Tag: Ferentari

  • Filmul românesc “Soldaţii. Poveste din Ferentari”, PREMIU pentru cel mai bun film la Queer Porto

    Filmul regizat de Ivana Mladenovic a câştigat premiul competiţiei oficiale a celei de-a patra ediţii a festivalului, care l-a avut ca invitat special pe scriitorul american Dennis Cooper.

    Din juriu au făcut parte Da Mata (artist şi curator), Liad Hussein Kantorowicz (performer) şi Tiago Alves (jurnalist).

    Premiul, în valoare de 3.000 de euro, a fost susţinut de televiziunea publică RTP2, care a achiziţionat drepturile de difuzare pentru film.

    Juriul a explicat faptul că are de-a face cu un “film excelent, care pune sub semnul întrebării normele heterosexuale româneşti ce pedepsesc corpul şi dorinţele, provocând durere oricui îndrăzneşte să fie diferit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O experienţă completă pentru cinefili

    Ce impresionează la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) e organizarea impecabilă  de la aplicaţia de mobil destinată celor care vor să „navigheze” prin multitudinea de evenimente până la gala de premiere şi covorul roşu, totul pare fără de cusur.

    Aşa cum se întâmplă atunci când un eveniment major are loc la Cluj, întreg oraşul părea implicat în buna desfăşurare a lucrurilor. Dincolo de afişele sau posterele care împânzeau marile bulevarde, orice chioşc sau colţ de stradă îţi amintea, într-un fel sau altul, că te afli în mijlocul celui mai mare festival de film din România.

    Deşi mă bucur sincer pentru succesul de care se bucură Festivalul Internaţional de Film Transilvania, nu pot să nu fiu oarecum amărât la gândul că Bucureştiul rămâne mult în urmă atunci când vine vorba de astfel de evenimente. Nu ştiu dacă e vina autorităţilor locale sau lipsa de interes a bucureştenilor, dar ceva trebuie cu siguranţă schimbat. Nu vreau să transform acest text într-un manifest, dar mi-ar plăcea să văd acelaşi nivel de interes faţă de cultură şi în Capitală.

    Revenind la filmele din cadrul TIFF, cele proiectate au acoperit teme diverse – indiferent că vorbim de unele cu tentă socială sau politică. Nivelul a fost unul extrem de ridicat în cadrul competiţiei, dar ceea ce m-a impresionat personal a fost „colecţia” de filme româneşti. Am avut mereu o problemă cu faptul că majoritatea producţiilor locale foloseau cadre statice, cu foarte puţină mişcare, transformând filmul într-un soi de exerciţiu de răbdare. Cu toate că multe s-au bucurat de un evident succes, nu aş putea spune că am fost un mare fan al producţiilor locale; sunt, în aceeaşi măsură, conştient de faptul că numeroase lipsuri au venit ca o consecinţă a subfinanţării. Proiecţiile de la TIFF 2018 mi-au dovedit însă că noua generaţie de cineaşti e dispusă să îşi asume mai multe riscuri şi sunt convins că filmele se vor bucura de o mult mai mare recunoaştere peste hotare.

    E corect, zic, să amintim şi de câştigătorii festivalului. Prin urmare, filmul Moştenitoarele (Paraguay – 2018) a câştigat Trofeul Transilvania al TIFF în valoare de 15.000 de euro, pelicula fiind aleasă dintre cele 12 aflate în competiţe. Premiul a fost înmânat regizorului Marcelo Martinessi de către soprana Angela Gheorghiu. „Vreau să împart premiul cu toată echipa şi producătorii, pentru că uneori noi, regizorii, stăm pe platouri şapte săptămâni şi nu ştim ce să facem. Echipa e acolo să te susţină, să te ajute, să mergi pe drumul pe care le-ai spus că vei merge”, a spus regizorul din Paraguay. Pelicula tratează povestea moştenitoarelor a două familii înstărite din Asuncion, Paraguay, care sunt împreună de trei decenii, dar starea lor financiară devine precară şi trebuie să vândă din lucruri.

    În cadrul ceremoniei, actriţa franceză Fanny Ardant a primit Trofeul Transilvania pentru întreaga carieră, aceasta declarând că nu ştie dacă un premiu este ca o recompensă sau ca o îngheţată unui copil. „Pentru clipa aceea este o plăcere mare, dar după aceea chiar mai înseamnă ceva? Dar, cu toate acestea, eu sunt o actriţă. Când eram tânără, credeam că a fi actriţă este doar plăcerea de a fi pe scenă, apoi am înţeles că viaţa de actriţă înseamnă trecerea de la întuneric la lumină, de la frig la căldură, de la spatele întors la mâinile întinse. În această seară, vă mulţumesc că, dându-mi acest premiu, mi-aţi dat lumină şi căldură şi mi-aţi întins mâinile”, a spus Ardant. De asemenea, actriţa Anna Szeles a primit premiul pentru întreaga carieră, iar actorul şi producătorul Dan Nuţu, premiul de excelenţă. Premiul Annei Szeles a fost înmânat acesteia de către fostul său soţ, Florin Piersic.

