cabat, managing partner al firmei Financial View, crede
    ca, in mod normal, fuziunile si achizitiile pentru o economie in
    dezvoltare ca a Romaniei ar trebui sa insumeze valori apropiate de
    10 miliarde de euro anual – acesta ar fi potentialul (pe care
    deocamdata il putem raporta doar la maximul atins pana acum, in
    2005 – 6,8 miliarde de euro). “In 2010, o eventuala crestere a
    pietei ar semnala fie intoarcerea la normalitate, fie schimbarea de
    stafeta de la investitori de rangul doi catre marile companii
    straine”, considera consultantul. Insa daca nu se schimba stafeta,
    atunci potentialii cumparatori ar avea macar nevoie de mai multi
    bani. Urmatoarea intrebare e deci daca finantarile isi vor mai
    reveni acum fata de anul trecut. Acelasi Cabat crede ca bancile vor
    reporni finantarile atunci cand va exista un semnal clar de reluare
    a cresterii economice in majoritatea statelor europene, ceea ce ar
    antrena o crestere economica si pentru Romania.

    Cristian Ionescu, director general al Coface Romania si cel care
    conduce si birourile locale ale agentiei de rating din Bulgaria si
    Slovacia, considera ca economia va creste cu cel mult 1% in 2010,
    iar volumul finantarilor cu maximum 1-2%. Dragos Cabat atrage insa
    atentia ca bancile se afla sub presiunea profitabilitatii si a
    volumului mare de credite neperformante, astfel ca ele insele
    doresc reluarea creditarii cat mai curand posibil. Si cand vine
    vorba de accesul greu la credite si de blocajul financiar de care
    se plang multe companii, el crede ca nu bancherii sunt principalii
    vinovati, ci lipsa resurselor bugetare pentru sustinerea firmelor
    de stat, care a impins statul in postura de client principal al
    bancilor. “Faptul ca incasarile de la buget din TVA si impozite au
    fost mult sub asteptari a generat o restrangere a surselor pe care
    bugetul le utiliza pentru plati in sistem”, afirma Cabat.