Tag: ferma dacilor

  • Patronul de la Ferma Dacilor: Mă uit în oglindă şi văd un om prins într-o cuşcă.Încerc să redevin OM

    Nimic, dar nimic pe lumea asta nu poate fi mai crunt ca pierderea propriului copil! Nimic nu poate fi mai dur ca pierderea familiei! Nimic nu poate fi mai nedrept ca moartea unor nevinovaţi! E crunt, dur şi total nedrept! Astăzi, când am ales să ies să-mi strig durerea, cu toate consecinţele, chiar nu mai contează nimic. Poate să-i mai întoarcă cineva pe cei dragi, acum plecaţi!? Poate cineva să-i mai strângă în braţe pe ei? Pe Anca…pe Vlad…pe Luca…pe Petre…pe Adrian…pe Andrei…pe Piff…pe Victoraş al meu!? Doar când închid ochii mai pot face asta. Atunci când o fac însă aud doar ţipete. Simt mirosul de fum. Arsura flăcărilor. Trosnituri de lemn. Urlete. Nenorocirea…O simt în oase, în piele, în tot sufletul”, scrie Cornel Dinicu, patronul de la Ferma Dacilor, pe pagina de Facebook.

    Acesta este primul mesaj scris de Dinicu de când se află în arest la domiciliu.

    Dinicu spune că simte că nu mai are niciun rost să spună că e nedrept ce i se întâmplă, că nu e corect ori că a făcut tot ce era omeneşte posibil să nu se întâmple ceea ce s-a întâmplat. Patronul de la Ferma Dacilor afirmă că nu mai are putere să se lupte cu legile.

    „Acum, când scriu rândurile astea, încerc să redevin OM. Să trăiesc cât de cât normal, să respir normal şi, mai ales, să privesc la orizontal. Nu numai în pământ, de parcă aş căuta în cenuşă, sau către cer, către îngerii plecaţi şi către Dumnezeu. Mă uit în jur şi văd câtă lume suferă împreună cu mine. Iar asta e o tortură zilnică. În acelaşi timp, tot ei vin şi-mi cer să fac ceva. Să ies din starea asta. Să nu le omor speranţa că tatăl lor, prietenul lor, amicul lor de la Tohani renunţă. Ştiu, dar îmi e greu! Mă uit în oglindă şi văd un om prins într-o cuşcă. Nu însă de cuşca fizică îmi este mie frică. Instinctul de supravieţuitor m-a ajutat toată viaţa, şi o face în continuare. Sunt un om care nu se dă uşor bătut. Mai ales când ştiu că am dreptate. Astăzi mi-e teamă de un singur lucru. Să nu cumva să fi murit în mine puterea de a visa! Pentru că abia atunci voi fi cu adevărat mort”, mai scrie Dinicu.

    Cornel Dinicu spune că se roagă să fie iertat de cei pe care i-a făcut să sufere, că n-a putut salva tot locul minunat pe care îl crease, că au rămas pe drumuri zeci de oameni cu familie lor şi, mai ales, „că n-am putut opri frângerea aripilor unor îngeri”.

    Opt persoane au murit în urma unui incendiu care a izbucnit în a doua zi de Crăciun, în 2023, la Ferma Dacilor, în localitatea Tohani, din judeţul Prahova.

  • Ce s-a schimbat la aproape o lună de la tragedia de la Ferma Dacilor? Cazările vor fi nevoite să prezinte autorizaţia de construire pentru a putea primi clasificare turistică

    Până la modificarea legii, proprietarii unităţilor de cazare erau nevoiţi să depună doar o cerere standardizată şi un certificat emis de Oficiul Registrului Comerţului.

    A doua zi de Crăciun a fost marcată de tragedia de la Ferma Dacilor, unde opt persoane au murit în urma incendiului produs la unitatea de cazare din judeţul Prahova. Ferma Dacilor se afla pe lista cazărilor clasificate de către Ministerul Economiei, Antrepre­noriatului şi Turismului, însă nu avea autorizaţie de construire, implicit nici autorizaţie la incendiu. Ce a făcut statul în aproape o lună de la această tragedie pentru a nu mai exista cazuri de tipul Ferma Dacilor?

