♦ Economia poate creşte în 2023, dacă şi restul Europei evită recesiunea, însă din punctul de vedere al energiei va fi un an foarte complicat ♦ Dobânzile vor mai creşte, dar se vor stabiliza şi vor scădea pe măsură ce inflaţia dă înapoi.
Tendinţa fiscală din 2023 este eliminarea facilităţilor fiscale din mai multe domenii şi creşterea fiscalităţii, dar fără a creşte taxele. Aceste direcţii iau forma unei revoluţii fiscale, pentru că sistemul fiscal va arăta diferit, a spus Alina Timofti, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală.
„Se pune întrebarea dacă nu cumva ne găsim în pragul unei reforme fiscale. O reformă care nu a fost anunţată oficial şi formal ca atare, dar la capătul căreia să ne trezim într-un sistem de legislaţie fiscală fără facilităţi şi cu creşterea sarcinii fiscale obţinută prin alte metode decât creşterile clasice de taxe“, a spus ea, la ZF/NNDKP Legal & Tax, Ediţia A 7-A: Anul 2022, un an (şi) mai complicat. Impactul modificărilor fiscale şi din domeniul energiei asupra companiilor.
Marius Ionescu, partener şi coordonator la NNDKP Consultanţă Fiscală, a spus, în cadrul aceluiaşi eveniment, că ANAF are la dispoziţie prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) 350 mil. euro pentru reformare şi digitalizare.
„Credem că ANAF va ajunge să facă 60% din inspecţiile fiscale din birou în 2023 sau din 2024. În momentul actual, 40% din controale se fac documentar“, a spus el.
ZF şi casa de avocatură NNDKP au organizat miercuri conferinţa Legal & Tax, Ediţia A 7-A: Anul 2022, un an (şi) mai complicat. Impactul modificărilor fiscale şi din domeniul energiei asupra companiilor. În prima parte a evenimentului, dedicată fiscalităţii, energiei şi tendinţelor macroeconomice, Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, a prezentat principalele prognoze pentru economia României în 2023.
„În zona euro cam toată lumea aşteaptă o recesiune, iar în SUA probabilitatea de recesiune este de 50%. Dacă vine recesiunea în Europa, să nu ne imaginăm că putem scăpa de recesiune“, a spus el. Cu toate acestea, dacă România reuşeşte să acceseze fondurile europene şi banii din PNRR, recesiunea poate fi atenuată.
Alina Timofti, partener şi coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală
► Avem modificări deja anunţate în ceea ce priveşte regimul microîntreprinderilor. După părerea mea, acesta este un aspect care a fost mai amplu discutat. Toate modificările sunt în direcţia restrângerii utilizării regimului microîntreprinderilor.
► A existat în spaţiul public o discuţie amplă despre modificarea sistemului de taxe locale. Ce avem acum în Monitorul Oficial este o schimbare a valorilor la care se raportează aplicarea procentelor de taxe locale.
► În România taxele locale reprezintă 2% din PIB, în timp ce media europeană este undeva la 4% din PIB. Prin urmare, fără teamă că vom greşi prea mult, ne aşteptăm la o creştere a taxelor locale din 2023.
► Se pune întrebarea dacă nu cumva ne găsim în pragul unei reforme fiscale. O reformă care nu a fost anunţată oficial şi formal ca atare, dar la capătul căreia să ne trezim într-un sistem de legislaţie fiscală fără facilităţi şi cu creşterea sarcinii fiscale obţinute prin alte metode decât creşterile clasice de taxe.
► Cel mai important obiectiv fiscal din PNRR este creşterea colectării cu 3 puncte procentuale din PIB. Această creştere este raportată la 2019. Un procent de 2,5% pe seama reformei ANAF şi 0,5% din modificarea legislaţiei fiscale.
► Deşi nu mă aştept la creşteri tradiţionale de taxe, ne putem aştepta în continuare la restrângerea facilităţilor care încă mai există: IT, micşorarea plafonului pentru microîntreprinderi, facilităţi din construcţii etc. Acesta mă aştept să fie trendul anului 2023. Aş încadra acest trend la categoria de certitudini.