    Printre alte premii decernate s-au numărat premiul juriului tinerilor francofoni – filmul La Priere (Rugăciunea), premiul Centrului Naţional al Cinematografii – filmul Santa Barbara, premiul FIPRESCI – Ghid de Viaţă, premiul pentru cel mai bun scurtmetraj, secţiunea Umbre – În întuneric, premiul publicului – The Guilty (Vinovatul), premiul cel mai popular film în secţiunea Zilele Filmului Românesc – Un pas în urma serafimilor, premiul Zilele Filmului Românesc pentru scurtmetraj – Cadoul de Crăciun, premiul Zilelor Filmului Românesc pentru debut – Soldaţii. Poveste din Ferentari, premiul Zilele Filmului Românesc pentru lungmetraj – Pororoca, premiul pentru cea mai bună interpretare – trei actori ai filmului Ancora şi speranţa, premiul special al juriului – The Home (Casa) şi Scythe Hitting Stone (Izbiţi de soartă), premiul pentru cea mai bună regie – danezul Hlynur Palmason.

    În cadrul ceremoniei de premiere a avut loc şi un moment neaşteptat: cineastul rus Aleksei Medvedev a urcat pe scenă având o pancartă de susţinere a lui Oleg Senţov, un regizor şi scenarist ucrainean aflat în greva foamei într-o închisoare din Rusia, după ce a fost arestat în Crimeea şi condamnat la 20 de ani închisoare pentru terorism. Medvedev a criticat Rusia pentru condamnarea lui Senţov şi a făcut apel la cineaştii prezenţi să întreprindă demersuri pentru eliberarea acestuia.

    Pentru că am vorbit de filmele româneşti, puteţi citi despre cele trei care m-au impresionat în mod special: Charleston, Un pas în urma serafimilor şi Secretul fericirii.

  • Mâine se deschide primul hipermarket din Ferentari

    Kaufland România deschide mâine, 23 iunie, un nou magazin în Bucureşti şi se pregăteşte de alte patru deschideri, una chiar în Capitală. Investiţia este încadrată în planul de buget pentru acest an care se plasează la 100 de milioane de euro.

    Zona Ferentari, unul dintre cartierele cu cea mai redusă putere de cumpărare din Capitală, este asaltată de magazine de retail alimentar; la o distantă de circa 500 m se află un alt hipermarket Kaufland, peste drum de noul spaţiu deschis se află două magazine din reţeaua Mega Image şi la o distanţă de circa 1 km se află Vulcan Value Center, care găzduieşte, între altele, un spaţiu al reţelei franceze Carrefour.

    Următorul magazin Kaufland va fi deschis în luna august, în Mangalia, declară Valer Hancaş, manager corporate affairs&comunication al Kaufland. El adaugă că reţeaua este prezentă în toate reşedinţele de judeţ.

    Noul magazin, din Ferentari, are o parcare cu o capacitate de 200 de locuri pentru maşini, cât şi rastele pentru biciclete. Acesta este cel de-al 12-lea magazin deschis în Bucureşti şi al 109-lea din întreaga reţea Kaufland din ţară. Magazinul angajează 100 de oameni.

    Noul magazin Kaufland e situat în Calea Ferentari nr. 62, sector 5, va fi deschis în intervalul 7.30 – 22.00 de luni până sâmbătă, iar duminica de la ora 8:00 la 20:00.

    Hipermarket-ul are peste 2.900 mp suprafaţă de vânzare, organizată în şase galerii. Magazinul are o instalaţie eco de încălzire, care recuperează căldura de la instalaţiile frigorifice şi economiseşte astfel resursele naturale. Conform oficialilor reţelei, Kaufland are pe rafturi mai mult de 50% din sortimente româneşti.

    Retailerul german Kaufland se plasează pe primul loc în topul comercianţilor de pe piaţa autohtonă, în funcţie de cifra de afaceri. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro, în creştere faţă de 2014 (1.8 miliarde de euro). În piaţa românească de retail alimentar, cele mai importante companii cu care concurează Kaufland sunt Carrefour, Auchan, Metro, Selgros, Mega Image, Cora, Penny.