    Ministrul economiei Radu Oprea a emis un ordin de ministru prin care este modificată legea privind normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistică, potrivit ediţiei din 9 ianuarie din Monitorul Oficial. Aceste norme au fost aprobate în 2013 prin ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism (autoritatea centrală reprezentativă turismului la acea vreme – n.red.). Prin ordinul dat de actualul ministru, în lege a fost introdusă obligativitatea prezentării autorizaţiei de construire sau alte documente similare pentru construcţiile care nu necesită autorizaţii de construire, ceea ce implică şi autorizaţia la incendiu. Mai mult, se va solicita şi extras de carte funciară din care să rezulte intabularea construcţiilor pentru care se solicită clasificarea.

    Pe scurt, unităţile de cazare vor avea nevoie şi de aceste acte pentru a putea primi clasificarea turistică. Până la modificarea legii, proprietarii unităţilor de cazare erau nevoiţi să depună doar o cerere standardizată şi un certificat constatator (forma extinsă) emis de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte activităţile autorizate a fi desfăşurate la punctul de lucru şi codul/codurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă.

    Deşi legea a fost modificată, ea va putea fi aplicată doar celor care vor solicita de acum clasificare turistică. Cele aproape 22.300 de unităţi de cazare care au deja clasificare turistică de la autoritatea centrală nu se află sub incidenţa acestei legi. Reprezentanţii MEAT spun că nu se află în subordinea instituţiei controlul şi verificarea autorizaţiilor de construcţie şi incendiu, însă a acordat până acum clasificări turistice fără a se asigura că acele unităţi nu reprezintă un pericol pentru turişti. MEAT, spun reprezentanţii acestei instituţii, se ocupă cu certificarea  standardelor de calitate, însă siguranţa nu este un standard pe care instituţia să îl verifice.

    O altă măsură luată în urma tragediei de la Ferma Dacilor este colaborarea dintre Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi Protecţia Consumatorilor. Astfel, ISU vor colabora cu Comisariatele Regionale pentru Protecţia Consumatorilor în acţiunile de control a firmelor. Comisarii ANPC vor putea semnala către ISU când găsesc nereguli privind siguranţa la incendiu.

  • Dosarul Ferma Dacilor: Care sunt cele trei persoane ce au fost reţinute

    Trei persoane, administratori ai firmei, au fost reţinute în dosarul Ferma Dacilor, au anunţat marţi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova. Aceştia au transmis că s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de o persoană juridică şi şase persoane fizice.

    Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de o persoană juridică şi faţă de trei persoane fizice, administratori statutari sau în fapt ai societăţii comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

    Din cercetările efectuate a rezultat suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2016 – 26.12.2023, ca urmare a demersurilor factorilor decizionali din structura de conducere (respectiv a administratorului statutar şi a celor doi administratori în fapt), societatea comercială a funcţionat în mod sistematic prin încălcarea repetată a dispoziţiilor legale privind derularea activităţii de „cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, desfăşurate la sediul social din comuna Gura Vadului, sat Tohani.

    „Astfel, construcţia corpului principal de clădire, ce include restaurant, bucătărie şi spaţii de cazare la parter şi mansardă, a fost executată în regie proprie, fără obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire. Totodată, demersurile şi măsurile dispuse pentru <intrarea în legalitate> au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale, respectiv ale Legii nr. 50/1991 republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale Legii nr. 10/1995 republicată privind calitatea în construcţii. De asemenea, trebuie precizat că unitatea turistică a funcţionat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, H.G.R. nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu şi a normativelor aplicabile în domeniu, respectiv fără obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor ce ar fi trebuit emise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru funcţionarea corespunzătoare, şi fără respectarea normelor privind securitatea la incendiu”, se arată în comunicat.

    Procurorii arată că situaţia expusă anterior a creat premisele izbucnirii şi propagării în 26 decembrie a unui incendiu ce a condus la distrugerea imobilului şi la decesul a 7 persoane, sursa probabilă a incendiului fiind „efectul termic al curentului electric”.

    Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova precizează că în cauză s-a dispus, de asemenea, efectuarea în continuare a urmăririi penale şi faţă de alte trei persoane.

    Una dintre acestea este cercetată săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată – două acte materiale şi abuz în serviciu în formă continuată – două acte materiale. „Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că la datele de 16.06.2020 şi 29.09.2020, în calitate de funcţionar public – primar al comunei Gura Vadului, împreună cu un alt funcţionar public din cadrul Primăriei Gura Vadului, cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, a emis două certificate de atestare a edificării/extinderii construcţiei, atestând fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, omiţând să verifice îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Funcţionarul public şi-a îndeplinit defectuos îndatoririle de serviciu, cauzând o vătămare a drepturilor legitime ale persoanelor fizice care au beneficiat de servicii de cazare, respectiv dreptul de a beneficia de servicii turistice cu îndeplinirea condiţiilor de siguranţă a construcţiilor oferite spre închiriere în regim hotelier de persoana juridică menţionată anterior, precum şi a drepturilor fundamentale la integritate corporală şi viaţă”, transmit procurorii.

    O altă persoană este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi abuz în serviciu, „constând în aceea că, la data de 11.11.2020, în calitate de funcţionar public – primar al comunei Gura Vadului, împreună cu funcţionarul public din cadrul Primăriei Gura Vadului, cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, a emis un certificat de atestare a edificării/extinderii construcţiei, atestând fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului. Astfel, s-a omis verificarea îndeplinirii condiţiilor prev. de art. 37 alin. 6 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a condiţiilor cumulative prev. la art. 5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii”.

    „În raport de cea de-a treia persoană, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată (…) – trei acte materiale şi abuz în serviciu în formă continuată (…) – trei acte materiale, (…). La datele de 26.06.2020, 29.09.2020 şi 11.11.2020, în calitate de funcţionar public în cadrul Primăriei Gura Vadului, cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, împreună cu cele două persoane care au îndeplinit, succesiv, funcţia de primar al comunei Gura Vadului, a emis două, respectiv un certificat de atestare a edificării/extinderii construcţiei, atestând fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului. Funcţionarul public a omis să verifice îndeplinirea condiţiilor legale menţionate mai sus, îndeplinindu-şi defectuos îndatoririle de serviciu (…) ”.

    Marţi, faţă de cele trei persoane fizice având calitatea de administratori (un administrator statutar şi doi administratori în fapt) s-a dispus măsura preventivă a reţinerii pe o durată de 24 de ore.

  • Patron Ferma Dacilor: De ce cred că e o mână criminală? Pentru ca eu sunt victima perfectă

    „De ce cred că e o mână criminală? Pentru ca eu sunt victima perfectă”, spune, într-o postare pe pagina de Facebook a pensiunii, Cornel Dinicu, patronul de la Ferma Dacilor din localitatea Tohani, unde şapte trupuri carbonizate au fost găsite în urma unui incendiu.

    „Acestea sunt nopţile de priveghi ale fiului meu şi am început să scriu pentru că n-am unde să-mi vărs durerea. N-am nici unde să spun adevărul. N-am nici prieteni în politică, nici în presă, nici susţinerea de care se tot vorbeşte. Am prieteni mulţi şi apropiaţi, dar nu din ăştia de care se tot aude. Scriu pentru că am înţeles că după înmormântarea fiului urmează să fiu arestat şi cum altfel o să mai pot să îmi spun povestea?”, scrie patronul pe Facebook, în ceea ce el numeşte „spovedania publică pe care nu mă aşteptăm să o fac vreodată, e durerea unui tată care îşi îngroapă fiul, e durerea unui prieten care îşi îngroapă prietenii cei mai apropiaţi”.

    El transmite condoleanţe familiior „celor care au fost cu noi în acea noapte tragică”.

    Patronul povesteşte că este din Mizil şi că acum are cinci copii din trei relaţii.

