♦ Mediul de afaceri: „O ordonanţă de urgenţă despre care nu ştia nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp cât nimeni nu a fost consultat“ ♦ Virgil Popescu, ministrul energiei: „Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană.“
Guvernul a adoptat o nouă schemă de compensare a preţurilor la energia electrică şi gaze naturale. Dacă pentru consumatorii casnici se schimbă foarte puţine, cum ar fi limita de consum pentru compensare, pentru consumatorii industriali şi pentru piaţa de energie sunt schimbări majore, care au stârnit mai multe controverse şi reacţii. Principala reclamaţie este apariţia „peste noapte“ a modificărilor, fără consultarea pieţei.
Potrivit actului normativ, preţurile la energie şi gaze pentru consumatorii casnici vor fi plafonate până la finalul verii 2023. La gaze rămâne preţul plafonat de 0,31 lei/Kwh. La energie însă, persoanele care consumă mai mult de 255 kWh în medie pe lună, vor plăti preţul pieţei pentru tot ce depăşeşte acest plafon. Clienţii casnici care consumă mai puţin de 100 kWh pe lună plătesc 0,68 lei/Kwh.
De asemenea, majoritatea companiilor nu vor mai beneficia de preţul plafonat la 1 leu/kWh, ci doar furnizorii de servicii sociale, spitale, creşe, şcoli grădiniţe etc. IMM-urile şi instituţiile publice, în afară de cele enumerate, vor primi o compensarea pentru 85% din consum. La gaze rămâne plafonul din legea anterioară, de 0,37 lei/kwH, pentru companiile care consumă mai puţin de 50.000 MWh pe an.
Potrivit actului normativ, traderii de energie pot avea un profit de maxim 2%, restul mergând către stat. De asemenea, tot lanţul de energie este suprataxat, iar companiile de stat trebuie să vină cu o strategie de vânzare a energiei pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani.
Mediul de afaceri a reacţionat la noile modificări. Radu Burnete, preşedintele Concordia, cea mai mare confederaţie patronală din România, a criticat adoptarea fără consultări a noilor modificări.
„Este incredibil că avem din nou Ordonanţe de Urgenţă adoptate fără să le vadă nimeni, fără o minimă consultare publică sau un aviz al Consiliului Economic şi Social. Suntem la a 3-a încercare de a găsi o rezolvare pentru o problemă care priveşte pe toată lumea. O Ordonanţă de Urgenţă despre care nu ştia nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp cât nimeni nu a fost consultat“, a spus Radu Burnete.
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), condusă de Dumitru Chiriţă, deputat PSD, a trimis un aviz negativ al legii către guvern, avertizând, în principal, că ordonanţa încalcă regulile europene privind comerţul cu energie şi că ar putea să scoată unii furnizori din piaţă.
În replică, Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte PNL şi europarlamentar, a cerut demisia lui Dumitru Chiriţă de la şefia ANRE, pe motiv că „subminează statul român şi credibilitatea premierului.
„Subminează statul român şi loveşte în credibilitatea prim-ministrului şi a coaliţiei de guvernare. Necesită o reacţie rapidă atât din partea PNL, cât şi a celor di PSD şi UDMR, cu o discuţie extrem de clară care să ducă până la revocarea întregului Consiliu.“
„Duminică după-amiaza sau luni solicit, în calitate de prim-vicepreşedinte al partidului de guvernământ, o întrunire de urgenţă a coaliţiei şi punerea pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, de către Parlamentul României, a revocării întregului Consiliul de Conducere al ANRE“, a spus Rareş Bogdan, vineri, citat de Mediafax.
Tot vineri, ministrul energiei Virgil Popescu a spus că modelul de impozitare a producătorilor este agreat de Comisia Europeană şi că va prezenta noile măsuri la reuniunea miniştrilor de energie din UE.
„Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană. Vorbim de lucruri care există, care au fost aprobate“, a declarat Virgil Popescu.
Într-o scurtă analiză a modificărilor, Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, spune că ordonanţa are şi părţi bune, şi părţi rele. Printre aspectele pozitive se numără expunerea financiară mai mică a statului, dar şi impozitarea pe lanţ a jucătorilor din energie a „câştigurilor nejustificate.“ Pe de altă parte, în opinia sa, noile măsuri facilitează exportul de energie din România la preţuri mici. De asemenea, acuză că piaţa nu a fost consulatată.
„Ne decuplăm de UE adoptând măsuri într-o manieră ciudată, fără a enunţă obiectivele măsurilor, impactul acestora şi fără o consultare reală a opiniei publice şi a părţilor interesate. Încălcăm regulamente europene şi, surprinzător, nu aşteptăm câteva zile să vedem propunerile de reforma a pieţei de energie europene de care părem dezinteresaţi“, a scris Răzvan Nicolescu pe o reţea de socializare.
Asociaţia Centrul Român al Energiei, condusă de Corneliu Bodea, spune de asemenea că actorii din piaţă nu au fost consultaţi.
„Regretăm lipsa de comunicare şi consultare autentică cu reprezentanţii industriei energetice, atât mediul de afaceri cât şi mediul asociativ. Estimăm că aplicarea ordonanţei va produce disfuncţionalităţi grave şi ireversibile la nivelul pieţei de energie şi implicit riscuri privind securitatea energetică şi a competitivităţii economice a României.
Care sunt principalele prevederi din noua schemă de compensare a preţului energiei
Pentru consumatorii casnici:
► Preţ plafonat la 0,68 lei/kWh pentru consum mediu lunar de energie electrică de maxim 100 kWh;
►Preţ plafonat la 0,8 lei/kWh pentru consum mediul lunar de maxim 255 kWh;
►Dacă consumul casnic trece de 255 kWh, până la această valoare se plăteşte preţul plafonat şi ce trece peste se plăteşte la preţul pieţei;
►Preţ plafonat la 0,31 lei/kWh pentru gaze naturale.
Pentru consumatorii industriali:
►Beneficiază de preţ plafonat la 1 leu/kWh indiferent de consum doar şcolile, grădiniţele, spitalele, furnizori de servicii sociale;
►IMM-urilor şi altor instituţiilor publice în afară de furnizorii de servicii sociale beneficiază de preţul plafonat de 1 leu/kWh pentru 85% din consum;
►Preţ plafonat la gaze naturale de 0,37 lei/kWh pentru consumatorii care, anual, consumă sub 50.000 MWh.
Pentru piaţa de energie:
►Suprataxarea pe tot lanţul, de la producători la traderi, traderii au profitul plafonat la 2%;
►Companiile de stat trebuie să vină până la 1 noiembrie cu o strategie de vânzare a energiei pe 5 ani;
►Furnizorii nu mai primesc decontare de la bugetul de stat pentru preţuri care depăşesc 1.300 lei/MWh;
►Producătorii de gaze sunt obligaţi să vândă la un preţ maxim de 150 lei/MWh la producătorii de energie termică (plafonul era la 250 de lei iniţial).