BusinessMagazin

Tag: fake news

  • Ion Cristoiu: Ăştia da politicieni! Vînd ţara pe gratis!

    O depeşă AFP (Agenţia care a făcut din băştinaşa Emilia Şercan un Navalnîi al României!), intens publicitată de presa noastră de Război, scrie următoarele:

    „Rusia a trimis discret cel puţin 300 de milioane de dolari în total unor partide politice şi candidaţi din peste 20 de ţări după 2014 pentru a-şi exercita influenţa, potrivit unei estimări a serviciilor de informaţii americane publicate marţi.”

    Cînd vor să intoxice, ziariştii occidentali apelează la trucul (necunoscut, din nefericire pentru el, de Caracudi din Cişmigiu) de a cita Serviciile de informaţii americane. Serviciile de informaţii americane, vorba lui Ziţa din De-ale carnavalului, e multe. De ce nu se invocă un anume serviciu american de informaţii, CIA sau al Pentagonului sau al Marinei? Din acelaşi motiv pentru care se citează în succesiunile de fake newsuri despre Războiul din Ucraina, Serviciile secrete militare britanice, cînd, potrivit oricărei căutări pe Google, Marea Britanie are un singur serviciu militar secret: Serviciul Militar de Informaţii (DIS), parte integrantă a Ministerului Apărării.

    Se apelează la citarea mai multor servicii de informaţii dintr-o ţară pentru a face dificilă, dacă nu chiar imposibilă, verificarea fake news- urilor de către un posibil ziarist independent. Dacă scrii într-un fake news întocmit în chip grosolan, CIA sau MI 6, există riscul ca serviciul respectiv să dezmintă, îngrijorat că se poate compromite prin punerea pe seama lui a unei gogoşi de presă. Dacă scrii Serviciile de informaţii americane, nu există nici un risc. Că doar n-o să procedeze CIA precum prostul din baie, reacţionînd că nu e vorba de ea.

    Trecînd peste acest amănunt, care trimite la felul strălucit în care presa occidentală slujeşte nu Adevărul, ci Minciuna, o posibilă împărţire a celor 300 de milioane de dolari la cel puţin 20 de lideri politici din lume (nu cred că sînt mai mulţi de unul dintr-o ţară) face 15 milioane de dolari pe persoană. Hai să-i zicem că n-au fost doar 20, c-au fost 50. Face 6 milioane de dolari de persoană. Aşadar, un lider politic din lumea de azi a luat 6 milioane de dolari pentru a servi interesele Rusiei.

    Liderii politici români servesc, fiecare în parte şi toţi la un loc, cu un sîrg ieşit din comun interesele Statelor Unite ale Americii. Evident, vînzînd interesele naţionale ale României.

    Cît ia fiecare pentru asta?

    Ne răspund două exemple. În 2017, Klaus Iohannis a sacrificat bugetul României prin cumpărarea de arme de peste 6 miliarde de dolari de la americani. Cît a primit pentru asta? 6 milioane de dolari? Cinci milioane de dolari? Un milion? Nici vorbă. A primit doar o bătaie pe umăr. Că atît i-a dat la conferinţa de presă comună de la Casa Albă, din 9 iunie 2017, Donald Trump. Din vizită, Klaus Iohannis s-a întors cu decizia de a cumpăra arme second hand americane de 6 miliarde de dolari.

    Să luăm un alt exemplu.

    Virgil Popescu, nefericitul ministru al Energiei, a înlesnit un contract păgubos dintre Romgaz şi o companie americană prin care aceasta din urmă s-a pricopsit cu suma de un miliard şi 60 de milioane de dolari dată de statul român. Ce i-au oferit americanii liderului PNL în schimbul acestei afaceri? 6 milioane de dolari, cum au dat ruşii liderilor politici care le-au vîndut ţara?

    Americanii n-au dat nimic. Americanii s-au răscumpărat prin prezenţa lui David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, la nunta cu lăutari a fiicei lui Virgil Popescu. Pentru ministru a fost un mare cadou, mai ales că în România slujirii la Curtea Marelui Licurici o asemenea prezenţă te salvează de la orice tentativă de a fi remaniat. Pentru David Muniz a fost o plăcere. A mîncat şi a băut pe gratis şi, în plus, a văzut şi cum se nuntesc babuinii moldo – valahi.

  • Platformele de fake-news câştigă anual 2.6 miliarde de dolari din reclame

    Platformele de dezinformare câştigă, anual, 2.6 miliarde de dolari din campanii publicitare finanţate de cele mai importante companii multinaţionale, potrivit estimărilor NewsGuard.

