BusinessMagazin

Tag: Fenechiu

  • Schimbări la grupul PNL de la Senat: Daniel Fenechiu, noul lider al senatorilor liberali

    Daniel Fenechiu a fost ales noul lider al grupului senatorilor PNL, în locul lui Florin Cîţu, care acum este ministru de Finanţe, iar Nicoleta Pauliuc şi George Stângă au devenit vicelideri ai grupului, şi Carmen Hărău este noul secretar.

    „Îi mulţumesc lui Florin Cîţu şi îi urez succes la Ministerul Finanţelor Publice”, a afirmat Daniel Fenechiu, marţi, în plenul Senatului.

    Pe Daniel Fenechiu în funcţia de vicelider al grupului PNL la Senat este Nicoleta Pauliuc, iar George Stângâ îl înlocuieşte pe Mario Oprea.

    De asemenea, Carmen Hărău este noul secretar al grupului PNL la Senat, în locul Nicoletei Pauliuc.

    Anterior Marior Oprea a fost ales secretar al Biroului permanent al Senatului.

  • Fenechiu, după condamnarea lui Diaconescu: Am schimbat numele grupului şi pentru a ne delimita de el

    “Este o veste care nu mă bucură. Am fost colaboratori, l-am şi reprezentat, i-am fost avocat. Să nu uităm că toţi cei 68 de parlamentari care au intrat în Parlament pe listele PP-DD, au intrat şi pe imaginea lui Dan Diaconescu”, a spus Fenechiu.

    El a adăugat că, în raport cu evoluţiile ulterioare, între Dan Diaconescu şi parlamentarii aleşi pe listele PP-DD s-a creat o “prăpastie” din cauza liniei politice.

    “Decizia de a schimba numele grupului parlamentar a avut la bază şi dorinţa noastră de a ne detaşa de imaginea tuturor celor care conduc PP-DD, inclusiv şi de imaginea fondatorului Dan Diaconescu”, a mai spus Fenechiu.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat, miercuri, în plen, că grupul parlamentar al Partidului- Poporului Dan Diaconescu (PP-DD) îşi schimbă denumirea în grupul Democrat şi Popular, această situaţie respectând prevederile regulamentului Camerei Deputaţilor.

    După acest anunţ, deputaţii PMP au făcut public că vor face parte din grupul Democrat şi Popular, grupul urmând să aibă în componenţă 16 deputaţi.

    Foştii deputaţi PP-DD au precizat, săptămâna trecută, că înfiinţează un nou partid, Partidul Naţional Democrat.

    Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Ion Moţ, fost primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.

     

  • Motivarea condamnării fraţilor Fenechiu în dosarul “Transformatorul”: Pedepsele fraţilor Fenechiu, apte să îndrepte atitudinea lor

    Completul de cinci judecători de la instanţa supremă a dat publicităţii, miercuri, motivarea deciziei prin care, în 30 ianuarie, preşedintele Livia Doina Stanciu şi judecătorii Florentina Dragomir, Sofica Dumitraşcu, Simona Daniela Encean şi Ioana Alina Ilie au menţinut pedepsele date anterior de un complet de trei magistraţi de la aceeaşi instanţă în dosarul “Transformatorul”.

    “Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că modalitatea în care inculpaţii au desfăşurat activitatea infracţională, prejudiciul semnificativ produs, numărul actelor materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii, gravitatea concretă, poziţia procesuală a inculpaţilor care nu au recunoscut săvârşirea faptelor, refuzând practic să îşi asume fiecare răspunderea pentru activitatea sa, perseverând în a considera că modalitatea în care au acţionat ar fi fost una legală, justifică modalitatea de executare a pedepselor stabilită de prima instanţă, singura aptă a asigura îndeplinirea scopului de exemplaritate şi educativ al pedepsei”, se arată în documentul citat.

    Astfel, notează magistraţii, “se constată că probatoriile administrate în cauză au dovedit că prin îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu de către inculpaţii Turbatu Ioan, Mărghidan Ion şi Andronache Petru, constând în încălcarea dispoziţiilor referitoare la derularea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, în condiţiile în care în fişa postului pentru funcţiile de director sau director comercial erau trecute atribuţii în acest domeniu aceştia au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată şi calificată”.

