Tag: farmacie

  • De vocaţie alchimist

    „Brandul Al-Kimiya s-a născut în Cluj-Napoca, din pasiunea noastră pentru natură, uleiuri esenţiale, inovaţie şi cercetare”, spune Loredana Maria Nemeş, una dintre proprietarele brandului. Alături de ea, ca acţionar, în această primă încercare în lumea antreprenoriatului se află Mihaela Liora Colobăţiu. Loredana Nemeş are o experienţă multidisciplinară în domeniul bancar, iar Liora Colobăţiu este de profesie farmacist, doctor în farmacie şi cadru didactic universitar, desfăşurând activităţi de cercetare din anul 2011.

    „Suntem o echipă de tineri cu studii farmaceutice şi economice, pasionaţi de formulări pe bază de uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante şi ingrediente inovatoare. Cunoaşterea şi pasiunea noastră s-au împletit cu atracţia faţă de produsele cosmetice organice şi în acest fel, la începutul acestui an am demarat un proiect în acest domeniu, construind un brand în jurul acestuia, numit Al-Kimiya”, spune Loredana Nemeş. Proiectul a început prin intermediul unei linii de finanţare Start-Up Plus, dezvoltarea acestuia fiind susţinută şi prin contribuţia celor două acţionare.

    Până acum, valoarea investiţiei se ridică la 60.000 de euro, bani care au fost folosiţi pentru amenajarea şi autorizarea laboratorului de producţie, crearea identităţii de brand, optimizarea reţetelor de fabricaţie, dezvoltarea site-ului, dar şi pentru activităţile de marketing. „Da, este prima noastră încercare în antreprenoriat sub această formă. Eu am o experienţă de peste 13 ani în domeniul bancar, ocupând în tot acest timp mai multe funcţii de conducere. Liora este de profesie farmacist, desfăşurând atât activităţi didactice cât şi de cercetare în domeniul farmaceutic”, explică Loredana Nemeş.

    Pariul celor două antreprenoare se face pe o piaţă a cosmeticelor de circa 1 miliard de euro, sumă în care intră şi produsele de parfumerie şi de îngrijire personală. Sectorul este dominat de jucători străini, cu bugete de marketing şi forţe de vânzări uriaşe în spate. Potrivit datelor Euromonitor, citate de ZF, primii trei jucători, care au împreună un sfert din piaţă, sunt toţi străini. Liderul pieţei este gigantul francez L’Oréal, cu 10,3% din vânzările de cosmetice din România. Compania a ajuns lider de piaţă după ce a depăşit grupul de vânzări directe Avon, conform cifrelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Avon este pe locul secund, iar pe locul trei al pieţei de cosmetice vin nemţii de la Beiersdorf, proprietarii brandului Nivea. Ţinând cont de amploarea pieţei, ce le mână totuşi pe cele două antreprenoare în această luptă?

    „Comercializăm în principal produse cosmetice pentru îngrijirea tenului, pe bază de ingrediente organice: uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante, uleiuri vegetale. Intenţionăm de asemenea, ca în viitorul apropiat să ne extindem portofoliul de produse, prin elaborarea de formulări bazate pe ingrediente inovatoare”, explică Loredana Nemeş.

    Potrivit acesteia, marea majoritate a ingredientelor utilizate în formulele Al-Kimiya sunt achiziţionate în acest moment din Franţa. „Ne dorim să folosim în cât mai mare măsură ingrediente organice certificate, de puritate înaltă. O mică parte din ingredientele pe care le utilizăm sunt achiziţionate şi din România, de la furnizori atent selecţionaţi.” Mai departe, produsele sunt realizate în propria unitate/laborator de producţie, în Cluj-Napoca, cele mai multe fiind manufacturate. „În prezent, trei dintre angajaţii companiei sunt farmacişti (doctori în farmacie sau doctoranzi), pasionaţi de cercetare în domeniul farmaceutic.”