    Dragoş Stanca, preşedinte BRAT, afirmă că giganţii din industria tehnologiei informaţiei au democratizat atât producţia de conţinut, cât şi posibilitatea de monetizare a acestuia prin publicitate. Însă, din cauza respectivului model de business, cea mai importantă nevoie comercială a devenit cantitatea conţinutului consumat, şi, prin urmare, calitatea acestuia a scăzut progresiv.

    „Cu cât produci mai multă audienţă cu atât faci mai mulţi bani. În web2.0, undeva pe parcurs, adevărul a devenit neproductiv din punct de vedere comercial. Şi atunci au apărut fake-news, clickbait şi alte metode prin care suntem, cumva, ţinuţi captivi să consumăm cât mai mult conţinut, să producem cât mai multe afişări, ca acestea să fie vândute cât mai ieftin şi să ajungă la cât mai mulţi clienţi care să plătească astfel de campanii publicitare. Deci, cumva, principiile fundamentale ale relaţiei dintre public, jurnalişti, comercial şi editorial s-au fracturat total,” a afirmat Dragoş Stanca în cadrul conferinţei The Stakeborg Talks, moderată de Vlad Mercori.

    Potrivit preşedintelui BRAT, în web2.0, algoritmii platformelor de social media sunt setaţi să ne ofere preponderent spre consum conţinut care ne place, determinându-ne astfel să petrecem cât mai mult timp conectaţi şi, implicit, să consumăm cât mai multe spoturi publicitare şi alte tipuri de conţinut comercial.

    „Acest lucru ne duce într-o direcţie nebună în care nu mai avem răbdare unii cu alţii, nu mai ştim să deosebim dezinformarea de informaţie legitimă, credem că toţi jurnaliştii sunt corupţi şi că nimeni nu mai face conţinut cu bună credinţă ci doar din interes comercial. Toate aceste lucruri vor trebui corectate în timp,” a adăugat Dragoş Stanca.

    Potrivit acestuia, prin adoptarea tehnologiei blockchain, creatorii de conţinut au capacitatea de a recâştiga încrederea publicului.

    „Descentralizarea în content ar însemna, în principiu, transparentizarea totală a proceselor care pot avea impact în politicile editoriale. Acest lucru poate însemna, de asemenea, faptul că oamenii vor cunoaşte regulile jocului de la început şi că ele nu pot fi schimbate pe parcurs, fiind înscrise într-un block al unui blockchain. De exemplu, Facebook a schimbat regulile jocului de sute de ori pe parcursul contractului pe care, prin termeni şi condiţii, îl are cu toţi utilizatorii platformei. În al doilea rând, vorbim de partea de răspundere. Poţi verifica dacă o ştire a fost modificată, dacă o fotografie, care este şi NFT, este cea originală sau dacă este trucaj. Nu mai poţi fi manipulat atât de uşor crezând că ţi se confirmă biasurile. Cred că principiile blockchainului, împreună cu etica jurnalismului hardcore, pot naşte un ecosistem mult mai sănătos,” afirmă Dragoş Stanca.

    Dragoş Stanca spune că, într-adevăr, o mare parte din media a fost viciată şi şi-a trădat misiunea, fiind infestată de interese nelegitime, însă există în continuare jurnalism onest care serveşte interesului public.

    „Avem, la urma urmei, doar 70.000 de ani de când am ieşit din grote. Mi se pare că e foarte devreme în istoria umanităţii. (…) Gândeşte-te ce am reuşit de la aselenizare şi până în prezent. Aselenizarea a fost făcută cu un computer IBM care avea o putere de vreo 1.2 milioane de ori mai mică decât un smartphone mediu. Deci, s-a dus un nebun pe lună operat de un computer care era de peste un milion de ori mai slab decât un smartphone mediu. Şi asta am făcut din 1969 până acum. Este absolut fabulos ce am reuşit. Dacă ne mai dăm răgaz măcar 80-100 de ani s-ar putea să fim extrem de plăcut surprinşi de cât de buni suntem. Deci, cred că e foarte relativ să punem ştampile,” a conchis Dragoş Stanca.

  • Ce spune premierul Ciucă, despre acuzaţiile venite din Rusia potrivit cărora România ar trimite mercenari în Ucraina

    „Nu există astfel de date, nici nu încape discuţia (n.r. despre informaţia potrivit căreia mercenerii se antrenează pe teritoriul României)… îi rog pe cetăţenii români să aibă grijă de unde se informează… există multe informaţii care fac parte din domeniul dezinformării, al fake news-ului, al propagandei”, a declarat Nicolae Ciucă.