► Cred că, din punct de vedere fiscal, 2023 nu va fi profund diferit de 2022. Sigur că depinde şi de condiţiile externe, dar mă aştept să nu existe cutremure masive nici în materie de legislaţie, nici în materie de interacţiune între ANAF şi contribuabil. Mă aştept la un an relativ similar din punct de vedere fiscal.
Marius Ionescu, partener şi coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală
► Statul român colectează cu 22% mai bine decât anul trecut. Dar asta este partea oficială. În secret, ca să zic aşa, toată lumea aşteaptă să vadă cât este bucata de compensare la energie şi cum va afecta până la urmă deficitul bugetar. Până acum s-a acordat foarte puţin pentru compensări.
► Avem un cerc ciudat prin care statul ia cu o mână de la jucătorii din piaţa de energie şi dă cu altă mână la consumatori şi cifrele ar trebuie să se închidă, dar nu se închid, pentru că undeva pe parcurs compensările ajung mai mari decât taxele puse pe industrie, ceea ce este foarte ciudat.
► România s-a angajat să scadă deficitul. Este adevărat, dar scăderea ar trebui să fie destul de abruptă. Avem o ajustare de 1,8% din PIB la anul şi în 2024 încă o ajustare de 1,5% din PIB. Modificările fiscale recente vor aduce în jur de 0,5% din PIB. Este de aşteptat ca reforma ANAF să producă 2,5 spre 3% din PIB, dar în niciun caz nu se va întâmpla la anul sau în 2024.
► Legat de proiectul care este acum pe Codul de Procedură Fiscală sunt foarte multe lucruri bune. Este şi un lucru prost: se dublează penalităţile dacă nu se plăteşte decizia de impunere în termenul de plată. Până acum, dacă nu plăteai decizia de impunere în termenul de plată puteai să ceri o eşalonare de la ANAF.
► Vedem un început de controale mai masive pe zona de preţuri de transfer. Aici se atacă mai agresiv pierderile fiscale. ANAF consideră că dacă eşti parte dintr-un grup fiscal nu ai voie să faci pierderi în România. Dacă faci pierderi, ei vin şi atacă această pierdere pe reguli de preţuri de transfer.
► Credem că ANAF va ajunge să facă 60% din inspecţiile fiscale din birou în 2023 sau din 2024. În momentul actual, 40% din controale se fac documentar.
Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR
► Până acum economia a performat foarte puternic. Structura creşterii economice nu este cea mai fericită, de aceea ne aşteptăm să încetinească la 2,7%, de la +6%, anul acesta. Creşterea economică din prima parte a anului, dacă ne uităm la contribuţii, a venit foarte mult din acumulare de stocuri.
► Ipotezele pentru care ne bazăm pe această creştere de 2,7% sunt că, cel puţin din perspectiva cererii externe, creştere de 0,9% în zona euro. Deja sună optimist, pentru că noile aşteptări s-au ajustat în jos la +0,3.
► Dacă până acum creşterea s-a bazat foarte mult pe consum, dat fiind că deja salariul mediu pe economie este negativ în termeni reali, ne aşteptăm la o încetinire a consumului. Toate ipotezele de creştere pentru anii următori se bazează pe aceste fonduri europene. Anul acesta şi anul viitor undeva la 4% din PIB fonduri UE.
► Inflaţia va rămâne o problemă. Pe baza noilor date vedem o inflaţie de 15,7 la finalul anului. Preţurile la energie au fost transmise mult mai rapid în creşterea generalizată a preţurilor.
► Probabil că Robor la trei luni va ajunge la 8,5% sau uşor mai sus pe final de an. Dobânzile probabil că vor sta şi anul viitor la nivelul anului acesta, după care o uşoară coborâre în linie cu inflaţia.
► În zona euro cam toată lumea aşteaptă o recesiune iar în SUA probabilitatea de recesiunea este de 50%. Dacă vine recesiune în Europa, să nu ne imaginăm că putem scăpa de recesiune.
Gabriela Cacerea, partener, coordonator al practicii de Energie şi Natural Resources, NNDKP
► Orice modificare se va face la OUG 119 trebuie să ţină cont acum de Regulamentul european care a fost aprobat vineri. Fiecare stat trebuie să vină cu măsuri care să vină cu o reducere a consumului cu 10% faţă de nivelul de consum de referinţă din ultimii 5 ani.
