Tag: fictiune

  • Arhitectură şi ficţiune

    Rezultatele muncii lor se încadrează în ceea ce se poate numi ”ficţiune arhitecturală“, scrie CNN, iar printre cele mai spectaculoase exemple se numără seria de case zburătoare a fotografului francez Laurent Chéhère, în care case din două cartiere din Paris par a zbura ca nişte zmee pe cer, ori seria de arhitectură imposibilă a artistului belgian Filip Dujardin, ale cărui imagini prezintă structuri noi care sunt de fapt colaje din bucăţi disparate de clădiri.

    Un alt artist belgian, Xavier Delory, este interesat de impactul degradării urbane asupra construcţiilor, iar lucrările sale prezintă clădiri proiectate de arhitecţi celebri de altădată prelucrate digital să pară vandalizate sau acoperite de graffiti.

    Artistul susţine că astfel doreşte să atragă atenţia asupra fragilităţii istoriei şi modului în care societatea alege să acorde importanţă sau nu conservării creaţiilor trecutului. Altora le vine ideea de a se juca cu clădirile atunci când merg în vacanţă într-un oraş care-i inspiră, ca spaniolul Victor Enrich, a cărui primă încercare a fost făcută cu peisajele urbane din capitala Letoniei, Riga, care au deschis o serie de lucrări intitulată ”Portrete de oraşe“.

  • 8 documentare disponibile pe Netflix care te vor face să fii mai inteligent. Numărul 7 a iscat isterie pe internet

    Mai jos veţi regăsi câteva documentare interesante disponibile pe Netflix în România

    1. “13th”

    Regizoarea Ava DuVernay analizează istoria sistemului de încarcerare din SUA şi ne arată legătura cu istoria inegalităţii rasiale.

    2. “Amanda Knox”

    Procesul studentei americane Amanda Knox, acuzată de crimă, care a captivat lumea la începutul anilor 2000.

    3. “Cocaine Cowboys”

    Valuri de cocaină au inundat Miami-ul în anii 1980, iar lumea nu a mai fost la fel de atunci. Documentarul ne prezintă oamenii responsabili de asta.

    4. “Indie Game: The Movie”

    Documentarul ne prezintă creatorii din spatele jocurilor indie şi provocările pe care trebuie aceştia să le depăşească pentru ca jocurile lor să aibă succes.

    5.”Into the Inferno”

    Regizorul Werner Herzog călătoreşte în toate colţurile lumii (inclusiv Coreea de Nord) pentru a examina frumuseţea şi periculul vulcanilor activi

    6.”Last Days in Vietnam”

    Documentarul este realizat de Rory Kennedy, nominalizat la Oscar, şi examinează ultimele săptămâni ale războiului din Vietnam şi exodul din Saigon, nu numai al soldaţilor americani, dar şi al vietnamiezilor de sud, cei care au ajutat SUA în război.

    7. “Making a Murderer”

    Povestea lui Steven Avery care a fascinat internetul. Documentarul a fost filmat de-a lungul a 10 ani şi cu siguranţă îţi va stârni interesul.

    8. “What Happened Miss Simone?”

    Regizorul nominalizat la Oscar Liz Garbus analizează cariera impresionantă a Ninei Simone, cea care a trecut de la o carieră muzicală fascinantă la activistă.

  • 8 documentare disponibile pe Netflix care te vor face să fii mai inteligent. Numărul 7 a iscat isterie pe internet

    Mai jos veţi regăsi câteva documentare interesante disponibile pe Netflix în România

    1. “13th”

    Regizoarea Ava DuVernay analizează istoria sistemului de încarcerare din SUA şi ne arată legătura cu istoria inegalităţii rasiale.

    2. “Amanda Knox”

    Procesul studentei americane Amanda Knox, acuzată de crimă, care a captivat lumea la începutul anilor 2000.