    Premierul a mai comentat şi zvonurile potrivit cărora avioanele MiG-21 LanceR sunt ţinute la sol în România pentru a putea fi trimise în Ucraina. „Absolut deloc… ele nu au fost scoase din uz”, a explicat premierul care a spus că avioanele nu mai sunt folosite din cauza problemelor tehnice.

    Pe 15 aprilie, MApN a decis să suspende toate zborurile cu avioanele MiG-21 LanceR din cauza accidentelor în care au fost implicate aceste aeronave.

  • TikTok devine noul câmp de luptă al războiului mediatic. Pe baza invaziei din Ucraina, zeci de utilizatori folosesc videoclipuri false pentru a genera vizualizări şi donaţii

    TikTok, aplicaţia deţinută de ByteDance, cu peste 1 miliard de utilizatori, s-a transformat recent într-o sursă de ştiri pentru mulţi tineri care urmăresc invazia Rusiei în Ucraina. Utilizatorii ucraineni şi-au împărtăşit experienţa legată de război, stimulând sprijinul şi ajutorul pentru ţara lor, scrie Financial Times.

    Cu toate acestea, conflictul a copleşit capacitatea moderatorilor de a filtra conţinutul, luând astfel naştere o serie de conturi suspecte, menite să atragă vizualizări şi donaţii de pe urma ştirilor false.

    „A existat un vid iniţial de informaţii care a sporit prezenţa conţinutului inexact”, a spus Abbie Richards, un cercetător TikTok.

    În cele mai multe cazuri, problema a constat în postarea involuntară de imagini înşelătoare sau inexacte, potrivit declaraţiilor lui Richards. Dar, în alte cazuri, o serie de utilizatori au postat informaţii false din interese exacte, cum ar fi strangerea de vizualizări sau donaţii. 

    Cercetătorii evidenţiază stimulentele financiare de pe TikTok, concepute pentru a recompensa creatorii, ca având consecinţe nedorite. Creatorii pot primi cadouri virtuale în timpul transmisiilor live, ca mai apoi acestea să fie convertite în monede TikTok şi retrase în bani reali. TikTok primeşte un comision de 50% din banii cheltuiţi pe cadouri virtuale, potrivit creatorilor de pe platformă. 

    FT a semnalat mai multe transmisii live despre războiul din Ucraina care au inclus informaţii eronate, capitalizate mai apoi de utilizatori. TikTok a eliminat mai multe videoclipuri şi conturi din cauza dezinformării periculoase şi încălcărilor de autenticitate.

    Una dintre postările de top care poartă pe platformă hashtag-ul Ukraine, este un videoclip cu soldaţi în haine militare care îşi iau rămas bun de la partenerele lor. Videoclipul, care a strâns până în prezent 7,3 milioane de vizualizări, reprezintă un fals, secvenţele fiind luate din filmul „Războiul himerelor” din 2017.

    TikTok a devenit compania de social media cu cea mai rapidă creştere din 2020, un avânt semnificativ susţinut de instalarea pandemiei. Cu toate acestea, creşterea uriaşă a companiei a ridicat semne de întrebare cu privire la capacităţile de moderare ale acesteia.

    Pentru a rezolva această problemă, Tik-Tok şi-a intensificat echipa de moderatori din Europa, investind, de asemenea, în inteligenţa artificială pentru a semnala materialul care contravine politicilor aplicaţiei.

    Bret Schafer, şeful echipei de manipulare a informaţiilor din cadrul Alianţei pentru Securizarea Democraţiei, a declarat că TikTok se află încă în stadiile incipiente ale politicilor sale de moderare a conţinutului referitor la războiul din Ucraina.

    Experţii susţin că algoritmul TikTok permite răspândirea dezinformării virale mai mult decât în rândul celorlalte companii social media. Ei au remarcat, de asemenea, că instrumentele de editare ale platformei le permit utilizatorilor să reutilizeze sau să amestece cu uşurinţă conţinut audio şi vizual din surse variate.

  • Google oferă 25 de milioane de euro fondului UE pentru combaterea fake news: „Este mai important ca niciodată să avem acces la informaţii precise şi să facem diferenţa între fapte şi ficţiune”

    Google va contribui cu 25 de milioane de euro la Fondul European pentru Media şi Informaţii, creat pentru a combate ştirile false, decizia fiind lansată pe fondul criticilor conform cărora giganţii din industria tech nu acţionează suficient de mult în privinţa dezinformărilor din spaţiul digital, conform Reuters.