    „Ferma Dacilor a apărut ca idee în urma unei tragedii. Un bun prieten mi-a murit de foarte tânăr, iar când au venit rezultatele analizelor concluzia a fost că a murit intoxicat de mâncarea proastă din comerţ. Atunci m-am gândit să-mi fac o fermă unde să produc lapte, ouă, carne, cârnaţi, brânză şi să livrez către 500 de familii săptămânal materie primă pentru mesele lor. Pământul era extrem de ieftin la vremea respectivă, aşa că am cumpărat şi eu o bucată mică din ceea ce azi era Ferma Dacilor. Voiam să fac un grajd pentru care am fost să obţin autorizaţii încă de la început. În baza faptului că aveam un trecut şi bani de dat stânga-dreapta deloc, autorizaţia întârzia să apară. Documentele pe care le cereau erau imposibil de obţinut, cum ar fi un plan urbanistic zonal care a fost eliberat după 4 ani!!! Apoi într-un control s-a constatat că aveam construite nişte cuşti de iepuri (sper că ştiţi cum arată) şi că trebuie să le dărâm dacă vreau autorizaţie. Era, evident, un alt mod de a lungi procesul”, spune acesta.

    Cornel Dinicu spune că an de an a încercat să dezvolte Ferma Dacilor.

    „Ferma s-a construit în timp. Întâi o fermă, apoi câteva locuri de cazare. Nu a fost de la început aşa cum era în prezent. Necesitatea autorizarilor a venit pe parcurs pentru că la început noi aveam 12 locuri de cazare, respectiv 6 camere, iar până în 16 locuri această autorizaţie nu este necesară. Când ne-am mărit am cerut autorizarea. De ce nu o aveam? Pentru că eram în proces. Totul era nou, făcut cu firme specializate, ferma având hidranţi interiori şi exteriori, extinctoare, scări de exterior, lemnul era ignifugat, centrală antiincendiu, detectoare de fum, 4 bazine a câte 40 de tone de apă fiecare, mai exact 160 de tone de apă pregătită mereu pentru orice eventualitate. În fapt, toate măsurile de siguranţă existau, mai puţin paratrăsnetul”, susţine patronul.

    Acesta spune că a scris textul „în primul rând pentru familiile celor decedaţi, care sunt ca familia mea şi prietenii copiilor mei, apoi pentru toţi cei care au fost vreodată la Ferma Dacilor crezând în acest proiect şi datorită cărora visul a devenit realitate, şi nu în ultimul rând pentru autorităţi care trebuie să găsească vinovaţii. De ce acum? Pentru că aud la nesfârşit că după înmormântarea copilului voi fi arestat pentru a se da un exemplu şi pentru că nu-mi doresc ca oameni nevinovaţi să sufere alături de mine, oameni precum administratorul, acţionari etc”.

    „Ce nu spune nimeni e că această nenorocire s-a întâmplat în casa mea, la petrecerea de Crăciun cu familia mea şi musafirii mei. Toţi cei care au decedat nu erau clienţi ai Fermei, erau familie şi musafiri care au fost găzduiţi în casa privată care nu avea nevoie de autorizaţii pentru că nu era destinată închirierii. Deasupra camerelor de cazare de la parter destinate închirierii există o parte a clădirii cu intrare separată din interior şi din exterior unde existau 4 camere şi un living unde locuiam eu şi familia mea şi unde mai găzduiam prietenii când veneau în vizită. Dupa petrecerea de Crăciun musafirii au rămas peste noapte în acest spatiu, care nu era destinat publicului”, mai afirmă patronul.

    El spune că „trebuie să aflu cine mi-a ucis familia, apropiaţii”.