    3. “Cocaine Cowboys”

    Valuri de cocaină au inundat Miami-ul în anii 1980, iar lumea nu a mai fost la fel de atunci. Documentarul ne prezintă oamenii responsabili de asta.

    4. “Indie Game: The Movie”

    Documentarul ne prezintă creatorii din spatele jocurilor indie şi provocările pe care trebuie aceştia să le depăşească pentru ca jocurile lor să aibă succes.

    5.”Into the Inferno”

    Regizorul Werner Herzog călătoreşte în toate colţurile lumii (inclusiv Coreea de Nord) pentru a examina frumuseţea şi periculul vulcanilor activi

    6.”Last Days in Vietnam”

    Documentarul este realizat de Rory Kennedy, nominalizat la Oscar, şi examinează ultimele săptămâni ale războiului din Vietnam şi exodul din Saigon, nu numai al soldaţilor americani, dar şi al vietnamiezilor de sud, cei care au ajutat SUA în război.

    7. “Making a Murderer”

    Povestea lui Steven Avery care a fascinat internetul. Documentarul a fost filmat de-a lungul a 10 ani şi cu siguranţă îţi va stârni interesul.

    8. “What Happened Miss Simone?”

    Regizorul nominalizat la Oscar Liz Garbus analizează cariera impresionantă a Ninei Simone, cea care a trecut de la o carieră muzicală fascinantă la activistă.

  • Cele mai bune cărţi din toate timpurile votate de 125 de autori

    n cartea menţionată anterior 125 dintre cei mai mari scriitori britanici şi americani moderni, printre care Norman Mailer, Ann Patchett, Jonathan Franzen, Claire Messud şi Joyce Carol Oates sunt rugaţi să ofere  un clasament al cărţilor pe care le consideră cele mai bune opere de ficţiune ale tuturor timpurilor, romane, colecţii de poveşti, piese de teatru sau poezii, informează Mediafax.

    Top 10 Cărţi ale Secolului 20

    “Lolita” de Vladimir Nabokov

    “Marele Gatsby” de F. Scott Fitzgerald

    “În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust

    “Ulise” de James Joyce

    “Oamenii din Dublin” de James Joyce

    “Un veac de singurătate” de Gabriel Garcia Marquez

    “Zgomotul şi furia” de William Faulkner

    “Spre far” de Virginia Woolf

    “Integrala prozei scurte” de Flannery O’Connor

    “Foc palid” de Vladimir Nabokov

    Top 10 cărţi Secolul 19

    “Anna Karenina” de Lev Tolstoi

    “Madame Bovary” de Gustave Flaubert

    “Război şi pace” de Lev Tolstoi

    “Aventurile lui Huckleberry Finn” de Mark Twain

    “Povestiri” de Anton Cehov

    “Middlemarch” de George Eliot

    “Moby Dick” de Herman Melville

    “Marile Speranţe” de Charles Dickens

    “Crimă şi pedeapsă” de Feodor Dostoievski

    “Emma” de Jane Austen

    Top 10 autori după numărul de cărţi selectate

    William Shakespeare — 11
    William Faulkner — 6
    Henry James — 6
    Jane Austen — 5
    Charles Dickens — 5
    Feodor Dostoievski — 5
    Ernest Hemingway — 5
    Franz Kafka — 5
    James Joyce, Thomas Mann, Vladimir Nabokov, Mark Twain, Virginia Woolf — 4

    Top 10 autori după numărul de puncte câştigate

    Lev Tolstoi — 327
    William Shakespeare — 293
    James Joyce — 194
    Vladimir Nabokov — 190
    Feodor Dostoievski — 177
    William Faulkner — 173
    Charles Dickens — 168
    Anton Cehov — 165
    Gustave Flaubert — 163
    Jane Austen — 161

  • Cele mai bune cărţi din toate timpurile votate de 125 de autori

    n cartea menţionată anterior 125 dintre cei mai mari scriitori britanici şi americani moderni, printre care Norman Mailer, Ann Patchett, Jonathan Franzen, Claire Messud şi Joyce Carol Oates sunt rugaţi să ofere  un clasament al cărţilor pe care le consideră cele mai bune opere de ficţiune ale tuturor timpurilor, romane, colecţii de poveşti, piese de teatru sau poezii, informează Mediafax.