    Fondul, lansat săptămâna trecută de Fondaţia Calouste Gulbenkian şi Institutul Universitar European, intenţionează să atragă cercetători, ONG-uri şi alte grupuri orientate către interesul public al Uniunii pentru a lupta împotriva informaţiilor false din mediul online.

    „În timp ce am navigat de-a lungul incertitudinilor şi provocărilor din ultimul an, s-a dovedit că este mai important ca niciodată să avem acces la date precise şi să facem diferenţa între fapte şi ficţiune”, spune Matt Brittin, şeful EMEA Business & Operations din cadrul gigantului de pe Silicon Valley.

    Fondul va fi funcţional pe o perioadă de cinci ani, iar proiectele urmează să fie selectate de Observatorul European pentru Media Digitală, proiect creat anul trecut de Comisia Europeană.

    Google a declarat în februarie că va începe să plătească pentru conţinutul de presă pe care în preia în Regatul Unit, decizie confirmată de lansarea produsului News Showcase, prin intermediul căruia au fost încheiate contracte cu 120 de publicaţii britanice.

    Pe 8 martie, Google a anunţat lansarea Impact Challenge, o serie de programe şi granturi în valoare de 25 de milioane de dolari, bani folosiţi pentru organizaţii non-profit care sprijină femeile din mediul de business.

     

     

  • Cîţu: Fake news despre scrisoarea CE către Ministerul de Finanţe. E în engleză, o barieră pentru PSD

    „PSD continuă campania de fake news. De câteva zile circulă un fake news despre o scrisoare a CE pentru Ministerul Finanţelor din România. Există o singură explicaţie pentru acest fake news. Scrisoarea este în engleză iar la PSD este clar o barieră acest lucru”, a scris vineri pe Facebook premierul Florin Cîţu.

    Acesta redă apoi fragmente în engleză din scrisoare, pe care le explică, asigurând o „traducere pentru PSD”.

    „Ce apare în scrisoare:
    1. According to our analysis, the large general government deficit and rapidly growing debt ratio are largely the result of policy decisions adopted by România before the COVID-19 outbreak.
    Adică – deficitul de anul trecut în mare parte se datorează cheltuielilor generate de pandemie. Simplu.
    2. These decisions include the pro-cyclical fiscal policy between 2016 and 2018, when the government deficit was close to 3% of GDP notwithstanding a favourable economic situation, aş well aş the large unfunded pension increases that lead to a permanent increase în the budget deficit.
    În traducere pentru PSD – în loc să aveţi surplus bugetar în perioada 2016-2018 v-aţi bătut joc de economie. Mai mult aţi adoptat o lege a pensiilor care nu avea finanţarea asigurată.
    3. The Commission will reassess România’s budgetary situation în spring 2021 and, if appropriate, will propose new steps under the EDP.
    CE aşteaptă până în primăvară, după ce aprobăm bugetul, pentru a avea o opinie despre situaţia economică a României.
    4. This corrective action need not and should not undermine the necessary efforts to support the health system and the economy în order to effectively combat the pandemic and its economic and social consequences. Aş highlighted în our previous letter to Minister of Public Finance Cîtu of 19 September 2020, the measures to support the recovery throughout 2021 should be tailored to România’s specific situation and should be well-targeted and temporary.
    Adică, da, vă susţinem să luaţi măsuri, să reduceţi semnificativ defictul bugetar, dar înţelegem că încă suntem în pandemie şi este nevoie de cheltuieli suplimentare pentru sănătate.
    5. We would welcome further efforts by the Government to limit any structural negative budgetary impact of the measures taken. At the same time, România should avoid introducing new measures with a permanent negative impact on the budget balance.
    FOARTE IMPORTANT. Mai clar de atât nu se putea. CE susţine eforturile guvernului pentru reformă (am anunţat deja o parte din măsuri şi mai urmează altele) şi nu susţine măsuri care reduc permantent veniturile bugetare sau cresc permanent cheltuielile bugetare. Am zis că nu voi accepta astfel de măsuri şi este bine că şi CE susţine acest lucru public”, a scris Cîţu pe reţeaua de socializare.

    Acesta a spus că „altfel arată acum scrisoarea de la CE pentru Ministerul Finanţelor” şi că anul 2021 este un an în care Guvernul va începe să corecteze 30 de ani de măsuri populiste, împotriva românilor.