    „Pentru mine, care nu am lipsit în nicio etapă a construcţiei Fermei este extrem de suspect modul în care aceasta a ars şi rapiditatea cu care flăcările s-au extins. Centrala antiincendiu, deşi omologată, nu a funcţionat. Probabil trebuie să mulţumim celor de la Electrica pentru scăderea tensiunii pe magistrală şi penelor de curent frecvente în ciuda reclamaţiilor depuse constant către ei.
    În camere nu existau reşouri. Centrala pentru încălzire funcţiona şi nu se află în aceeaşi clădire cu cea care a ars. Suntem o familie care vrea să muncească şi a dovedit-o. Am crescut o afacere în România, am plătit taxe, nu mă dezic de ce am făcut dar birocraţia se pare ca a învins iar.. Nu contează dacă faci, dacă îndeplineşti condiţiile, ci în final este despre funcţionari, hârtii şi birocraţie. Eu aveam tot, mai puţin un paratrăsnet. De ce cred că e o mână criminală? Pentru ca eu sunt victima perfectă. Trecutul meu mă face să nu fiu credibil indiferent ce aş spune acum, şi indiferent care e adevarul.. Ce contează e doar ce spun autorităţile care au zis din prima zi ca exclud o astfel de Ipoteză.. Cum excluzi ceva dacă nu cercetezi?…”, îşi încheie postarea Cornel Dinicu.

    Între cele şapte persoane scoase carbonizate din pensiunea cuprinsă de incendiu este şi fiul proprietarului.

    Procurorul şef DNA, Marius Voineag, a cerut joi judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului Prahova redeschiderea parţială a urmăririi penală în dosarul Serviciului Militar al DNA ce viza şefi şi ofiţeri ai ISU Prahova care au făcut controale la Ferma Dacilor, dosar clasat tot de DNA în 2023.

  • IGSU: Prim adjunctul de la ISU Prahova impunea o stare de temere şi presiune asupra inspectorilor

    IGSU a venit vineri cu precizări legate de incendiul de la Ferma Dacilor. IGSU a constatat ”vicierea actului de autoritate executat de ISU Prahova, în particular a prim adjunctului inspectorului şef din acel moment. Astfel acesta a fost semnatarul fără drept al procesului verbal de control întocmit în luna iulie 2019 la Ferma Dacilor”.

    ”Prim adjunctul inspectorului şef nu a făcut şi nu face parte din inspecţia de prevenire, prin urmare nu poate desfăşura activităţi care reprezintă forme ale autorităţii de stat”, a arătat adjunctul şefului IGSU, generalul Benone Duduc.

    O altă constatare: impunerea unei stări de temere şi presiune asupra inspectorilor, care se împotriveau stilului de conducere practicat, cu scopul realizării unor interese personale. Modificarea discreţionară a planurilor individuale de control ale inspectorilor de prevenire. Aceste planuri au fost modificate şi inspectorii au fost trimişi în zone şi pentru obiective aşa cum a fost dorinţa la un moment dat a prim adjunctului inspectorului şef. Mai mult, aceste planuri au fost modificate în scopul în care ele să corespundă unui eventual control ierarhic.

    ”Aici undeva putem vorbi şi de un fals în documente. Organizarea controlului la Ferma Dacilor s-a realizat prin încălcarea documentelor de planificare şi neasigurarea pregătirii controlului”, a mai arătat Duduc.

    Alte neregularităţi constatate de IGSU: stabilirea unilaterală de către prim adjunctul inspectorului şef a deficienţelor care au fost consemnate în procesul verbal de control şi a sancţiunilor contravenţionale (au fost aplicate doar avertismente); neclarificarea ulterior controlului a aspectelor privind obligativitatea legată de autorizaţia de securitate la incendii; nu s-au efectuat controale ulterioare.

    Potrivit sursei citate, raportul va fi transmis către organele de cercetare penală.

     

  • UNSAR: Nu ştim câte pensiuni şi hoteluri sunt asigurate la incendiu şi pentru daune aduse turiştilor. Doar 5% din firmele din România au asigurare de răspundere faţă de terţi

    Pensiunile şi hotelurile din România nu sunt obligate să se asigure la incediu sau pentru daune aduse terţilor aşa cum se întâmplă pe pieţele dezvoltate economic din Europa de Vest, unde orice întreprindere comercială care lucrează cu publicul este obligată sa aibă o asigure pentru daune aduse terţilor, adică în primul rând clienţii.