    Produsele sunt comercializate momentan în mediul online, însă vor fi disponibile şi în cadrul unor lanţuri de farmacii cu care antreprenoarele sunt în acest moment în discuţii avansate privind încheierea unor acorduri de colaborare. „De asemenea, intenţionăm să distribuim produsele şi prin intermediul unor magazine specializate în comerţul cu produse cosmetice naturale şi/sau organice.”

    Mai mult, cele două antreprenoare spun că iau în considerare şi posibilitatea de a deschide în viitor şi magazine proprii, estimând că vor avea la finalul acestui an încasări de 25.000 de euro. Şi mai este un plan, acela de a duce produsele magice fabricate în Cluj peste mări şi ţări. „Intenţionăm cu siguranţă să stabilim legături şi pe plan extern (având deja iniţiate unele discuţii în acest sens), în vederea comercializării produselor noastre atât pe teritoriul Uniunii Europene, cât şi în afara acestuia.”

  • Traseul criminalului din Caracal în ziua în care Alexandra a fost ucisă. Un drum a fost la farmacie

    Gheorghe Dincă a sechestrat-o pe Alexandra miercuri, 24 iulie. Fata a fost dusă la casa de la ieşirea din Caracal şi ţinută într-un garaj.

    Joi dimineaţa, Gheorghe Dincă a plecat la farmacie să cumpere nişte creme pentru a trata rănile de la mâinile Alexandrei, aşa cum a spus chiar fata la 112. A reuşit să apeleze numărul de urgenţă, după ce a găsit unul dintre cele trei telefoane ale criminalului.

    STS a anunţat deja că fata a apelat de 3 ori 112, la orele: 11:05:07, al doilea la 11:06:25 şi al treilea 11:12:36.

    În momentul ultimului apel, Gheorghe Dincă revenea acasă.

    De altfel, şeful Poliţiei Române a confirmat că ultimele cuvinte la 112 ale Alexandrei au fost “Vine, vine!”, apoi apelul s-a întrerupt.

    Potrivit unor surse judiciare, agresorul a lovit-o cu putere pe fată, aceasta a căzut şi a rămas inconştientă.

    Gheorghe Dincă a părăsit locuinţa şi timp de două ore s-a plimbat prin oraş, fiind surprins de camere inclusiv când aruncă o parte din bijuterii în curtea unui hotel din Caracal.

    Potrivit aceloraşi surse, agresorul a stat între orele 12.00 şi 14.00 în oraş, apoi a revenit şi a găsit-o pe fata decedată, după care i-a ars cadavrul.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

     

  • O farmacie care a funcţionat timp de 250 ani în Oradea a fost restaurată şi transformată în Muzeul Farmaciei. Cum arată Apotheca Rodia (FOTO)

    Farmacia a fost restaurată de Episcopia Romano-Catolică Oradea “printr-un efort comun cu specialiştii domeniului”, după cum se arată într-un comunicat de presă transmis, luni, sub semnătura Serviciului de presă. 
     
    Descrisă ca “una dintre capodoperele istoriei farmaceutice ale oraşului Oradea”, Apotheca Rodia a Ordinului Călugăresc al Mizericordienilor, este una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute instituţii de acest gen din Oradea, care se va redeschide publicului sub forma unui Muzeu al Farmaciei pe 18 mai, la ora 18. 
     
    În cadrul programului Noaptea Muzeelor, după vernisajul expoziţiei, Muzeul va rămâne deschis publicului până noaptea, la ora 1.
     
  • Povestea de succes a unui tânăr farmacist român. La 28 de ani, are propria linie de produse dermato-cosmetice şi concurează cu brandurile consacrate

    Tânărul şi-a descoperit marea pasiune încă din clasa a VIII-a, iar datorită părinţilor lui care deţineau o farmacie în Alba Iulia, a reuşit să-şi împlinească visul şi să-l transforme într-o carieră înfloritoare.