    Top 10 Cărţi ale Secolului 20

    “Lolita” de Vladimir Nabokov

    “Marele Gatsby” de F. Scott Fitzgerald

    “În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust

    “Ulise” de James Joyce

    “Oamenii din Dublin” de James Joyce

    “Un veac de singurătate” de Gabriel Garcia Marquez

    “Zgomotul şi furia” de William Faulkner

    “Spre far” de Virginia Woolf

    “Integrala prozei scurte” de Flannery O’Connor

    “Foc palid” de Vladimir Nabokov

    Top 10 cărţi Secolul 19

    “Anna Karenina” de Lev Tolstoi

    “Madame Bovary” de Gustave Flaubert

    “Război şi pace” de Lev Tolstoi

    “Aventurile lui Huckleberry Finn” de Mark Twain

    “Povestiri” de Anton Cehov

    “Middlemarch” de George Eliot

    “Moby Dick” de Herman Melville

    “Marile Speranţe” de Charles Dickens

    “Crimă şi pedeapsă” de Feodor Dostoievski

    “Emma” de Jane Austen

    Top 10 autori după numărul de cărţi selectate

    William Shakespeare — 11
    William Faulkner — 6
    Henry James — 6
    Jane Austen — 5
    Charles Dickens — 5
    Feodor Dostoievski — 5
    Ernest Hemingway — 5
    Franz Kafka — 5
    James Joyce, Thomas Mann, Vladimir Nabokov, Mark Twain, Virginia Woolf — 4

    Top 10 autori după numărul de puncte câştigate

    Lev Tolstoi — 327
    William Shakespeare — 293
    James Joyce — 194
    Vladimir Nabokov — 190
    Feodor Dostoievski — 177
    William Faulkner — 173
    Charles Dickens — 168
    Anton Cehov — 165
    Gustave Flaubert — 163
    Jane Austen — 161

  • 10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă

    Fie că sunt citite acasă, în timp ce te relaxezi în fotoliul preferat, fie că preferi să le răsfoieşti în mijloacele de transport în comun, în drum spre serviciu, cărţile ar trebui să aibă un rol important în viaţa fiecăruia dintre noi.

    Dedicate copiilor, pasionaţilor de science-fiction, ficţiune sau biografii, anumite volume nu ar trebui să lipsească din „palmaresul” lecturilor fiecăruia dintre noi.

    Vezi aici ce alte cărţi pe care orice om ar trebui le citească cel puţin o dată în viaţă!

  • Ryanair a lansat astăzi promoţia ”care te face să ţipi” . Vezi care sunt destinaţiile pe care le poţi vizita

     
    Compania aeriană low-cost a lansat o nouă promoţie la tarifele de zbor, de data aceasta cu prilejul sărbătorii de Halloween. Sub deviza ”tarife scăzute despre care să ţipi”, compania a anunţat preţuri care pornesc de la tarife ”înfricoşătoare” de 16,99 euro. 
     
    În newsletterul în care a anunţat promoţia, compania a oferit şi câteva destinaţii înfricoşătoare pe care le recomandă turiştilor: alături de ”partea înfricoşătoare” a Dublinului, a unui castel la fel de înfricoşător din Edinburgh, se află şi castelul lui Dracula din Transilvania, despre care reprezentanţii Ryanair spun că este ”mai înfricoşător decât ficţiunea”. 
     