    Potrivit judecătorilor, Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu şi Mihai Bogdan Damian, prin “conjugarea eforturilor şi ajutorul pe care aceştia l-au acordat inculpaţilor Turbatu Ioan, Mărghidan Ion şi Andronache Petru pentru încheierea unor tranzacţii cu eludarea procedurilor achiziţiilor publice, a întregit activitatea autorilor în cadrul acestor proceduri, aceştia fiind cei ce au efectuat activităţi susţinute pentru a crea aparenţa de legalitate prin transmiterea de oferte, furnizarea certificatelor de calitate, prin activităţi comerciale între firmele grupului care să justifice provenienţa licită a aparatajelor, ulterior livrate către SISEE”.

    În aceste condiţii, arată cei cinci judecători, faptele săvârşite de fraţii Fenechiu şi de Mihai Bogdan Damian “întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată şi calificată”.

    În acest context, arată judecătorii, “instanţa de control judiciar îşi însuşeşte opinia exprimată de prima instanţă, în sensul că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obţinerea de către complici a unor venituri considerabile în detrimentul patrimoniului unei instituţii publice, dovedind un total dispreţ faţă de banul public”.

    “Acest dispreţ pentru finanţele unei instituţii publice, dar şi pentru mii de persoane fizice şi juridice, conturează profilul inculpaţilor care, în schimbul unor avantaje imediate au acceptat să încalce legea. Deşi reprezentantul Ministerului Public, în dezvoltarea motivelor de recurs, a susţinut că prima instanţă nu a avut în vedere, în cadrul procesului de individualizare judiciară a pedepsei, faptul că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au fost săvârşite în formă continuată, iar prejudiciul cauzat este unul deosebit de mare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, consideră că nu se justifică majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor ci, se impune menţinerea acestora astfel cum au fost stabilite de către instanţa de fond”, se mai arată în motivare.

    Aşadar, notează cei cinci magistraţi, după o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor, prin raportare la cauză, “constată că prima instanţă a aplicat inculpaţilor pedepse corect individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana fiecărui inculpat în parte şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitării reprezentantului Ministerului Public, le va menţine, ca fiind legale şi juste în raport de în raport cu criteriile generale enunţate”.

    “Astfel, instanţa de recurs apreciază că, prin menţinerea pedepselor aplicate inculpaţilor, pe de o parte, au fost respectate toate garanţiile procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesuale penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpaţilor, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei, iar pe de altă parte, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestora, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o”, se mai menţionează în documentul citat.

    Cei cinci judecători apreciază că pedepsele aplicate şi modalitatea de executare a acestora, în regim de detenţie, sunt “apte să asigure îndreptarea atitudinii inculpaţilor faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea acestora, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesual penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei”.

    Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în 30 ianuarie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul “Transformatorul”, şi s-a predat în seara zilei respective Poliţiei Judeţene Iaşi. Ulterior acesta a fost transferat la penitenciarul Iaşi.

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut în ianuarie pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, iar acesta execută cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru şi Bogdan Damian.

    Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

    Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca “Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

    Fratele acestuia, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian, asociat unic şi administrator la SC Euro Plus SRL Iaşi şi acţionar al SC Fene Grup SA, au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

    Ioan Turbatu a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, iar Ion Mărghidan şi Petru Andronache, pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.

    Potrivit DNA, pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, în perioada 2002 – 2005, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL – fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în perioada 1970-1980.

    Totodată, procurorii au arătat că 99,98 la sută dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

    Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total a fost estimat la 7.529.594,1 lei (6.327.390 de lei plus TVA), reprezentând valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziţionate. Prejudiciul este rezultatul a 46 acte materiale, derulate în perioada 2002 – 2005, fiecare act material însemnând o achiziţie publică efectuată de SISEE Moldova de la firmele SC La Rocca SRL, SC Fene Grup SA, SC Euro Plus SRL şi SC Tehnorom SRL.

    Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice “Electrica Serv” SA – SISE Electrica Moldova s-a constituit parte civilă în această cauză, pentru suma reprezentând valoarea prejudiciului.

