Tag: fara

  • Nu iese fum fara investitii

    Cine si-l poate imagina pe Winston Churchill fara un trabuc in coltul gurii? De cand Christofor Columb a facut cunostinta continentului european cu tigarile de foi produse de populatiile din Caraibe, cele mai influente personalitati din lumea occidentala au avut mereu la indemana un trabuc fin, motiv pentru care acestea au ramas pana astazi un simbol al puterii si al vietii de calitate.
    Lumea havanelor este insa unul dintre cele mai contradictorii medii de afaceri ale secolului XXI.

    Trabucul cubanez este la baza un produs agricol, insa unul de super-lux, al carui ingredient principal este cultivat intr-o tara socialista cu o economie centralizata, insa este consumat intr-o proportie covarsitoare de cei mai de seama reprezentanti ai societatilor capitaliste. Tutunul care intra in componenta havanelor este una dintre cele mai controversate substante legale. Desi sunt recunoscute in intreaga lume ca sinonime al stilului de viata de lux, havanele raman interzise pe cea mai mare piata a produselor de lux, si anume Statele Unite.

    Tutunul nu dauneaza portofoliului de investitii
    Gordon Johns, bancher de investitii la ING in City-ul londonez, se mandreste cu cunostintele sale despre risc, investitii si valoarea unui trabuc cu adevarat bun. “Cea mai mare parte a carierei mele a fost in zona managementului de investitii, si inainte de a intra in sectorul bancar am condus subsidiara europeana a companiei americane Kemper Investment Management – asa ca imi place sa cred ca sunt destul de experimentat in zona de risk assessment.”

    Primul trabuc si l-a aprins la varsta de 21 de ani, iar acum, la 57, este unul dintre adevaratii connaisseuri si nu cumpara altceva decat cele mai bune havane. Deformatia profesionala il impinge insa sa cumpere in cantitate dubla fata de cat fumeaza, deoarece stie ca trabucurile pe care plateste bani buni astazi vor valora de cateva ori mai mult peste cativa ani. “In tinerete nu vedeam in tigarile de foi altceva decat un prilej de a fuma”, spune el, “si nu aveam un loc anume de unde le cumparam; la 20 de ani nu conta ca trabucul pe care il fumez este din Nicaragua, Honduras sau Jamaica. Cu zece ani in urma insa l-am cunoscut pe Mitchell Orchant, managing director al C. Gars Ltd., care isi incepea pe atunci cariera de dealer specializat in trabucuri cubaneze vintage. El mi-a facut cunostinta cu havanele de top si mi-a deschis ochii asupra valorii lor ca investitie.”

    Acum Johns cheltuieste cateva mii de lire sterline in fiecare an pe trabucuri, marcile sale preferate fiind Cohiba, Partagas si Montecristo in formate mari cum sunt robusto, corona si corona gorda.
    De fiecare data Johns cumpara cel putin doua cutii din aceeasi editie – una pentru a o savura iar cealalta pentru a o pastra ca investitie. Majoritatea achizitiilor sale se desfasoara prin intermediul lui Orchant, insa Johns participa de obicei si la cele doua licitatii anuale organizate de casa de licitatii Christie’s. “Una dintre cele mai reusite investitii pe care le-am facut vreodata a fost cand am cumparat cateva cutii de Davidoff cubaneze din anii 1970 si inceputul anilor 1980”, spune Johns. “Am platit 1.000 de lire sterline pe o cutie de 25 de trabucuri la sfarsitul anilor ’90, iar acum valoreaza de patru sau cinci ori mai mult.”

    Johns aseamana acest tip de plasamente cu un joc in care cel care are puterea de a astepta cel mai mult este castigatorul. “Valoarea unor havane rare nu are unde sa mearga decat in sus, fiindca, pe masura ce acestea sunt cumparate de cunoscatori si intr-un final fumate, devin din ce in ce mai greu de gasit, astfel incat ultima cutie valoreaza inestimabil de mult. Parerea mea este ca o piata ca ceea a havanelor este cel mai bun loc pentru a investi deoarece un asemenea produs cumparat la momentul potrivit, atunci cand pretul este unul accesibil, este un plasament nemaipomenit caruia timpul ii adauga valoare.”