    Ryanair vrea să ajungă în acest an la peste 1,8 milioane de pasageri pe rutele pe care le operează de pe aero­porturile Henri Coandă (Otopeni), Craiova şi Timişoara, faţă de 700.000 de pasageri cât a avut anul trecut doar de pe aeroportul din Bucureşti. 
  • Realitatea din spatele serialului Westworld. întrebări care te vor pune pe gânduri

    Serialul a stârnit numeroase controverse.. Noul serial realizat de HBO, ,,Westworld”, spune povestea unei lumi tematice din vestul sălbatic în care oamenii pot interacţiona cu roboţii. În afară de firul narativ din serial, acesta ridică foarte multe întrebări despre interacţiunea omului cu tehnologia.

    În serial, personajele din simulator se trezesc de fiecare dată când acesta este restartat şi îşi reiau activităţile zilnice, până când un om real interacţionează cu el.

    Întrebări cheie despre inteligenţa artificială apărute în urma serialului. Oamenii trăiesc într-un simulator?

    Toate persoanjele din simulator îşi trăiesc fiecare zi fără să ştie că se află într-un simulator realizat de designerii parcului tematic

    Vezi aici realitatea scandaloasă din spatele controversatului film Westworld. Nu e deloc ficţiune

  • Corporaţie vs. start-up: cursa pentru inteligenţa artificială

    ROSS Intelligence, spre exemplu, a reuşit să semneze contracte cu mai multe firme de avocatură după ce a dezvoltat un program cu inteligenţă artificială care poate uşura mult munca avocaţilor: Ross rezolvă aproape instantaneu partea de cercetare dintr‑un dosar, nemaifiind nevoie ca membrii baroului să caute prin cărţile de drept. Dezvoltat pe un sistem produs de IBM, ROSS devine o celebritate în lumea avocaţilor, rezolvând sarcini care în mod normal ar fi luat zile bune.

    Aplicaţia de mesagerie Slack, un alt start-up devenit tot mai popular în ultima vreme, lucrează la încorporarea inteligenţei artificiale pentru a servi ca un asistent personal care să răspundă la întrebări şi chiar să vorbească cu utilizatorii. Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar cinci ani, să posede mai multe abilităţi specifice omului. Cele mai puternice calculatoare sunt încă de un milion de ori mai puţin deştepte decât creierul uman, spune Hinton, cunoscut drept „bunicul învăţăturii profunde“. În prezent, cele mai dezvoltate computere au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

    „În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie, atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele“, consideră Hinton. „Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii.“

    Chiar şi servicii sau aplicaţii care astăzi ne par banale, aşa cum este spre exemplu suita Office, au de profitat de pe urma noului val. Microsoft, producătorul programului în cauză, a cumpărat un start-up din California numit Genee, care a dezvoltat o aplicaţie bazată pe tehnologia inteligenţiei artificiale, cu scopul de a-şi îmbunătăţi varianta cloud a suitei de aplicaţii Office; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. „Continuăm să dezvoltăm o serie de funcţii de productivitate şi servicii pentru Office 365, astfel încât să aducem mai multă valoare adăugată pentru clienţii noştri. În acest context, sunt încrezător că echipa Genee ne va ajuta în atingerea obiectivului nostru de a face orice experienţă digitală «inteligent㻓, a scris Rajesh Jha, vicepreşedinte în cadrul Microsoft pentru diviziile Outlook şi Office 365, într-o postare pe blogul companiei.

    Este evident, aşadar, că sistemele de inteligenţă artificială (IA) şi-au găsit loc în viaţa de zi cu zi. Dar cum s-a ajuns aici? Factorul decisiv în acest sens este dezvoltarea tehnologică la o viteză fără precedent: dacă în trecut puterea limitată a calculatoarelor era cea care limita progresul în ceea ce priveşte IA, infrastructura şi ecosistemele actuale pot suporta procesele necesare „gândirii artificiale“. Puterea de procesare şi capacitatea de memorie, cloud computing, fibra optică de mare viteză, accesul la Wi-Fi şi mai ales conectivitatea tot mai mare (ceea ce numim Internet of Things) s-au combinat pentru a crea mediul perfect pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale.