  • Săptămâna politicienilor: Cod roşu de DNA

    Ex-ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, mai nou deputat şi şeful Comisiei pentru afaceri europene, a fost condamnat în dosarul “Transformatorul”, acuzat că a căpuşat prin firmele lui SISE Electrica Serv Moldova, cauzând statului un prejudiciu de peste 7,5 mil. lei. Monica Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului în guvernarea Boc, a fost acuzată de abuz în serviciu în dosarul manifestărilor de Ziua Tineretului 2009, când a atribuit ilegal unor firme private contracte de servicii care au produs ministerului o pagubă estimată acum de Ministerul Educaţiei la 2,7 mld. lei.

    Condamnarea celor doi a reuşit să eclipseze întrucâtva noul conflict între palatele Cotroceni şi Victoria pe tema Codului de procedură penală, cu preşedintele Traian Băsescu ieşind să spună că a promulgat din greşeală codul în forma actuală fiindcă n-a înţeles sensul art. 140, care limitează posibilităţile procurorilor de a supraveghea tehnic persoana vizată şi înainte să înceapă urmărirea penală împotriva ei, nu numai după ce e anunţată că a început urmărirea penală.

    Traian Băsescu a cerut Guvernului, în schimb, să emită o OUG prin care să corecteze art. 140, pe motiv că acesta limitează mijloacele statului de a-i intercepta pe vinovaţii de fraude imposibil de dovedit fără “urmărire prin mijloace tehnice”. Premierul Victor Ponta a refuzat, cerându-i preşedintelui să-şi asume codurile, fiindcă ele au fost adoptate de guvernul Boc, însă a admis că în săptămâna care vine vor putea fi aprobate în Parlament mici ajustări ale Codului, pe baza propunerilor ministrului justiţiei.

    Meciul dintre palate era de aşteptat să continue în şedinţa CSAT pe tema accidentului aviatic din Apuseni – o şedinţă care încheie o săptămână de iarnă atât de grea pentru Guvern, încât comentatorii apropiaţi USL au lansat preventiv ideea că preşedintele a convocat CSAT anume pentru o zi în care, din motive de cod galben sau portocaliu de viscol, premierul Ponta ar fi urmat să nu poată participa. Ponta participă însă, mai ales că are tot interesul: demiterea şefului STS, Marcel Opriş, considerat vinovat de deznodământul tragic al cursei aeriene pilotate de Adrian Iovan.

  • Ce e de făcut în caz de givraj politic: dăm cu măturica

    Conform legislaţiei în vigoare din 2008, gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă revine strict Ministerului Transporturilor, conform planului de intervenţie care include în coordonare ROMATSA, Autoritatea Aeronautică, STS prin sistemul 112, ISU judeţene, Salvamont şi SMURD.

    În schimb, gafele de comunicare ale ministrului de interne Radu Stroe şi susţinerea sa politică mult mai slabă din partea PNL l-au făcut pe acesta să-şi piardă funcţia în favoarea vicepremierului Gabriel Oprea, uns interimar la Interne după ce a coordonat raportul guvernamental cu greşeli privind accidentul aviatic, care indică ROMATSA drept principalul vinovat pentru întârzierea cu care au fost recuperaţi supravieţuitorii.

    La finele săptămânii viitoare, în urma reuniunii de la Sinaia a conducerii PNL, ar putea fi aşteptate însă noi remanieri, care teoretic ar putea s-o includă pe Ramona Mănescu, criticată până acum deschis din tabăra PNL doar de Relu Fenechiu, dar şi pe vicepremierul Daniel Chiţoiu, după unele surse prea apropiat de premierul Victor Ponta pentru gustul lui Crin Antonescu şi care ar urma să fie înlocuit cu Klaus Iohannis, primarul Sibiului.

    Premierul Victor Ponta a negat iminenţa unei remanieri, iar Crin Antonescu a afirmat că n-are în minte o listă a miniştrilor care ar putea fi schimbaţi, dar a adăugat că o remaniere “nu e o tragedie, nu e o ruşine, nu e ceva iremediabil, lucrurile se întâmplă”.

  • Probleme în PNL? Băsescu e de vină

    Pentru el, şirul de dosare recente ale liberalilor la DNA şi ANI, culminând cu cele ale lui Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi şi cu anchetarea lui Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, pe motiv că ar fi direcţionat milioane de euro spre firme apropiate PNL, ar fi dovada unei persecuţii politice din partea respectivelor instituţii. În spiritul unităţii USL, Antonescu atribuie această persecuţie elementelor “băsiste” din DNA şi ANI, însă unii suporteri PNL sau PC cu prea multă aplecare spre teoriile consolatoare ale conspiraţiei tind s-o atribuie inclusiv coabitării între palatele Victoria şi Cotroceni, coabitare manifestată în urmă cu câteva luni prin îndelung comentatul transfer al Codruţei Kovesi la DNA la propunerea lui Victor Ponta.