    Prima cremă preparată în laboratorul propriu din Alba Iulia a ieşit pe piaţă în 2014. Produsul a avut mare succes, iar de atunci Emanuel Lazăr şi-a propus să creeze produse dermato-cosmetice de calitate, fabricate 100% în România, accesibile ca preţ, ca o alternativă la cremele străine mult prea scumpe. „Este foarte greu să te lupţi de la egal la egal cu marile branduri internaţionale care investesc sute de milioane de euro anual în marketing. Cu toate acestea, nu m-am lăsat descurajat şi mi-am propus să analizez unde greşesc acestea, astfel încât să nu repet aceeaşi greşeală şi să vin cu ceva nou. Scopul meu a fost să produc creme cu un conţinut natural aproape de 100%, iar preţul să fie mult mai mic decât concurenţa străină”, declară Emanuel Lazăr.

    La începutul lunii martie, farmacistul român a lansat un nou produs – o loţiune micelară, fabricată în totalitate în laboratorul său din Alba Iulia, produs pe care doreşte să îl impună şi în pieţele din Europa.

     

  • Dragoş Damian, CEO / Terapia a Sun Pharma Company: “Fără şcoli profesionale, fără legea internshipului, fără a (re) educa millennialIi de pe băncile şcolii că miza carierei nu este întotdeauna, vrei – nu vrei, să ai licenţă, masterat şi doctorat şi să n-ai ce face cu ele, angajatorii industriali vor deveni o specie pe cale de dispariţie”

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca şi şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993
    ¶ Între anii 1999 şi 2004 a condus biroul reprezentativ al Menarini/Berlin Chemie
    ¶ În 2010, după o pauză de doi ani, a preluat pentru a doua oară conducerea Terapia Ranbaxy, unul dintre cei mai mari producători de medicamente generice din România

  • Cum se vede extinderea retailului farma în oraşele mici: marile lanţuri iau locul jucătorilor independenţi şi intră cu mai multe locaţii în acelaşi oraş

    Situaţia din Găeşti nu se încadrează în ponderea stabilită de legea farmaciei (o farmacie la 4.000 de locuitori în cazul oraşelor care nu sunt reşedinţe de judeţ). Lanţul Catena, liderul pieţei de retail farmaceutic, controlat de antreprenoarea Anca Vlad, are trei farmacii în Găeşti. Şi Help Net are o farmacie în oraşul dâmboviţean, iar restul de trei farmacii sunt ale unor jucători independenţi.
     
    În comparaţie, în urmă cu cinci – şase ani, înainte de extinderea puternică a marilor lanţuri, în Găeşti erau doar farmacii independente. Două dintre acestea au fost preluate de Catena, în timp ce un jucător independent nu a rezistat şi în locul farmaciei este în prezent o agenţie de turism.
     
    „Ca trend, micii întreprinzători, micile lanţuri locale de trei-cinci farmacii caută oportunităţi şi cum în oraşele mari este ocupat, atunci ei se îndreaptă spre rural şi oraşele mici şi se formează minilanţuri judeţene. Piaţa are o dinamică de apariţie şi dispariţie. Formarea oligopolurilor, în loc să ducă la scăderi de preţuri, a dus la dispariţia diversităţii la lanţuri. Cei care plătesc taxă de raft sau dau discounturi suplimentare ajung pe raft“, a spus pentru ZF Laszlo Lorenzovici, con­sultant farma, director general la Hospital Consulting.
     
  • ”Farmacia inimii” a renunţat de tot la serviciile lui Alexandru Arşinel. Câţi bani pierde actorul

    De la moartea actriţei, Arşinel nu a mai filmat nici măcar un spot pentru cunoscutul lanţ de farmacii căruia cei doi îi făceau reclamă de mai bine de 9 ani. Tot de atunci, reclamele cu cei doi au dispărut de pe posturile TV, dar şi din reviste, informează libertatea.ro.

    “Farmacia inimii” a renunţat însă definitiv la Alexandru Arşinel, protagoniştii principali rămânând Nico şi Adrian Enache. Maria Dragomiroiu şi un colegul de la teatru al lui Arşinel, Cristi Simion, rămân şi ei “pe fir”, dar numai cu ocazia unor evenimente speciale.