  • Diferenţe uriaşe intre zonele capitalei: peste 1.500 de euro pe metrul pătrat la apartamente

    Zona a rămas factorul determinant în stabilirea preţurilor locuinţelor pe piaţa bucureşteană, diferenţele dintre cele mai bune zone şi cele mai slab cotate putând ajunge şi la 1.500 de euro pe metrul pătrat. Un studiu imobiliarte.net relevă, de exemplu, că preţul mediu al unui apartament cu trei camere din Ferentari este de 500 de euro/mp, iar în Primăverii preţul unui metru pătrat ajunge la 2.200 de euro.

    Garsoniere

    În luna mai, preţul mediu de vânzare al unei garsoniere din Bucureşti este de 1014 euro/mp. Pentru acelaşi tip de locuinţă, amplasată în sectorul 1, zona Dorobanţi, un cumpărător trebuie să plătească un preţ mediu de 1.469 euro/mp. Sectorul 1 este recunoscut ca fiind cel mai scump sector al Capitalei, însă există şi aici zone unde preţul este sub media garsonierelor din Bucureşti luna aceasta, şi anume, cartierul Bucureştii Noi, unde preţul este de 926 euro/mp. Cea mai scumpă zonă pentru garsoniere în sectorul 3 este Decebal, acolo unde preţul mediu este de 1.262 euro/mp, în cealaltă extremă situându-se cartierul Balta Albă, unde preţul mediu este de 938 euro/mp. Cele mai scumpe garsoniere din sectoarele 4 şi 5 se găsesc în cartierul Tineretului – 1.223 euro/mp, respectiv zona Cişmigiu – 1.247, în vreme ce zonele cele mai ieftine sunt Giurgiului – 871 Euro/mp, respectiv Ferentari – 777 Euro/mp. În sectoarele 2 şi 6, cele mai ridicate preţuri medii se întâlnesc în zona Moşilor – 1169 euro/mp şi în cartierul Crângaşi – 1053 euro/mp, în vreme ce zonele cele mai accesibile sunt Ferdinand – 944 euro/mp, respectiv Ghencea – 842 euro/mp.

    2 camere

    În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al unui apartament cu 2 camere din Bucureşti, acesta este de 1.003 euro/mp în mai, de două ori mai mic decât cel cerut de proprietarii din cartierul Primăverii – 2.162 euro/mp. Cei care preferă zona de nord a Capitalei pot opta şi pentru un apartament cu 2 camere în cartierul Bucureştii Noi, acolo unde preţul mediu este de 1.060 euro/mp. La mare distanţă de Primăverii, cea mai scumpă zonă din sectorul 2 la apartamentele cu 2 camere este Dacia, cu un preţ mediu de 1.466 euro/mp. În schimb, cartierul Pantelimon trage în jos media apartamentelor cu 2 camere din sectorul 2, aici proprietarii cerând 886 euro/mp. La mijlocul clasamentului se situează sectoarele 3 şi 5, cu cele mai scumpe apartamente cu 2 camere în zona Decebal – 1.297 euro/mp, respectiv Cotroceni – 1.338 euro/mp, care contrastează cu zona 23 August – 865 euro/mp, respectiv cartierul Ferentari – 642 euro/mp. În sectoarele 4 şi 6, zonele de top sunt Tineretului – 1.223 euro/mp, respectiv Crângaşi – 964 euro/mp, în timp ce zonele în care proprietarii au pretenţii mai scăzute sunt Giurgiului – 806 euro/mp, respectiv Ghencea – 854 euro/mp.

    3 camere

    Şi când vine vorba de apartamentele cu 3 camere, tot cartierul Primăverii este în top, cu un preţ mediu de 2.225 euro/mp, mai mult decât dublu faţă de cel mai accesibil cartier din sectorul 1, Bucureştii Noi – 1.057 euro/mp şi chiar decât preţul mediu de vânzare al apartamentelor cu 3 camere din Bucureşti – 1.067 euro/mp. Al doilea cel mai scump preţ mediu al apartamentelor cu 3 camere (excluzând sectorul 1) provine din sectorul 5, cartierul Cotroceni – 1.338 euro/mp. În cealaltă extremă se regăseşte cartierul Ferentari, cu un preţ mediu al apartamentelor cu 3 camere de 545 euro/mp. În sectoarele 2 şi 3, cele mai scumpe zone sunt Dacia – 1.404 euro/mp, respectiv Decebal – 1.362 euro/mp, în vreme ce pretenţiile cele mai scăzute le au proprietarii din Pantelimon – 873 euro/mp, respectiv Balta Albă – 901 euro/mp. În sectorul 4, proprietarii din zona Parcului Carol cer cei mai mulţi bani pentru un apartament cu 3 camere – 1.332 euro/mp, în vreme ce preţul mediu în zona Brâncoveanu este de 972 euro/mp, cel mai mic din sectorul 4. Singurul sector în care preţul mediu al apartamentelor cu 3 camere nu depăşeşte preţul mediu pe Bucureşti este sectorul 6, acolo unde cel mai scump cartier este Crângaşi – 964 euro/mp, iar cel mai ieftin este Giuleşti – 723 euro/mp, conform cifrelor oferite de Imobiliare.net.