    Colectia de trabucuri a lui Johns numara astazi 20 de cutii de cate 25 de asemenea tigari, dintre care o parte sunt gazduite de humidorurile sale de acasa, insa cele mai valoroase sunt pastrate la sediul londonez al companiei lui Mitchell Orchant, C. Gars Ltd. Asta deoarece, asa cum bine stie orice aficinado (omologul oenologului in materie de tigari de foi), cea mai fina si mai veche tigara nu mai valoreaza nimic daca nu a fost pastrata asa cum trebuie. In fiecare an Johns vinde cate o cutie prin intermediul lui Orchant si pana acum nu s-a gasit in situatia in care sa nu scoata un profit semnificativ. Iar daca intr-o zi piata havanelor ar avea de suferit din cauza lobby-ului anti-fumat Johns nu s-ar considera nici atunci un invins. “Daca valoarea colectiei mele ar ajunge sa scada intr-o buna zi, atunci as recurge la planul de rezerva si le-as fuma.”

    Asa cum este normal pentru un profesionist in domeniul investitiilor, Johns este mereu in cautarea unor noi oportunitati de a-si plasa banii, in portofoliul sau aflandu-se atat “investitii standard, cat si plasamente mai putin conventionale” si, evident, un fond de pensii. “Insa este adevarat ca nici una dintre celelalte investitii nu-mi aduce atat de multa placere si satisfactie ca plasamentele in trabucurile cubaneze. La fel ca si in cazul vinurilor rare pe care le colectionez, principalul motiv pentru care cumpar havane este placerea pe care o am sa stiu ca sunt ale mele si le pot oricand savura.”

    Johns fumeaza in general doua sau trei tigari de foi pe zi, dintre care una in mod obligatoriu dupa cina, iar cand vine vorba despre atributele unui trabuc bine “imbatranit” devine de-a dreptul poetic. “Daca un trabuc proaspat este caracterizat de vitalitate si o explozie de aroma, cele mature sunt deosebit de rafinate si subtile. Este aproape o alta experienta, cu mult mai rafinata. Cu toate acestea nu poti fuma in fiecare zi cate un trabuc de 100 de lire.” De aceea, trabucurile lui de zi cu zi se ridica de obicei la o zecime din aceasta suma, spune el.
    Daca cu un sfert de secol in urma City-ul londonez era intesat de bancheri avizi dupa o tigara buna de foi, acum barbatii in costume scumpe care pufaie un trabuc scump sunt o priveliste tot mai rara.

    Ghid de investitii
    Dimensiunea este un factor important atunci cand vine vorba de investitiile in trabucuri, sustine Thomas Mathys, debonair manager la Davidoff Geneva, si de aceea, el ii sfatuieste pe investitorii interesati de plasamentele cu aroma de tutun fin sa se orienteze catre marcile consacrate de trabucuri cubaneze in format mare si preferabil in cutii de 50 in loc de cele obisnuite de 25. Daca pana nu de mult raritatea pe piata trabucurilor de lux se referea exclusiv la trabucurile cubaneze fabricate inainte de embargoul american din 1962 sau la Davidoff-urile fabricate inaintea plecarii faimoasei companii din Cuba in 1989, proviziile de astfel de raritati s-au evaporat, si ca urmare piata tigarilor de colectie s-a largit considerabil.

    Michael Herklots de la Davidoff New York spune ca intr-o America vaduvita de havane, colectionarii au fost nevoiti sa se reorienteze catre o piata secundara in care numele cu greutate sunt AVO 22, Fuente Opus X, precum si seria aniversara Pedron.
    Cu toate acestea, valoarea trabucurilor vintage creste neincetat odata cu varsta lor, si la fel ca un vin bun de Bordeaux, trabucurile cubaneze lasa competitia cu mult in urma, ocupand in proportie de 90%-95% piata europeana a trabucurilor de lux.

    Si Adrian Lesley de la compania londoneza Cigars Unlimited agreeaza comparatia dintre vinurile si trabucurile fine: “Cel mai fin tutun se naste din aceleasi ingrediente: soare generos, un sol si o samanta buna, iar un blend reusit de tutun dintr-un anumit an este suficient pentru a da nastere unui trabuc cu o combustie si un gust perfect. O asemenea tigara va fi excelenta proaspata, insa va atinge culmea perfectiunii in circa 10 ani”.

    “Intotdeauna cumparati doua cutii de trabucuri si puneti una deoparte”, ii sfatuieste si Lesley pe toti pasionatii de tigari de foi deoarece acesta este un plasament cat se poate de sigur, cu atat mai mult cu cat cele mai bune trabucuri vor continua sa se matureze timp de 15 pana la 20 de ani in conditii de pastrare impecabile, care inseamna o temperatura de 16-20 de grade celsius si o umiditate de 70%.

