BusinessMagazin

Tag: FAO

  • Preţurile alimentelor au crescut puternic în noiembrie, la maximul a mai mult de doi ani, susţine Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite

    Indicele preţurilor alimentare al FAO – Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură, care măsoară modificările lunare pentru cereale, seminţe oleaginoase, produse lactate, carne şi zahăr a atins în luna noiembrie nivelul maxim pentru 26 de luni, în medie 177,2 puncte, în creştere cu 2,7% faţă de luna precedentă şi în creştere cu 9,5% de la an la an.

    De asemenea, FAO a estimat că producţia de cereale va atinge o valoare maximă de 2,714 miliarde de tone în 2019, în creştere cu 0,4% faţă de ultima sa prognoză.

    Indicele preţurilor la cereale a scăzut cu 1,2%, până la 162,4 puncte, cu o ofertă mare la export şi o concurenţă puternică între producătorii mondiali care influenţează preţurile la grâu. Preţurile orezului au scăzut la valorile minime din ultimele şase luni, pe măsură ce noi cantităţi recoltate au sporit presiunile.

    Indicele preţurilor ulieului vegetal a crescut cu 10,4%, până la 150,6 puncte, atingând cel mai înalt punct din mai 2018, condus de preţurile mai mari ale uleiului de palmier.

    Indicele preţurilor cărnii a înregistrat cea mai mare creştere lunară din mai 2009, cu 4,6 la sută din octombrie, până la 190,5 puncte. Carnea de vită şi şi cea de oaie au crescut cel mai puternic, pe fondul cererii din China şi consumului sporit de la sfârşitul anului.

    Indicele preţurilor zahărului a fost în medie de 181,6 puncte, în creştere cu 1,8% la sută faţă de octombrie, din cauza unei potenţiale cereri majorate.

    Indicele FAO al preţurilor produselor lactate a înregistrat o medie de 192,6 puncte, în creştere uşoară faţă de octombrie, după două luni de scăderi.

    Agenţia şi-a majorat prognoza pentru producţia globală de cereale cu 0,4%, estimând producţia mondială de cereale la 2,714 miliarde de tone, comparativ cu nivelurile din 2018.

    Producţia de grâu a sporit cu 4,8%, la 766,4 milioane de tone.

    Producţia globală de orez este de 515 milioane de tone, în creştere cu 1,6 milioane de tone faţă de prognoza anterioară, o scădere de 0,5% faţă de nivelul maxim din 2018, a spus agenţia.

  • Leguma care este capabilă să provoace revolte în una dintre cele mai mari ţări din lume

    Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

    În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă. Oamenii din India consumă circa 15 milioane de tone de ceapă pe an, iar această legumă este văzută ca un indicator al sănătăţii economiei indiene.

    Criza a fost declanşată de precipitaţiile abundente în zonele de producţie a cepei, iar acesta a dus la o penurie de ceapă şi implicit explozia preţurilui pentru această legumă. Retailerii au profitat şi au avut o marjă de profit şi de peste 135% încasând profituri de 15.000 de dolari pe zi. Peste 20.000 de oameni au protestat pe străzile din New Delhi, iar femeile şi copii au purtat ghirlande de ceapă în jurul gâtului simbolizând inflaţia alimentelor de bază. Nu este pentru prima dată în istorie când ceapa provoacă tulburenţe în India. Preţul crescut al cepei a doborât puterea centrală în 1980, apoi din nou în 1998, când BJP a pierdut majoritatea în statele majore din cauza preţului cepei.

    Ceapa se situează pe locul trei din rândul vegetalelor produse în lume. În India însă, au o importantă mult mai mare, definită nu doar de rolul acestora din meniurile a milioane de indieni, săraci sau bogaţi, precum şi din modul în care influenţează sistemul politic.

    Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile “non-estenţiale” precum manuale şcolare, medicamente sau haine

    Organizaţia Naţiunilor Unite a compus un coş cu cele mai întâlnite alimente: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.În ianuarie 2017 preţul mediu al acestui coş a crescut cu 12% faţă de ianuarie 2016, informează World Economic Forum.

    Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.

  • În ce ţări sunt cele mai scumpe alimente şi unde se situează România

    Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.

    Potrivit datelor Eurostat, cea mai scumpă ţară din Europa pentru shopping este Elveţia, unde preţurile la alimente, băuturi şi tutun sunt cu 72% peste media europeană. După Elveţia urmează Norvegia (+60%), Danemarca (+45%) şi Islanda (30%). Danemarca este cea mai scumpă piaţă din Uniunea Europeană în timp ce Polonia este cea mai ieftină (37% sub media UE). România este a doua cea mai ieftină ţară din Uniune cu preţuri cu 36% mai mici decât media. Şi vecinii noştrii bulgarii şi maghiarii plătesc mai mult pentru aceleaşi produse decât noi.