► Singurii consumatori care se pot susţine altfel decât prin scheme de ajutor de stat aprobate, prin reglarea preţurilor sunt IMM-urile. Pentru celelalte categorii, UE recomandă ajutor de stat.
► S-a creat acel impozit, cum îi spunem noi, deşi el este o plafonare a veniturilor pentru producători. La nivel de regulament, este obligatoriu să plafonezi preţurile la un maxim de 180 de euro/MW pentru regenerabile nuclear, hidro fără baraj.
Ruxandra Bologa, partener, coordonator al practicii de Energie şi Natural Resources, NNDKP
► Regulamentul european aprobat vineri în ceea ce priveşte criza energetică spulberă nişte tabuuri ale abordării europene asupra funcţionării pieţei energiei. Reglementatorii europeni s-au uitat la reducerea consumului, au dat undă verde pentru reglementarea preţurilor pentru anumite categorii de clienţi finali, apoi au umblat la măsuri fiscale – au reglementat plafonarea preţului producătorului de electricitate, care este obligatorie.
► Cel puţin în privinţa IMM-urilor se poate interveni asupra preţului final al energiei.
► Un furnizor cu siguranţă se va teme că nu îşi primeşte compensarea. Un producător de electricitate se poate teme că nu îşi va acoperi costurile.
Silviu Bădescu, partener, NNDKP Consultanţă Fiscală
► Prima modificare este legată de plafonul maxim de venituri pentru microîntreprinderi. Începând cu anul următor, o bună parte din contribuabilii microîntreprinderi nu se vor mai încadra în acest regim şi ne aşteptăm la o sarcină fiscală mărită.
► Se introduce condiţia ponderii veniturilor din consultanţă şi management, care nu poate depăşi 20%, este un prag maxim. De multe ori este greu să delimitezi ce înseamnă consultanţă.
Lucian Barbu, partener, NNDKP Consultanţă Fiscală
► Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale este, în esenţă, un fel de plată în rate, în care, pe parcursul unei perioade stabilite în planul de eşalonare, contribuabilul achită o parte din obligaţiile fiscale restante. Se aplică în esenţă oricărui contribuabil şi cuprinde obligaţii fiscale, amenzi etc.
► Se eşalonează obligaţiile fiscale scadente, dar nu se eşalonează obligaţiile fiscale suspendate în instanţă, pe durata acelei suspendări. De asemenea, nu se eşalonează nici ajutoarele de stat de recuperat.
Alexandru Aparaschivei, partener, NNDKP Consultanţă Fiscală
► La Curtea Europeană de Justiţie, în cazurile pe care le-am văzut în ultimul an, s-a păstrat o concentrare pe deducerea TVA-ului în situaţii de fraudă, abuz, alte neregularităţi, ceea ce îmi aduce aminte de o discuţie cu un inspector fiscal ANAF care a spus că deducerea nelimitată de TVA este un moft.
► O altă direcţie pe care am observat-o este partea de facturi, formalitatea codului de TVA şi aşa mai departe unde am văzut decizii contradictorii la prima vedere.
Marius Ezer, partener, NNDKP, Soluţionarea Disputelor
► Am încercat să facem o analiză a practicii atât la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la nivelul Curţii de Apel, cu precădere pe partea abandonului de investiţii. Una dintre problemele care se găsesc invariabil în toate jurisdicţiile este interpretarea din perspectivă fiscală a abandonului de investiţie.
► Este o variabilă atunci când, pe parcursul vieţii societăţii, ne întâlnim cu situaţia de insolvenţă.
Mihai Lupu, director NNDKP, Servicii de Preţuri de Transfer
► Abordarea autorităţilor fiscale în ceea ce priveşte preţurile de transfer este că, dacă eşti o companie locală care faci parte dintr-un grup naţional sau internaţional, te identifici cu profitul. Tu ar trebui, din perspectiva autorităţilor fiscale, să obţii profit în fiecare an.
► Este această dorinţă a autorităţilor fiscale de a veni şi de a analiza fiecare an financiar şi în anii în care profitul nu există, să se facă aceste ajustări de preţuri de transfer.