    Bancherii atrag havanele
    Spania este cea mai mare piata europeana in ceea ce priveste volumul, nu neaparat si calitatea. Cand vine vorba de calitate, havanele sunt inca considerate a fi cele mai bune tigari de foi din intreaga lume, iar cele mai bune havane se gasesc in capitalele unde concentratia de bancheri pe metrul patrat este mai mare decat media, adica in Londra si Geneva.

    In ceea ce priveste oportunitatile de investitii pe aceasta piata, cunoscatorii recomanda celor interesati sa fie cu ochii in patru. Prima categorie de trabucuri care merita atentia unui potential investitor sunt cele din editiile curente, dar care sunt recunoscute pentru calitatea lor deosebita, asa cum sunt Partagas Seria D4, Partagas Robusto, Partagas Lusitania, Partagas 2002 Lonsdale, Bolivar Coronas Gigantes, Punch Churchill si Punch Double Corona. In special ultimele dintre acestea sunt, dupa cum spune Mathys, “pe cat de bune se poate, foaia de tutun in care sunt impachetate avand nuanta de cupru, iar potentialul lor de invechire este recunoscut printre connaisseuri”.

    Doua cuvinte cu o rezonanta aparte printre colectionarii de havane sunt “edici?n limitada”. Prestigioase, rare si visate de orice colectionar care se respecta, trabucurile edici?n limitada sunt lansate o data pe an de Habanos, corpul de marketing al trabucurilor cubaneze. Incepand din 2001, au fost lansate 21 de asemenea editii diferite de trabucuri, iar prima dintre acestea, Partagas Piramides, este deja la mare cautare printre colectionari. In fiecare an Cuba lanseaza trei noi asemenea editii, cele mai noi dintre acestea fiind editiile anului 2006, si anume Romeo y Julieta Short Churchill, Montecristo Robusto si Partagas Serie D3.

    Preferatele lui Adrian Lesley, proprietarul companiei Cigars Unlimited, sunt insa havanele H Upmann Magnum 50 din editia anului 2005. “Aceste trabucuri sunt exact genul care au enorm de mult de castigat in ceea ce priveste savoarea odata cu trecerea timpului si vor deveni mai bune pe zi ce trece – cu alte cuvinte, o investitie minunata.”

    O a treia categorie de trabucuri de colectie o reprezinta excentricitatile, insa aici lucrurile se complica si investitorii au de obicei nevoie de sfatul unui expert, in lipsa unui sfat avizat avand toate sansele sa se aleaga cu falsuri. Cei care reusesc sa isi adauge la colectie un asemenea specimen stiu ca au facut o investitie spectaculoasa. Lesley aminteste de faimoasele Romeo y Julieta Pyramides, un format in care, in mod oficial, nu s-au produs niciodata trabucuri. Insa in octombrie 2001 aceste trabucuri legendare au fost facute pe comanda pentru un sigur client din Spania, iar in timpul transportului cateva sute de cutii au fost furate doar pentru a aparea sporadic de-a lungul si de-a latul Europei pe la cate o licitatie cu usile inchise.

    Oficialii Habanos nu au recunoscut niciodata existenta acestui format, insa specialistii garanteaza ca sunt veritabile. “Sunt asemenea unei editii princeps a unui roman faimos cu o eroare tipografica – trabucul care nu a fost.” Peste 10 ani, la o licitatie, o cutie de Romeo y Julieta Pyramides ar putea depasi recordul de 12.000 de lire pe cutie pe care cateva editii cu formate rare le-au inregistrat la sfarsitul anilor ’90, in plin boom al comertului cu trabucuri. Insa cine le va cumpara? Probabil unul dintre cei mai mari colectionari de trabucuri din Hong Kong, casa celor mai renumiti connaisseuri din domeniu.