    Frica de o concentrare a DNA şi a ANI asupra liberalilor s-a soldat, mai nou, cu o întărire a poziţiei PSD în USL până acolo încât, aşa cum au demonstrat-o penibilele aventuri ale numirii unui nou ministru la Transporturi după condamnarea penală a lui Relu Fenechiu, PSD a ajuns să decidă în locul liberalilor cine va fi ministrul care ar trebui să reprezinte PNL la portofoliul respectiv.

    Evident, nu se pune problema ca astfel de interpretări în cheia persecuţiei politice pure să admită vreodată lipsa evidentă de oameni din PNL care să fie şi profesionişti şi să aibă şi trecutul curat. Această lipsă a făcut posibilă ironia unui Traian Băsescu, care îi felicita pe liderii USL, zilele trecute, că imediat după ce s-au întors din concediu “au reuşit, după 45 de zile, să dea şi o nominalizare pentru ministrul Transporturilor” – în persoana juristei Ramona Mănescu, care, vorba lui Vasile Blaga, urmează acum să se califice la locul de muncă.

  • Cum se conduce ţara: şontâc-şontâc până la alegeri

    După ce a convocat CSAŢ pentru cazul CFR Marfă chiar dacă premierul Victor Ponta pleca în concediu, preşedintele Traian Băsescu s-a afirmat din nou în vechea postură de premier din umbră al opoziţiei: a vizitat şantierul ruinat al autostrăzii Nădlac-Arad, calificându-l drept “o emblemă a neputinţei şi a proastei guvernări”, din moment ce Guvernul a preferat să nu mai aloce bani de la buget, deşi ar fi recuperat investiţia din fonduri europene.

    Deşi eşecul respectivului proiect nu e de atribuit numai actualului guvern (CNADR a reziliat contractul după falimentul constructorului Alpine Bau), Băsescu a pus un deget corect pe rană, întrucât o trăsătură distinctivă a guvernării USL este faptul că a menţinut deficitul bugetar în limitele convenite cu FMI prin cea mai simplă metodă – reducând bugetul investiţiilor de infrastructură -, iar pentru cele care încă mai sunt de actualitate fie n-au mai venit bani europeni (programul POS-T a fost blocat de UE), fie împărţirea chinuitoare a prăzii între PSD (Dan Şova – CNADR şi marile proiecte de infrastructură) şi PNL (Relu Fenechiu – transporturi feroviare, navale şi aeroporturi) a produs binecunoscutul efect “copilul cu multe moaşe”.

    Dincolo însă de aceste înţepături de vacanţă, coabitarea funcţionează însă, după propria expresie împăciuitoare a aceluiaşi Băsescu: “indiferent cum ne criticăm unii pe alţii, că latini suntem”, România va avea anul acesta încă un an de creştere economică, banii europeni vor fi folosiţi până la urmă şi avem “toate motivele să fim optimişti”.

  • Un minister cu bucluc: după junghi vine şi tusea

    Silaghi a avut un proces cu ANI în care a fost achitat în primă instanţă, însă ANI a înaintat recurs, cu termen în aprilie 2014, pe motiv că penelistul nu-şi poate justifica modificările din declaraţia de avere. Tot ANI a sesizat Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor pentru tranzacţii financiare suspecte făcute de Silaghi împreună cu soţia.

    Pe lângă ciudăţenia desemnării unui ministru cu probleme penale clare, în dispreţul recomandărilor UE, PNL a propus şi modificarea legii ANI, astfel încât instituţia să nu mai pericliteze, între altele, carierele numeroşilor fruntaşi ai partidului care sunt în acelaşi timp primari sau preşedinţi de CJ şi membri în CA ale unor firme din subordinea autorităţilor locale. Modificarea legii ANI în aşa fel încât să nu mai deranjeze afacerile baronilor este un proiect mai vechi al USL.