    În urmă cu douăzeci de ani, doar companiile cu un departament puternic de cercetare şi dezvoltare îşi permiteau să lucreze în acest domeniu; chiar şi în acele cazuri, majoritatea activităţii se rezuma la lucruri teoretice. Astăzi, orice antreprenor are acces la o conexiune rapidă, dispozitive performante şi la infrastructura pusă la punct de acele corporaţii.

    Creşterea Facebook şi a altor platforme de social media a jucat, de asemenea, un rol important. Până recent nu exista posibilitatea de a stoca informaţii despre modul în care oamenii interacţionează; la începutul anilor 2000, ideea de acces la astfel de informaţii părea o utopie.

    Dar tocmai faptul că datele reprezintă astăzi o resursă atât de accesibilă arată că un ecosistem de inteligenţă artificială poate fi dezvoltat de oricine.

    Companii precum Microsoft, IBM sau Alphabet se numără printre cele care au investit masiv în cercetarea inteligenţei artificiale. Aplicaţiile care „învaţă“, dezvoltate de aceste companii şi ajunse în faţa publicului au avut diverse grade de succes. Abilitatea sistemului Watson (produs de IBM) de a răspunde întrebărilor puse într‑un limbaj comun îl transformă într-o resursă ideală pentru profesionişti din industrii precum cea medicală sau cea financiară. Motorul de căutare Google foloseşte de ani de zile algoritmi similari unui sistem de inteligenţă artificială, în vreme ce Facebook a investit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra diverse companii de cercetare în domeniu.

    În vreme ce aceşti giganţi ocupă primele pagini ale ziarelor cu proiectele pe care le realizează, companiile independente sunt cele care fac progrese mai însemnate. Organizaţii precum ROSS Intelligence sau Slack sunt cele care aduc, de fapt, adevărata inovaţie.

    Potrivit celor de la Bloomberg, fondurile de investiţii au finanţat start-up-urile din zona inteligenţei artificiale cu peste 300 de milioane de dolari doar în 2014; până în 2020, inteligenţa artificială ar urma să devină o piaţă de peste 20 de miliarde de dolari. Gartner, pe de altă parte, anunţă că peste 85% din interacţiunile cu clienţi vor fi preluate de maşini tot mai inteligente.

    Până atunci, probabil că o generaţie mai tânără care nu a cunoscut lumea de dinainte de internet va fi creat deja un nou Google, Facebook sau Amazon. Companiile din tehnologie cu greutate vor deveni, în timp, fundaţii pentru start-up-uri pornite de nicăieri – aşa cum au început şi ele, cu multă vreme în urmă.

    Asta nu înseamnă, desigur, că organizaţiile enumerate mai sus nu vor juca un rol extrem de important în dezvoltarea maşinilor inteligente. Ele vor avea în primul rând rolul de a crea infrastructura – similar, dacă vreţi, modului în care companiile de cablu au devenit un soi de fundaţie pentru start-up-urile apărute după explozia internetului. Cei mai câştigaţi vor fi însă jucătorii mici care vor opera în zone specifice, precum agricultura sau manufactura.

    O altă industrie care ar trebui să beneficieze din plin de avantajele inteligenţei artificiale este cea a asigurărilor: imaginaţi-vă o maşină inteligentă care poate calcula până la zecime riscurile asociate unei poliţe de asigurare, care poate estima mult mai bine şansele de a exista un accident sau un dezastru natural.

    Fie că serveşte ca un asistent de cercetare în cadrul unui birou sau ca un asistent activat prin voce în cadrul unei operaţii medicale complicate, inteligenţa artificială se transformă rapid în realitate. La fel ca alte momente definitorii din istoria modernă, revoluţia inteligenţei artificiale va răsplăti jucătorii care vor reuşi să beneficieze de ea. Sistemele de inteligenţă artificială vor juca un rol extrem de important în rezolvarea unor probleme ce păreau fără rezolvare, iar start-up-urile sunt cele care ar trebui să contribuie decisiv la acest nou val tehnologic.