  • Cum a ramas Ask fara Jeeves

    In fata biroului lui Jim Lanzone se afla replica unui personaj care seamana foarte mult cu Han Solo din “Star Wars”, inghetat in grafit. Si totusi, la o privire mai atenta, corpul inghetat este al unui alt personaj fictiv: Jeeves, majordomul britanic, cunoscut mai mult pe Internet ca fiind mascota motorului de cautare Ask Jeeves.Pentru Lanzone, director executiv in cadrul Ask.com, statuia este un mod foarte bun de a-si aminti ce a fost inainte compania de cautare pe Internet pe care o conduce.Ask Jeeves a fost achizitionat in martie 2005 de catre InterActiveCorp (IAC), companie condusa de Barry Diller, cu aproape 2 miliarde de dolari. Un an mai tarziu, IAC a renuntat la Jeeves si a redenumit motorul de cautare Ask.com. “Reputatia Ask Jeeves era destul de saraca”, a explicat Lanzone.Astazi Lanzone, care a fost numit in functia de director executiv in luna aprilie, poate spune ca eforturile de a schimba reputatia motorului de cautare au inceput sa dea roade.Ca si celelalte mari companii de cautare pe Internet, Ask vrea sa castige teren in fata Google, care detine suprematia in cautare si publicitate online.Dupa ce a pierdut un contract de distributie cu Dell Computer anul trecut, Ask a inceput sa piarda si din cota de piata, in favoarea altor motoare de cautare. Dar Lanzone sustine ca in ultimele patru luni, Ask a castigat in mod constant teren, pentru a ajunge pe locul patru in top – in conditiile in care alte mari motoare de cautare au inregistrat cresteri fluctuante ale cotelor de piata.Cautare prin oraseAsk.com a lansat AskCity, un serviciu care asociaza harti ale oraselor cu informatii despre afacerile locale, restaurante, concerte si filme.Aceste asa-numite “cautari localizate” reprezinta deja 10% din totalul cautarilor efectuate pe Internet si se estimeaza ca vor creste mai repede decat alte tipuri de cautari. Mai mult, acest tip de cautare reprezinta un mod prin care vor fi atrase investitii de zeci de miliarde de dolari, intrucat exista foarte multe companii de mici dimensiuni care nu au investit inca in publicitatea online si care reprezinta potentiali clienti pentru site-urile de cautare localizata.Parerile analistilor cu privire la noul serviciu sunt pozitive, iar Lanzone spune ca AskCity, care foloseste foarte multe informatii de la alte afaceri IAC, precum Citysearch si Ticketmaster, este exact tipul de serviciu care contribuie la dezvoltarea unui motor de cautare de calitate. “In acest moment, ne concentram aproape complet pe imbunatatirea experientei utilizatorilor”, a spus Lanzone. “Acesta este produsul de care suntem cei mai mandri pana acum. Va avea un impact foarte mare asupra utilizatorilor care cauta pe Ask.”Pe de alta parte, Diller considera ca AskCity este un bun exemplu al rolului pe care il are Ask, de a concentra afacerile disparate detinute de IAC. AskCity este “un serviciu bun care depinde insa de informatii furnizate de toate celelalte site-uri IAC, aceasta fiind ratiunea pentru care exista compania in sine”, a spus Diller, adaugand ca, in timp, si alte afaceri IAC, printre care se numara HSN, LendingTree.com, Evite, Match.com, vor fi integrate in Ask.Cu 25% mai multe cautariIn octombrie, cota de piata a Ask a fost de 5,8% din totalul cautarilor efectuate in Statele Unite, depasind astfel AOL si clasandu-se pe locul patru in topul celor mai populare motoare de cautare, conform companiei de cercetare a pietei comScore Media Metrix. Spre comparatie, Google a reprezentat 45,5% din totalul cautarilor online, Yahoo! 28,2%, iar Microsoft 11,7%.Datele NetRatings, care monitorizeaza numai cautarile efectuate pe Ask.com, si nu pe celelalte site-uri din reteaua Ask, arata ca numarul de cautari efectuate pe Ask a crescut cu 25% in luna octombrie, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, aceasta fiind cea mai mare rata de crestere inregistrata de marile motoare de cautare, dupa Yahoo!.Schimbarile pozitive ale Ask au inceput insa cu mult inainte ca Diller sa achizitioneze compania. Dupa crahul dotcom, actiunile Ask Jeeves au scazut sub un dolar per actiune, iar compania a fost la un pas de a se inchide. Numai ca in 2001, Ask a dat semne de revenire, in momentul in care a cheltuit aproximativ 4 milioane de dolari pentru a achizitiona Teoma Technologies, o companie de mici dimensiuni din New Jersey care a dezvoltat o tehnologie revolutionara de cautare pe Internet. Un an mai tarziu, Ask Jeeves a incheiat un acord cu Google, pentru a afisa reclame publicitare in dreapta rezultatelor cautarilor efectuate pe Ask Jeeves.Majoritatea marilor motoare de cautare organizeaza rezultatele returnate in urma unei cautari in functie de numarul de link-uri pe care un site le primeste de la alte site-uri. Insa aplicatia software dezvoltata de Teoma returneaza site-urile cu rezultate in functie de continut si dupa aceea le alege pe cele mai populare din categoria respectiva.Aceasta abordare, cunoscuta sub numele de Expert Rank, ii permite motorului de cautare Ask sa caute mai eficient site-uri de specialitate care sunt mai relevante pe un anumit subiect, chiar daca acestea nu se numara printre cele mai populare site-uri.De asemenea, Ask s-a diferentiat de celelalte motoare de cautare prin faptul ca le ofera utilizatorilor un preview al site-urilor care apar in lista de rezultate la o cautare si le permite acestora sa reduca sau sa extinda numarul de rezultate dupa anumite criterii. Spre exemplu, in cazul unei cautari dupa cuvintele cheie “California and wine”, va