    Acceptarea de către preşedintele Traian Băsescu a nominalizării lui Ovidiu Silaghi rămâne incertă. După întâlnirea de sâmbătă cu preşedintele, liderul PNL Crin Antonescu a anunţat că Băsescu i-a spus că îl va lăsa pe Victor Ponta ca interimar la Transporturi încă 45 de zile, ca să finalizeze privatizarea CFR Marfă, şi abia apoi va decide în legătură cu Silaghi.

    La rândul său, premierul Ponta a spus că este posibil ca şeful statului să-l lase încă 45 de zile ca interimar la Transporturi doar ca să-i poată face un dosar penal pentru ce va face în această calitate. “Eu semnez, dar nu am timp şi nici nu ar fi normal ca primul-ministru să se mute la Ministerul Transporturilor”, a declarat Ponta la Antena 3, adăugând că n-are niciun sens să mai rămână interimar timp de 45 de zile, din moment ce banii pentru CFR Marfă trebuie plătiţi la 60 zile de la semnarea contractului.

  • Hoţii care au furat o ţară

    Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a cerut sesiune specială a Parlamentului, care să discute implicaţiile cazului Fenechiu asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare (sugerând că din cauza păstrării lui Fenechiu în Guvern, România va avea un raport negativ pentru Schengen) şi politica proastă de personal a lui Victor Ponta, din al cărui cabinet au plecat 14 miniştri din cauza unor probleme penale, de incompatibilitate sau de plagiat. Gheorghe Flutur, secretarul general al PDL, a prevestit catastrofa economică în cazul unui raport prost al UE asupra MCV, susţinând că “investiţiile străine în România vor scădea, afectând grav economia”.

    Iritat, Ponta a replicat că speră ca şi pe “hoţii” Blejnar, Videanu sau Duţă să-i cheme “cineva” în judecată pentru că “au furat o ţară” şi a anunţat că Guvernul va sesiza DNA pentru fraude legate de proiectul cardului naţional de sănătate, soldate cu o pagubă de 1,2 mil. euro în mandatul lui Lucian Duţă (PDL), fostul şef CNAS. Cei vizaţi l-au acuzat pe premier fie că iar intervine în treburile justiţiei, fie că vrea să acopere ruşinea cazului Fenechiu legându-se brusc de Duţă.

    Prevestirile opoziţiei pe tema dezastrului MCV se amână deocamdată: raportul verbal bienal prezentat la Bruxelles asupra progresului României şi al Bulgariei în MCV a fost pozitiv şi n-a inclus referiri la situaţia politică ori la cazul Fenechiu. Recomandarea clară a UE către statele membre este însă ca miniştrii care au probleme cu justiţia să demisioneze şi nu să aştepte să fie condamnaţi, cum a fost în cazul lui Fenechiu.

    Utilitatea acestei recomandări ar putea s-o cunoască în curând Spania, unde au loc mari manifestaţii de stradă antiguvernamentale, în urma izbucnirii unui scandal de corupţie care îl vizează pe însuşi premierul Mariano Rajoy, acuzat că a atribuit în secret contracte grase companiilor care au sponsorizat Partidul Popular, aflat la guvernare.

  • Manifestări demne de regimul Morar-Macovei şi de Burkina Faso. Perlele politice ale săptămânii

    “Stânga românească, în italiană ‘sinistra’, va face o regionalizare sinistră!” – Raluca Turcan, vicepreşedintele PDL

    “Noi avem şansa, în această perioadă, ca prin regionalizare (…) să rupem definitiv România de comunism” – vicepremierul Liviu Dragnea

    “Pentru shopping nu trebuia să ia o aeronavă să meargă în China, se putea duce şi privat, cu Turkish Airlines” – premierul Emil Boc despre recenta vizită a lui Victor Ponta în China

    “Ce mi se întâmplă e demn de Burkina Faso” – Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, după ce a aflat că a fost condamnat la cinci ani de închisoare

    “Pentru primele şase luni de zile s-a înregistrat o schimbare de substanţă în relaţia pe care statul român o articulează în raport cu comunităţile din afara graniţelor” – Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, despre primele sale şase luni de mandat

    “Dacă ar fi un referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, mi-e teamă că majoritatea ar fi pentru” – ministrul Varujan Vosganian, întrebat dacă statul ar lua în calcul pedeapsa cu moartea pentru corupţie, ca în China