BusinessMagazin

Tag: fabricanti

  • N-ai paine, mananci pufuleti

     

    La intrarea in cladirea firmei Phoenix Y, aflata pe drumul national dintre Ploiesti si Baicoi, troneaza o statuie de marmura alba infatisand nici mai mult, nici mai putin decat o inghetata – primul produs pe care l-au comercializat cei doi proprietari, Eliodor Apostolescu si Catalin Nour. Cei doi se cunosc de peste 31 de ani si au reusit sa transforme o industrie aparent modesta, productia de pufuleti, intr-o afacere de milioane de euro.
     
    Compania lor este al doilea producator de profil din tara si cel mai mare dintre furnizorii locali. Fara o vizibilitate deosebita, afacerea a crescut constant, iar proprietarii considera ca au in continuare motive de optimism inclusiv pe vreme de criza, sau tocmai datorita crizei, daca dificultatile economice ii vor face pe consumatori sa se orienteze catre produse mai ieftine. “Pufuletii ar putea reprezenta o categorie care sa aduca vanzari mai mari in urmatorii doi ani, ani considerati sub umbra crizei”, considera Adrian Iordache, business manager la compania de cercetare si consultanta InterBiz Group.
     
    Apostolescu si Nour au fost colegi de banca in scoala si au facut si aceeasi facultate. De fapt, in facultate (Facultatea de Electrotehnica din cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti) le-a venit si prima idee de afacere. Cu cei 2.000 de dolari pe care ii aveau stransi au cumparat la mana a doua un aparat de inghetata pentru comert stradal. Cu ajutorul lui, au inceput sa vanda amandoi cornete pe strazile din orasul lor natal, Ploiesti, in timpul vacantei de vara. Nu dupa mult timp au inventat propria lor reteta de inghetata. “Evident, nu am descoperit noi laptele praf”, povesteste razand Catalin Nour. “Foloseam aceleasi ingrediente ca toata lumea, insa proportiile si combinatiile le-am stabilit noi”, adauga el. Un an mai tarziu aveau zece aparate de inghetata si o afacere ce promitea.

     
    Timp de patru ani, firma a functionat in subsolul casei in care locuia mama unuia dintre ei. Avand deja 25 de angajati in subordine, cei doi au decis ca e timpul sa construiasca o fabrica si sa-si diversifice activitatea. “Se intampla prin 1994. Atunci nu parea ciudat sa faci o fabrica in mijlocul unui oras”, isi aminteste amuzat Eliodor Apostolescu. Constructia a fost gata in 1996, cand ajunsesera sa produca 40 de tone de inghetata pe zi si, in paralel, deschisesera si o linie de biscuiti. Tot atunci, cei doi parteneri de afaceri au decis sa abordeze o noua categorie de produse, pufuletii, pentru ca doreau sa se indrepte spre un produs care, spre deosebire de inghetata, sa nu fie sezonier. Au cumparat un expandor vechi de la o fosta fabrica de paine din Cluj si s-au pus pe treaba. “Am descoperit insa ca masinaria scotea pufuleti diferiti: unii foarte buni si altii mai putin gustosi”, spun ei. “Am cercetat aparatul pe toate partile, am umblat pe la mesteri, pe la strungari, am mai schimbat cate o bucsa, pana cand n-a mai ramas nimic din vechiul aparat. Practic facusem altul din bucati si ajustari”, spune Apostolescu.
     
    Initial, fabrica de pufuleti a functionat pe vechiul amplasament, aflat in centrul Ploiestiului, dar curand capacitatea de productie a acesteia, de 200 000 de pungi de pufuleti pe zi, s-a dovedit insuficienta, fara a mai adauga ca nu era tocmai eficient sa ai o fabrica in mijlocul unui oras. Cei doi au hotarat sa mute productia din centrul orasului la marginea lui.
     
    O vreme, cele doua fabrici, cea din Ploiesti si cea din Baicoi, au functionat in paralel, insa din 2006 a ramas in productie numai cea de-a doua. In prezent, la Baicoi lucreaza 300 de angajati, capacitatea de productie a fabricii fiind de 1 milion de pungi de pufuleti pe zi, dupa spusele celor doi asociati.