aparea un set de optiuni in dreptul rezultatelor returnate, prin care utilizatorul poate alege sa se concentreze pe anumite rezultate, cum ar fi “California wineries”, “California wine ratings” sau “California wine prices”. Pe de alta parte, cautarea poate fi extinsa astfel incat, pe langa vinuri din California, printre rezultate sa fie incluse si mancaruri din regiune.Mai intrebam pe Ask?Ask nu le mai permite utilizatorilor sa puna intrebari pe Ask Jeeves, optiune disponibila la inceput, care insa functiona numai pentru un numar limitat de intrebari specifice la care motorul de cautare putea furniza raspuns.Dar progresele constante ale Ask au atras atentia analistilor din piata, criticilor si chiar si competitorilor. “S-au angrenat in foarte multe activitati interesante”, este de parere Marissa Mayer, vicepresedinte pe divizia de cautare online a Google. Aceeasi atentie a atras-o si AskCity. “In ansamblu, este un produs impresionant”, considera Greg Sterling, fondatorul companiei de cercetare Market Intelligence. Sterling este de parere ca AskCity se poate compara in mod favorabil cu servicii similare de cautare localizata, oferite de Google, Yahoo! si Microsoft.Asa cum spuneam, AskCity preia o mare parte din continut de la alte companii, inclusiv de la anumite companii care apartin IAC, pe care le combina intr-un singur site. Daca efectuati o cautare pe acest serviciu dupa un restaurant cu specific francez din San Francisco, spre exemplu, veti primi drept rezultat o lista cu restaurantele care se incadreaza in cautare, in dreptul careia este afisata si o harta unde sunt marcate respectivele locatii. In plus, aveti posibilitatea sa restrangeti aria de cautare pe anumite cartiere sau sa cautati si restaurante cu specific culinar diferit. Drept alternativa, puteti sa cititi ce spun criticii despre un anumit restaurant prin intermediul serviciului Citysearch sau puteti face rezervari prin serviciul numit OpenTable.Dupa masa, puteti merge si la un film sau la un eveniment monden. Serviciul va permite sa efectuati o cautare in subsidiar dupa salile de cinema, concertele sau evenimentele care se petrec in apropierea restaurantului pe care il alegeti. Iar pe Ticketmaster sau TicketWeb aveti posibilitatea sa rezervati biletele necesare. AskCity va furniza in plus indicatii cu privire la modul in care puteti ajunge de la restaurant la cinematograf sau la concert, indiferent daca sunteti pe jos si trebuie sa luati autobuzul sau sunteti cu masina.Daca programul include un numar mai mare de persoane, utilizatorul care alege locatiile si face rezervarile are posibilitatea sa trimita harta si celorlalte persoane prin e-mail. Spre exemplu, daca vreti sa va intalniti cu prietenii intr-un anumit loc, este suficient sa marcati punctul de intalnire pe harta cu un X si sa o trimiteti prin e-mail persoanelor care nu sunt familiarizate cu zona. O alta posibilitate ar fi sa efectuati o cautare dupa cluburile din apropierea casei unde locuiti si apoi sa vedeti care este programul la fiecare dintre acestea.Concurenta AskDaca alte servicii similare de cautare localizata afiseaza separat lista cu evenimente, harta si celelalte servicii, AskCity a gasit o metoda prin care “acestea sunt integrate intr-o interfata comuna, pe aceeasi pagina web”, a spus Jeetil Patel, analist in cadrul companiei Deutsche Bank. “Ask a fost dintotdeauna un motor de cautare bun din punctul de vedere al rezultatelor returnate in urma cautarilor, iar in cazul AskCity este la fel, aceasta fiind strategia companiei de a atrage un numar cat mai mare de utilizatori.”Lanzone este optimist – poate chiar prea optimist – in ceea ce priveste perspectivele Ask. “Intotdeauna este loc de competitie pe piata. Cu alte cuvinte, Google se poate lovi de concurenta serioasa, asa cum a fost si in cazul Coca-Cola cu Pepsi”, a spus Lanzone.Numai ca, cel putin pentru viitorul apropiat, Pepsi este asociat cu Yahoo!, avand in vedere ca Ask este pe locul al patrulea pe piata motoarelor de cautare, in conditiile in care sunt luate in considerare nu doar cautarile de la Ask.com, dar si cele de pe alte site-uri, precum MyWay sau iWon, care au devenit parte din reteaua Ask in momentul in care compania a achizitionat Interactive Search Holding in 2004.Lanzone considera ca mai exista o metoda prin care Ask sa devina o afacere profitabila. Parteneriatul cu Google, care aduce companiei aproximativ 60% din veniturile din publicitate se va incheia anul viitor, insa, dat fiind faptul ca Google a platit sume foarte mari de bani pentru a putea furniza reclame pe site-uri precum MySpace sau AOL, la fel se poate intampla si cu Ask, care ar trebui sa fie deja intr-o pozitie favorabila unei astfel de negocieri, a spus Lanzone. “Cand se incheie contractul, trebuie sa ne orientam catre situatia cea mai favorabila noua”, a conchis el. Un motor de cautare secundarAnalistii sunt insa mai rezervati in ceea ce priveste perspectivele Ask. “Din punctul meu de vedere, Ask este considerat de catre utilizatori un motor de cautare secundar”, crede Safa Rashtchy, analist in cadrul Piper Jaffray & Co. Rastchy considera ca este suficient ca Ask sa gaseasca o metoda prin care sa creasca frecventa cu care utilizatorii existenti sa utilizeze motorul de cautare. “Cautarea pe Internet este o piata foarte mare”, a spus Rastchy. “Pentru Ask, cresterea numarului de cautari pe site-ul lor ar putea duce la o crestere semnificativa a profiturilor.”Copyright The New York Times Traducerea si adaptarea de Maia Barbulescu