    O asemenea asigurare ar presupune existenţa unui aviz de securitate la incendiu, care ar preîntâmpina dezastre de tipul “Ferma Dacilor” sau “Crevedia”.

    “Pensiunile nu sunt obligate să se asigure. Nu avem informaţii legate de penetrarea acestui tip de asigurare în rândul hotelurilor sau pensiunilor. Ce ştim este că din cele 800.000 de companii care aveau bilanţul financiar depus anul trecut, un procent de 5% (43.000) deţinea o asigurare de răspundere civilă legală sau profesională”, a transmis pentru ZF Alexandru Ciuncan, director executiv UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.

    Pe de altă parte, în România există o serie de poliţe obligatorii precum Asigurarea obligatorie a locuinţelor (PAD), asigurări de răspundere profesională pentru anumite profesii liberale – avocaţi, notari, experţi contabili, asigurări de răspundere pentru personalul medical (malpraxis medical malpraxis medical), asigurare de răspundere a magistraţilor, etc.

    “Ideea e ca nu obligativitatea rezvolvă neaparat problema, ci educaţia antreprenorială şi financiară. Chiar dacă în România companiile nu sunt obligate prin lege să deţină astfel de poliţe, acestea sunt o dovadă de spirit civic, de responsabilitate, bună guvernare şi de normalitate”, adaugă Alexandru Ciuncan.

     

  • Ferma Dacilor, reacţie după tragedia de Crăciun: Au murit oameni pe care îi iubim cu tot sufletul

    Reprezentanţii pensiunii „Ferma Dacilor”, din Tohani, judeţul Prahova, unde a avut loc tragedia din a doua zi de Crăciun, în urma căreia au murit 7 oameni, au transmis, miercuri, un mesaj în care spun că „au murit oameni pe care îi iubim din tot sufletul”, una dintre victime fiind fiul patronului.

    Într-un mesaj pe Facebook, reprezentanţii „Ferma Dacilor” spun că pensiunea a ars „de sus până jos”.

    „Cu o durere de nedescris şi greu de dus, pentru care n-am fost pregătiţi în vreun fel în viaţa asta şi cu care nu ştim ce să facem sau cum să vedem vreo lumină, vă confirmăm că Ferma Dacilor, locul care ne-a fost şi ne este în continuare acasă, a ars. A ars de sus în jos. Nu ne ies calculele, ne dau cu virgulă explicaţiile, nu ştim, nu concepem. Aşteptăm cu nerăbdare investigaţiile autorităţilor pentru un răspuns şi din primul moment colaborăm cu ele pentru a-l găsi. Nu va aduce linişte inimilor noastre, dar măcar vom porni de undeva. Dincolo de articolele nesfârşite de la TV şi în online, trebuie să vă spunem că suntem altfel de oameni faţă de ce se spune. O singură dată dacă ne-aţi trecut pragul şi ne-aţi cunoscut, sigur nu v-a trecut indiferentă dragostea noastră faţă de oameni”, spun cei de la „Ferma Dacilor”.

    Reprezentanţii pensiunii spun că aceasta a pornit ca o afacere de familie, că au promovat producătorii locali: „Am crescut animale, am lucrat pământul zi lumină şi am adunat pe toată lumea în jurul mesei noastre la final de zi. Am vrut, în primul rând, să oferim oamenilor din zonă o şansă la mai mult. N-am refuzat pe nimeni care a căutat un loc de muncă. Aveam sau nu nevoie, am găsit ceva de făcut. N-am refuzat niciun producător local care voia să-şi vândă produsele la noi. Indiferent că a venit cu 1kg de ceapă sau cu 10kg de cartofi, noi le-am luat cu speranţa că pentru fiecare va fi puţin mai bine. N-am conceput şi n-am concepe altceva decât omenia”.

    Cei de al „Ferma Dacilor” nu neagă problemele cu legea din trecut şi spun că „familia noastră lumea are un trecut”, dar adaugă că „E un lucru minunat că unii oameni au reuşit să treacă prin viaţă mai demni decât noi” şi că „datorită acestor oameni ne-am dorit din toată inima şi am învăţat să fim mai buni”.