    4 camere

    În mai, preţul mediu de vânzare al unui apartament cu 4 camere din Bucureşti este de 1.014 euro/mp.Tot în sectorul 1 se înregistrează cel mai ridicat preţ mediu şi în cazul apartamentelor cu 4 camere, în cartierul Aviaţiei – 1.987 euro/mp, la fel cum în Bucureştii Noi este cel mai accesibil preţ din acest sector – 828 euro/mp. În sectorul 5 se înregistrează cea mai mare discrepanţă de preţ dintre toate tipurile de locuinţe din Bucureşti, cea mai scumpă zonă fiind în Cotroceni – 1.761 euro/mp, iar cea mai ieftină în Ferentari – 534 Euro/mp, preţ mediu pentru un apartament cu 4 camere. Piaţa Muncii este vârful iceberg-ului în sectorul 3, cu un preţ mediu de 1.710 euro/mp, în timp ce în cartierul Balta Albă preţul coboară până la 849 euro/mp. În sectoarele 2 şi 4 cele mai ridicate preţuri medii se întâlnesc în zona Dacia – 1.215 euro/mp, respectiv Văcăreşti 1238 euro/mp, în timp ce zonele cele mai accesibile din acest sector sunt Fundeni – 684 euro/mp şi Giurgiului – 678 euro/mp. Cel mai scump cartier din sectorul 6 în ceea ce priveşte preţul mediu al apartamentelor cu 4 camere este Crângaşi – 955 euro/mp, în timp ce pretenţiile cele mai scăzute le au proprietarii din Militari – 781 euro/mp.

  • Ambasadorul Harris, de Ziua Internaţională a Romilor: Copiii din Ferentari au potenţial

     “Unul dintre motivele pentru care îi consider pe aceşti copii ca fiind o sursă de inspiraţie este că ei dovedesc că pot avea succes împotriva tuturor şanselor. Ei trăiesc în una dintre cele mai dezavantajate zone ale Bucureştiului, trebuie să facă faţă la tot felul de provocări cu care cei mai mulţi dintre copii nu se întâlnesc, suferă din cauza sărăciei şi discriminării. Cu toate acestea, ei sunt încrezători, determinaţi, plini de energie, talent şi potenţial”, afirmă ambasadorul Harris.

    El aminteşte că îi cunoaşte pe copiii de la Şcoala 136 din acest cartier, alături de care a participat la mai multe evenimente, cum ar fi o petrecere de stradă în iulie 2011 pentru promovarea Olimpiadei de la Londra, un festival sportiv şi al dansului în 2012, cu ocazia deschiderii Jocurilor Paralimpice, precum şi Ziua Ştafetei, în noiembrie anul trecut, când o fetiţă romă a preluat sarcinile sale de ambasador timp de o zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marian Vanghelie, inlocuit de Victor Ponta la sefia PSD Bucuresti. Reactia lui Vanghelie

    Victor Ponta a facut acest anunt dupa sedinta Comitetului
    Executiv National al PSD de luni seara, precizand ca este vorba
    despre o decizie “strict organizatorica”. El a anuntat ca
    organizatia PSD Bucuresti va fi condusa “pentru perioada
    preelectorala” de un Birou de coordonare condus de el, din care vor
    face parte cei patru vicepresedinti ai partidului din Bucuresti,
    respectiv Rodica Nassar, Corina Cretu, Ecaterina Andronescu si
    Marian Vanghelie, precum si cei doi fosti presedinti ai partidului,
    Ion Iliescu si Adrian Nastase.

    in mai multe randuri, Victor Ponta s-a delimitat de iesirile
    publice ale lui Marian Vanghelie. Cel mai recent, in 6 mai,
    presedintele PSD afirma ca liderul organizatiei Bucuresti, Marian
    Vanghelie, “de cate ori tace, face foarte bine”, referindu-se la
    faptul ca acesta le-a spus unor copii din Ferentari ca “atunci cand
    vin ziaristii la noi, le dam cadou un inel sau un ceas, nu le
    luam”.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro
    .