    Colaborarea actorului cu lanţul de farmacii era una cât se poate de benefică şi din punct de vedere financiar. În fiecare lună cu filmări, îi intrau în cont aproximativ 10.000 de lei.

    Arşinel a mai trecut printr-o situaţie asemănătoare şi după ce a fost supus transplantului de rinichi, în anul 2013. O perioadă, el nu a mai apărut în spoturile publicitare. Totul a reintrat însă pe făgaşul normal după o vreme, iar Arşinel a continuat la acea vreme să zâmbească, alături de Stela Popescu, de pe panourile publicitare sau în reclamele de la TV.

  • CNAS: Guvernul a aprobat contractul-cadru care reglementează serviciile medicale

    Potrivit noului contract-cadru, va exista o serie de prevederi care vizează creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale, debirocratizarea şi transparentizarea activităţii furnizorilor de servicii medicale, dar şi disciplina contractuală a acestora.

    “Actul normativ prevede că începând cu data de 1 iulie 2018 asiguraţii vor putea obţine medicamentele cu şi fără contribuţie personală de la oricare farmacie din ţară aflată în contract cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Actuala reglementare, conform căreia farmacia trebuie să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate ca şi medicul prescriptor, va mai fi aplicată doar pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat”, reiese dintr-un comunicat transmis de CNAS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai săracă localitate din România. Toţi oamenii au fugit. „Nu avem farmacie, apă curentă, nici canalizare, nu avem nimic, nimic.”

    Specialistii sustin, ca din cauza lipsei investitiilor si a politicilor statului, pe masura ce tara se dezvolta, diferentele dintre traiul oamenilor de la sate si al orasenilor sunt tot mai mari.

    Intr-un top facut de Ministerul Dezvoltarii, Necsesti, din Judetul Teleorman, este cea mai saraca localitate. Din pacate, din cei 1.300 de oameni ramasi, 1.000 sunt pensionari si aceasta localitate nu mai are alte sanse de dezvoltare, potrivit specialistilor. Paradoxul este ca se afla la doar 100 de kilometri de cel mai bogat oras din Romania.Bucureşti.

     Din anii ’90, cand avea 3.000 de locuitori, populatia s-a injumatatit. In tot satul mai sunt doar cativa copii, majoritatea lasati in grija bunicilor. 300 de case sunt pustii, din cele 900 ale comunei

    „Satul e imbatranit, satul e… mai mult de trei sferturi e imbatranit. 20% daca mai e tineret, restul e plecati toti. Comuna e saraca, nici apa, nici canalizare nu e.”, a declarat un localnic 

    „Nu avem farmacie, apa curenta, nimic, nimic. Nicio perspectiva in comuna asta, cu asemenea oameni nicio perspectiva!”, a mai spus alt localnic

    Soare Angel, primarul comunei Necsesti: „Am incercat, dar nu vad ce solutie si ce sursa de locuri de munca sa fie in zona noastra. Intreg judetul Teleorman se afla in aceeasi situatie.”

    Din pacate, suntem in continuare pe primul loc in Uniunea Europeană cand vine vorba de saracie. Peste 40% din populatie este expusa acestui flagel, adica nu au bani, veniturile nu sunt constante, nu au conditii de locuire si nici educatie sau acces la servicii de sanatate.

    Cititi mai multe pe www.tarameanaturala.ro

     

  • Film realizat de Netflix, filmat aproape integral în România

    A Christmas Prince (Un prinţ de Crăciun), apărut recent pe Netflix, a fost filmat în mai multe locaţii din România:

    1. Castelul Peleş
    2. Aeroportul Aurel Vlaicu (în film se numeşte Aldovia International Airport)
    3. Palatul Bragadiru
    4. Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila
    5. Sinaia

    Filmul spune povestea unei ziariste americane care merge în Aldovia pentru a scrie despre prinţul ce urmează să fie încoronat chiar de Crăciun.