     
    Desi au infiintat firma in urma cu 16 ani, ideea de a produce pufuletii Gusto le-a adus celor doi mai multa vizibilitate in special in ultima perioada, cand vanzarile le-au depasit asteptarile. “Cand am inceput sa facem pufuleti, aveam, ca toata lumea, o tehnologie rudimentara. Luam pufuletii, ii puneam pe masa, ii stropeam cu ulei, puneam sare cu mana si apoi ii ambalam. Acum totul e computerizat”, spune Apostolescu. Pentru ca nu au gasit la companiile de profil o tehnologie care sa le fie pe plac, cei doi au inventat propria tehnologie, pe care au si patentat-o in 2007. “Avem 24 de expandoare si putem produce un milion de pungi de pufuleti pe zi. Este printre cele mai mari capacitati de productie de pufuleti din Europa”, sustine el.
     
    Din pufuletii produsi in fabrica de la Baicoi, 90% sunt pentru piata interna, iar 10% merg la export. “Un milion de pungi pe zi poate parea enorm pentru Romania, dar oricat de surprinzator ar parea, nu e suficient. Primim cereri care depasesc capacitatile noastre de productie”, afirma Catalin Nour. Din totalul cifrei de afaceri, care a depasit 12 milioane de euro in 2007 si, potrivit estimarilor lui, se apropie de 15 milioane in 2008, aproximativ 80% inseamna pufuleti, restul fiind impartit intre praful de inghetata (produs pentru laboratoare, cofetarii si masini cu productie stradala), biscuiti si snacks-uri.

    Aflati in continuare cum au ajuns pufuletii din Romania sa fie ceruti la export

    Catalin Nour, Phoenix Y: Nu am apelat niciodata la credite bancare sau la fonduri europene
     

     

  • Mult, foarte mult timp

    Drumul serpuit care duce spre Vallée de Joux, o regiune din Elvetia faimoasa pentru numarul mare de manufacturi pe metrul patrat, a fost mai aglomerat ca niciodata la inceputul lunii octombrie. Zeci de masini de lux i-au adus pe amatorii de ceasuri la Le Sentier, locul in care a aparut, in 1833, brandul Jaeger-LeCoultre si unde urma sa se deschida acum Heritage Gallery, muzeul propriu al companiei, inaugurat dupa doi ani de pregatiri.

    Din punctul de vedere al afacerii, muzeul reprezinta mai mult decat o simpla galerie unde sunt expuse creatii istorice. Marii fabricanti de ceasuri promoveaza cu surle si trambite deschiderea muzeelor proprii care, dincolo de valoarea lor simbolica, reprezinta detalii ce diferentiaza brandul pe piata. „Proiectul Heritage Gallery este doar unul dintre elementele unei strategii de comunicare extinse care urmareste prezentarea patrimoniului si a statutului Jaeger-LeCoultre. Sunt expuse peste 500 de obiecte, dintre care 300 de calibre diferite ce demonstreaza experienta brandului in ceea ce priveste productia de ceasuri high-end. De exemplu, putem enumera peste 120 de calibre produse intre 1860 si 1890“, spune Jérôme Lambert, CEO al Jaeger-LeCoultre.

    Jaeger-LeCoultre, fondata de Antoine LeCoultre in 1833, este prima manufactura din Vallee de Joux. Una dintre cele mai spectaculoase sectiuni din muzeu este delimitata de un zid de sticla inalt de 4,7 metri si lung de 5,4 metri unde sunt expuse aproximativ 300 de mecanisme. Dincolo de acest perete, vizitatorul este purtat pe rand printre ecrane de sticla de patru metri unde sunt expuse calibrul 101, cel mai mic mecanism inventat vreodata, ceasuri de buzunar complicate, un model inspirat de ceasul creat de Jaeger-LeCoultre pentru incoronarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, diferite modele Reverso (unul dintre modelele emblema ale marcii), mostre de giuvaiergerie de lux, piese din aur pavate cu diamante si rubine. Din muzeu nu lipsesc nici modelele prezentate recent la targul de orologerie de la Geneva, precum „Reverso grande complication a triptyque“, primul ceas din lume cu trei fete. Iar la mansarda sunt expuse mai multe variante de Atmos, ceas de masa cu miscare perpetua desemnat de guvernul elvetian drept cadou oficial al statului.