  • Imobiliare fara colesterol

    Developerii proiectelor rezidentiale din Statele Unite au sesizat potentialul oferit de segmentul consumatorilor care isi doresc un stil de viata mai sanatos. Comunitatile wellness, adica noile ansambluri rezidentiale care au la baza conceptul de “viata sanatoasa”, prind din ce in ce mai bine in SUA. Alternativa la stresul cotidian printr-o locuinta intr-un complex care sa iti ofere o viata sportiva si mai multa relaxare este o idee care a incoltit in SUA, tara cu cele mai multe persoane supraponderale din lume. Scopul acestor ansambluri rezidentiale este sa integreze locuinta intr-o atmosfera de exercitiu fizic regulat, diete echilibrate si obisnuinte sanatoase. Comunitatile wellness inseamna mai mult decat facilitati ca terenuri de golf, spa-uri, sali de fitness. Aceste complexe rezidentiale angajeaza traineri, nutritionisti precum si coordonatori de programe de wellness, care sustin workshop-uri, organizeaza excursii pe munte sau cu bicicletele, concep diete si programe de fitness pentru rezidenti, ii invata pe acestia tot ce este de stiut despre alpinism si ii ajuta sa obtina rezultate maxime de la antrenamentele lor. Conceptul comunitatilor wellness este inca fraged, insa se pare ca maturizarea nu este departe in conditiile in care numeroase asemenea complexe rezidentiale sunt anuntate, fiecare cu programe cat mai complexe si diversificate.Stilul de viata sanatos nu este nici pe departe ieftin. La complexul Lodges din Calistoga, Statele Unite, o resedinta de lux de 232 de metri patrati incepe de la 429.000 de dolari. Preturile in proiectul Cliffs incep de la 750.000 de dolari pentru o casa cu un singur dormitor si ating 5 milioane de dolari pentru o vila de 380 de metri patrati, cu patru dormitoare. Montesoro (SUA), pe de alta parte este un complex ceva mai accesbil ca pret, o casa de 190 de metri patrati incepand de la 525.000 de dolari, iar una de 400 de metri patrati depasind usor 1 milion de dolari.