    „Ani lungi şi grei stau mărturie faptului că am trăit altfel. Că ne iubim aproapele, că am stat în comunitate să ajutăm. Că fiecare zi ne-am aplecat capul şi am primit orice reproş cu umilinţă şi cu speranţa că vom fi iertaţi pentru păcatele tinereţii. Educaţia şi moralitatea unui om ţin în primul rând de şansă. Iar când şansa a venit, n-am ezitat nicio clipă. Ne-am îndreptat”, spun reprezentanţii pensiunii din Tohani.

    Reprezentanţii „Fermei Dacilor” spun că în incendiul din a doua zi de Crăciun au murit oameni „pe care îi iubim din tot sufletul”, neputând să se spună că între ei au fost persoane care să se fi gândit că acel loc nu este unul sigur.

    „Cu multă durere vă spunem că în acest incendiu au murit oameni pe care îi iubim cu tot sufletul. Ne-au fost apropiaţi, de suflet, au fost familia noastră. Cum îşi poate cineva imagina că un om îşi poate pune proprii copii în pericol? Cum ne-am putea gândi că nu am făcut zi de zi tot posibilul şi imposibilul ca Ferma să fie un loc sigur? Şi a fost un loc sigur. Au existat nenumărate momente în care locaţia noastră a fost plină până la refuz, în care, deşi ne bucuram că şi mai mulţi oameni vor să ne treacă pragul, a trebuit să refuzăm pentru a putea trata corect toţi oaspeţii prezenţi. De acest Crăciun, ne-am adunat familie şi puţini turişti cazaţi în căsuţele individuale. Am vrut să avem un Crăciun puţin mai personal, urmând să deschidem larg porţile pentru publicul larg de Anul Nou. În aceste momente avem nevoie de o rugăciune pentru a ne îngropa copiii şi prietenii apropiaţi. Oamenii noştri de zi de zi, copiii adoraţi din vieţile noastre nu mai urcă soarele pe cer pentru noi. Ne dor inimile cum nu ne-au mai durut, cum n-am ştiut vreodată că-i posibil”, mai spun cei de la „Ferma Dacilor”.

    Între cele şapte persoane scoase carbonizate din pensiunea cuprinsă de incendiu este şi fiul proprietarului.

    DNA redeschide dosarul de la ISUJ Prahova, care viza autorizaţia de la Ferma Dacilor, conform unor surse judiciare.

    Dosarul DNA ar arăta că ISUJ Prahova ar fi dat în 2019 doar avertismente la Ferma Dacilor, în ciuda neregulilor. Dosarul de corupţie de la ISUJ Prahova a fost clasat pe 21 martie 2023 de către Secţia Militară a DNA, condusă la acea vreme de Liviu Lascu, adus pe funcţie de Crin Bologa.

    Şeful Inspecţiei de Prevenire din cadrul ISU Prahova a fost schimbat din funcţie, după tragedia din Tohani, transmite Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU). O echipă de control, condusă de adjunctul pentru prevenire al inspectorului general al IGSU a fost trimisă la Prahova, după tragedia în care au murit şapte persoane.

  • ISU Prahova: Căutările la pensiunea Ferma Dacilor vor continua şi pe timpul nopţii

    Căutările la pensiunea Ferma Dacilor vor continua şi pe timpul nopţii, anunţă ISU Prahova. Cazul este preluat de un procuror criminalist. Cinci persoane, între care un copil, au fost scoase carbonizate din pensiunea Ferma Dacilor.

    Căutările vor continua şi pe timpul nopţii, anunţă ISU Prahova.

    Cazul este preluat de un procuror criminalist, iar cauza incendiului va fi stabilită în cadrul anchetei.

    Cinci persoane, între care un copil, au fost scoase carbonizate până în acest moment din pensiunea Ferma Dacilor, din localitatea Tohani, judeţul Prahova.

    În momentul izbucnirii incendiului de la pensiunea Ferma Dacilor erau cazate 26 de persoane.

    Pensiunea nu are autorizaţie de securitate la incendiu, potrivit ISU Prahova.