    Muzeul expune si ultimele inovatii ale companiei. Master Compressor Extreme Lab (200.000 de euro), calibrul 988C, este singurul mecanism din lume care functioneaza fara niciun fel de lubrifiant, facut din materiale usoare, precum iridiu, magneziu, pudra de grafit, siliciu sau nichel. Jérôme Lambert spune ca vor fi produse 15-20 de exemplare din acest model, iar livrarea va incepe in martie 2008. Cealalta inovatie este Duomčtre Chronographe (pe care il poarta la mana Jérôme Lambert) – calibrul 389 „Dual Wing“, cu un mecanism cu doua rezerve independente, care comanda separat functiile normale ale ceasului si functia de cronograf. Astfel, in timp ce cronograful este pus in functiune, purtatorul poate consulta si ceasul fara a fi nevoit sa alterneze cele doua functii. Mecanismul clasic, cu intoarcere manuala, are o rezerva de functionare de 50 de ore, iar carcasa din aur galben (300 de piese), aur alb sau platina inconjoara un cadran alb clasic. Primul exemplar din acest ceas va fi livrat la sfarsitul acestui an.

    Pe segmentul de ceasuri pentru femei, muzeul expune noua colectie Master Compressor Diving Lady. „Daca vorbim despre brandul Jaeger-LeCoultre in general, estimam ca 50% dintre clienti sunt femei, dar in prezent diferentierea intre ceasurile pentru barbati si cele pentru femei nu mai este foarte clara, din cauza tendintei ca femeile sa cumpere ceasuri tot mai mari si foarte tehnice“, explica Lambert.

    Strategiile de lansare urmaresc, la randul lor, sa evidentieze aspectul inovatiei tehnice. De exemplu, lansarea colectiei Master Compressor Diving a avut loc pe coasta insulei Lanai din Hawaii, iar publicul a privit cum un robot a dus Master Compressor GMT la 1.000 de metri adancime sub apa in doar 30 de minute. Mai precis, ceasul a fost coborat la 1.040 de metri, iar la aceasta adancime presiunea este echivalentul a 100 de kilograme pe centimetrul patrat. Pentru a rezista in asemenea conditii, ceasurile au carcase care masoara 5 milimetri in punctul cel mai gros, aproape dublu fata de un ceas care rezista la 100 de metri adancime. Geamul ceasului are 4 centimetri diametru si 3,6 mm grosime.

    Deschiderea de muzee ale brandului, ca metoda de promovare, a fost adoptata si de alt producator de orologerie elvetian, Aude mars Piguet. Muzeul firmei este gazduit incepand din 1993 de cea mai veche cladire din satul Le Brassus, tot din Vallée de Joux, unde a functionat atelierul original al fondatorilor brandului, Jules Audemars si Edward Piguet. Muzeul cuprinde colectii care prezinta istoria Audemars Piguet din 1875 si pana astazi, cu exponate faimoase, inclusiv Grande Complication, lansat in 1882, sau cel mai bine vandut model de ceas al brandului, Royal Oak, introdus in 1972 ca primul ceas sport din gama de lux fabricat din otel inoxidabil.

    Audemars Piguet si-a vandut in 2000 participatia de 40% la Jaeger-LeCoultre catre Compagnie Financiere Richemont pentru 250 de milioane de franci elvetieni (peste 160 de milioane de euro). Compagnie Financičre Richemont, proprietarul Jaeger LeCoultre, ca si al altor branduri de lux, ca Piaget, Vacheron Constantin, Panerai, Cartier, Van Cleef & Arpels, a avut in ultimul an fiscal afaceri de 4,8 miliarde de euro si un profit net de 1,3 miliarde de euro.