    Indicele FAO, care urmăreşte preţurile alimentelor, a ajuns la 174 de puncte în ianuarie 2017, în creştere, dar încă departe de recordul istoric stabilit în februarie 20111 când a ajuns la 240.

    Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

    În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă.

    Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile “non-estenţiale” precum manuale şcolare, medicamente sau haine

  • Leguma care este capabilă să provoace revolte în una dintre cele mai mari ţări din lume

    Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

    În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă. Oamenii din India consumă circa 15 milioane de tone de ceapă pe an, iar această legumă este văzută ca un indicator al sănătăţii economiei indiene.

    Criza a fost declanşată de precipitaţiile abundente în zonele de producţie a cepei, iar acesta a dus la o penurie de ceapă şi implicit explozia preţurilui pentru această legumă. Retailerii au profitat şi au avut o marjă de profit şi de peste 135% încasând profituri de 15.000 de dolari pe zi. Peste 20.000 de oameni au protestat pe străzile din New Delhi, iar femeile şi copii au purtat ghirlande de ceapă în jurul gâtului simbolizând inflaţia alimentelor de bază. Nu este pentru prima dată în istorie când ceapa provoacă tulburenţe în India. Preţul crescut al cepei a doborât puterea centrală în 1980, apoi din nou în 1998, când BJP a pierdut majoritatea în statele majore din cauza preţului cepei.

    Ceapa se situează pe locul trei din rândul vegetalelor produse în lume. În India însă, au o importantă mult mai mare, definită nu doar de rolul acestora din meniurile a milioane de indieni, săraci sau bogaţi, precum şi din modul în care influenţează sistemul politic.

    Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile “non-estenţiale” precum manuale şcolare, medicamente sau haine

    Organizaţia Naţiunilor Unite a compus un coş cu cele mai întâlnite alimente: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.În ianuarie 2017 preţul mediu al acestui coş a crescut cu 12% faţă de ianuarie 2016, informează World Economic Forum.

    Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.

  • În ce ţări sunt cele mai scumpe alimente şi unde se situează România

    Unul dintre motivele ale acestei evoluţii este creşterea preţului zahărului. Acum te costă cu 45% mai mult să-ţi îndulceşti ceaiul decât în ianuarie 2016, în timp ce preţul laptelui folosit pentru cafea a crescut cu 33%, iar uleiul pentru salată cu 34% comparativ cu anul trecut. Doar preţul carnei a rămas stabil, crescând doar cu 8%.

    Potrivit datelor Eurostat, cea mai scumpă ţară din Europa pentru shopping este Elveţia, unde preţurile la alimente, băuturi şi tutun sunt cu 72% peste media europeană. După Elveţia urmează Norvegia (+60%), Danemarca (+45%) şi Islanda (30%). Danemarca este cea mai scumpă piaţă din Uniunea Europeană în timp ce Polonia este cea mai ieftină (37% sub media UE). România este a doua cea mai ieftină ţară din Uniune cu preţuri cu 36% mai mici decât media. Şi vecinii noştrii bulgarii şi maghiarii plătesc mai mult pentru aceleaşi produse decât noi.

    Indicele FAO, care urmăreşte preţurile alimentelor, a ajuns la 174 de puncte în ianuarie 2017, în creştere, dar încă departe de recordul istoric stabilit în februarie 20111 când a ajuns la 240.

    Preţurile ridicate au dus la revolte în anumite ţări din cauza faptului că milioane de oameni nu-şi permiteau să cumpere nici măcar alimentele de bază pentru a-şi hrăni familiile.

    În india explozia preţului cepei în 2010 a dus la revolte, iar guvernul a fost forţat să intervină, interzicând exporturile de ceapă şi au scăzut taxele pentru importul de ceapă.

    Potrivit informaţiilor World Food Programme, familiile cheltuiesc în medie în jur de 60-80% din venituri pe alimente. Atunci când preţurile cresc prea mult şi prea repede efectul poate fi sever asupra familiilor sărace care sunt obligate să taie din lucrurile “non-estenţiale” precum manuale şcolare, medicamente sau haine

  • Iarna capricioasă şi tensiunile din zona Mării Negre au dus la creşterea preţurilor măncării la burse. Ce categorii au fost cele mai afectate?

    Preţul zahărului a crescut, conform FAO, organizaţia Naţiunilor Unite pentru agricultură, cu peste 14% de la 1 ianuarie, al cerealelor cu 8,89%, al uleiurilor vegetale cu 8,59%, al cărnii cu 1,54% iar al produselor lactate cu 0,3%. Indicele general al preţurilor calculat de FAO s-a majorat cu 5,09%.

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a afectat în special preţurile cerealelor – cel al grâului a crescut cu 11% iar cel al porumbului cu 8% doar în februarie. Australia şi Statele Unite au suferit de secetă, situaţie care a dus la creşterea preţurilor cărnii, iar seceta din Brazilia şi Thailanda a majorat preţul zahărului.


     

  • ONU – Producţia alimentară creşte în Coreea de Nord, însă malnutriţia persistă: “Întârzierea procesului de creştere la copii este alarmantă”

     În lipsa unui sistem public de distribuţie a alimentelor în economia planificată de stat, familiile depind de pieţele negre şi de trocuri pentru a se hrăni, potrivit unui studiu naţional efectuat de Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi Programul Alimentar Mondial (PAM), publicat joi seara.

    “În pofida unei ameliorări continue a producţiei agricole, sistemul alimentar rămâne foarte vulnerabil la şocuri şi la penurii”, anunţă Kisan Gunjal, economist la FAO.

    Producţia alimentară totală a Coreei de Nord este estimată la 5,03 milioane de tone pentru 2013, adică o creştere cu 5% în raport cu anul precedent.

    Dar consumul alimentar, care reprezintă 84%, este considerat “limitat” sau “sărac”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport ONU: Aproape 260.000 de somalezi, jumătate copii, morţi în urma unei crize alimentare

     “Foametea şi grava insecuritate alimentară din Somalia au ucis 258.000 de persoane în perioada octombrie 2010-aprilie 2012, dintre care 133.000 de copii cu vârsta sub cinci ani”, se arată într-un raport realizat de FAO, Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură, şi Reţeaua de Alertă pentru Foamete (Fews-Net), finanţată de Statele Unite.

    Potrivit acestei “prime estimări ştiinţifice” cu privire la bilanţul crizei alimentare, “4,6% din populaţia totală şi 10% dintre copiii cu vârsta de până în cinci ani au murit în sudul şi centrul Somaliei”.

    În regiunile Shebelle Inferior, Mogasdiscio şi Bay, cele mai grav afectate, criza alimentară a ucis, respectiv, 18,17 şi 13% dintre copiii cu vârste de până în cinci ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Benedict: Planeta ne poate hrani pe toti, egoismul speculatiilor financiare e de vina pentru foamete

    Egoismul astfel definit este manifestat in “negarea dreptului
    primordial al tuturor persoanelor la hrana, la eliberarea de
    foamete”, declarat Suveranul Pontif, citat de agentia de stiri
    catolice Zenit. El a deplans faptul ca “pana si hrana a devenit
    obiectul unor speculatii financiare sau a ajuns sa fie legata de
    tranzactii pe pietele financiare care, lipsite de reglementari si
    de principii morale, par sa fie calauzite exclusiv de scopul
    profitului”.

    Papa Benedict a deplans soarta copiilor saraci “condamnati la
    moarte prematura sau la intarzieri in dezvoltarea lor psihica si
    fizica sau obligati la forme de exploatare pentru a primi un
    minimu, de hrana”. Productia globala de alimente este de ajuns
    pentru a hrani toata populatia lumii, insa milioane de oameni nu
    ajung sa-si capete “painea zilnica” din cauza egoismului
    altora.

    El a sustinut ca este nevoie de un model de dezvoltare care sa
    promoveze fraternitatea umana, sentimentul de solidaritate si de
    compasiune umana exprimat in principiul crestin al hranirii celor
    flamanzi. In opinia sa, ar merita redescoperite valorile
    reprezentate de nucleul traditional al familiei, care isi asigura
    cele necesare traiului prin productia agricola, dar in acelasi timp
    asigura si transmisia din generatie in generatie a valorilor
    culturale si religioase ale solidaritatii si ale sacralitatii
    fiecarei persoane.

    Vaticanul, ale carui surse de castig se bazeaza in parte pe
    investitii in actiuni, obligatiuni si imobiliare spre a-si
    suplimenta veniturile din donatii, a anuntat sambata ca a reusit
    anul trecut sa realizeze un profit de 9,8 milioane de euro, dupa
    trei ani in care a inregistrat pierderi din cauza recesiunii.

    Sfantul Scaun, organul administrativ central al Bisericii
    Romano-Catolice, a avut venituri de 245,2 milioane de euro si
    cheltuieli de 235,3 milioane de euro, potrivit datelor oficiale
    citate de Bloomberg. Guvernatoratul Vaticanului, institutia care
    conduce Cetatea Vaticanului si institutiile auxiliare, a avut un
    profit de 21 de milioane de euro, rezultat din redresarea pietelor
    financiare si din cresterea numarului de vizitatori ai muzeelor
    statului.