BusinessMagazin

Tag: EY România

  • „Instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia”

    În contextul evoluţiilor globale  – deglobalizare, conflict între marile blocuri economice, efectele tot mai pregnante ale schimbărilor climatice – instabilitatea economică devine regula, şi nu excepţia, crede Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală. În aceste condiţii, atât firmele în plan micro, cât şi ţările ar trebui să aibă planuri gândite pentru mai multe scenarii, pentru că nu-şi pot permite să fie surprinse nepregătite.

    La nivel de ţară, România va trebui să îşi găsească calea prin care să administreze complexitatea geopolitică ca şi vecin al Ucrainei, dar şi o segmentare diferită a lumii, cu o schimbare a relaţiilor între marile puteri, emergenţa middle powers la nivel global, dar şi un intervenţionism şi mai accentuat legat de asigurarea stocurilor în sectoare critice, «naţionalismul» legat de tehnologii cheie, politica de autonomie şi agenda green ale UE”, consideră Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova, care este şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală. Iar a ne găsi calea înseamnă să contribuim activ şi la agenda de business europeană şi globală şi a crea argumente suplimentare pentru a investi în România, pentru că deglobalizarea nu înseamnă dispariţia businessurilor globale, ci organizarea lor diferită la nivel regional astfel încât să răspundă provocărilor curente – deglobalizarea sau regionalizarea businessurilor nu se va întâmpla de la sine în România, explică şeful EY. Dar care sunt provocările care se conturează la orizont în contextul războiului de la graniţă în raport cu atuurile României?

    „România nu se află printre ţările cu un grad foarte ridicat de dependenţă de importurile de energie din Rusia şi poate să facă paşi importanţi către o securitate energetică mai avansată prin proiectele din bazinul Mării Negre, dar şi prin investiţia în noi surse de energie.” Totodată, un alt atu este faptul că România are o infrastructură IT&C de calitate şi un ecosistem puternic de business services. Iar expunerea directă a economiei şi sistemului bancar la pieţele din Rusia şi din Ucraina este relativ limitată. Însă, există evident efecte negative legate de disponibilitatea unor materii prime pentru industria mobilei, industria constructoare de maşini şi zona construcţiilor. O întrebare care apare în contextul tensiunilor geopolitice este cum poate atrage România o parte din afacerile care se relochează din Rusia sau Ucraina? „Relocarea firmelor multinaţionale din Rusia şi Ucraina reprezintă un context concret în care România ar trebui să se afle printre destinaţiile favorite, pe baza unei oferte concrete prezentate potenţialilor investitori”, crede Bogdan Ion. În termenii comerţului global, Rusia şi Ucraina sunt exportatori-cheie de metale (fier, oţel, nichel şi paladium), produse alimentare (seminţe şi ulei de floarea soarelui, grâu, orz, porumb şi fructe de mare), fertilizatori, într-o măsură mai mare decât exportul lor de petrol, cărbune şi produse derivate. Iar strategia industrială a României poate lua în considerare aceste tendinţe, într-un context regional, dar şi global, unde decarbonizarea joacă un rol important. Sectorul serviciilor globale (GBS) care susţine activitatea multinaţionalelor, centrele de cercetare dezvoltare, sectorul IT&C, automotive sunt sectoare importante care în caz de relocare vor conduce la crearea unor  sinergii şi lanţuri de valoare noi în România, de asemenea. În plus, agricultura, sectorul logistic şi al infrastructurii de transport sunt şi acestea domenii care stimulate, pot rapid să beneficieze de tendinţele curente.

    „Câteva acţiuni care pot fi întreprinse pentru a susţine potenţiala relocare a businessurilor multinaţionale în România sunt reinventarea Agenţiei de Investiţii Străine, simplificarea procedurilor şi reducerea timpului pentru obţinerea documentelor necesare pentru imigrarea persoanelor din afara UE (în prezent durează aproximativ 6-7 luni n.red.), ajustarea Schemelor de Ajutor de Stat disponibile (HG 332 şi HG 807) pentru a putea răspunde mai rapid şi mai relevant nevoilor investitorilor şi afacerilor ce se relochează, inclusiv din perspectiva principiului începerii de investiţii (conform căruia aprobarea finanţării trebuie emisă înainte ca investiţia sau recrutarea să înceapă – acest flux nu ajută în contextul relocării în timp de criză). O posibilă soluţie ar putea fi postvalidarea investiţiilor în scopul acordării de ajutor de stat.” Pentru a stimula investiţiile străine (inclusiv relocări de active şi personal), este nevoie de proactivitate şi sprijin guvernamental, atât la nivel central cât şi la nivel local, precum şi de instrumente şi stimulente adaptate noului context şi nevoilor investitorilor susţine şeful EY România.Din mai multe puncte de vedere, România este într-o situaţie economică relativ mai bună în acest moment decât anterior crizei economice din 2008, iar Europa este mai puternică şi unită decât anterior începerii crizei din Ucraina, în opinia sa. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deja celebrul PNRR, decis la nivel european şi care ar urma să fie aplicat în România, este un cadru financiar care poate reprezenta un catalizator pentru investiţii de anvergură, cu implicarea atât a investitorilor locali, cât şi de investiţii străine directe.

    „România nu se află printre ţările cu un grad foarte ridicat de dependenţă de importurile de energie din Rusia şi poate să facă paşi importanţi către o securitate energetică mai avansată prin proiectele din bazinul Mării Negre, dar şi prin investiţia în noi surse de energie.”

    „Presiunile create de război, perturbarea reţelelor de aprovizionare, nevoia de securizare a furnizării de energie din alte zone geografice, crize legate de anumite produse agricole sau metale, ca şi nevoia de a susţine valul de refugiaţi, creează presiuni inflaţioniste adiţionale.”

    „Antreprenoriatul va continua să se dezvolte, atât cantitativ (ca număr şi anvergură a businessurilor), cât şi calitativ (sofisticare a modelelor de business). Dezvoltarea businessurilor antreprenoriale va depinde de evoluţia economiei, dar apetitul pentru antreprenoriat nu va scădea, aşa cum nu a scăzut nici în ultimii doi ani, care au fost dificili pentru multe firme antreprenoriale.”

    Bogdan Ion, country managing partner la EY RomÂnia Şi Moldova Şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală

    „Pentru a valorifica oportunităţile este nevoie de planuri concrete care trebuie comunicate şi implementate proactiv şi agil, planuri care să se concentreze într-o mai mare măsură către oportunităţi strategice, prin comparaţie cu atenuarea impactului diferitelor crize, iniţiative importante dar care au în mod inerent efecte pozitive limitate.” În plan macroeconomic există o serie de provocări, de riscuri care au început să-şi facă simţită prezenţa chiar înainte de începerea războiului de la graniţă. Iar războiul a accentuat unele probleme economice. „Războiul de la graniţele noastre are un impact nefavorabil asupra gradului de risc perceput de investitori pentru noi investiţii în România, dar este valabil şi pentru ţările europene din regiune, limitrofe Ucrainei. Există mai multe scenarii legate de modul în care războiul va continua, iar aceste scenarii se adaptează la o realitate într-o continuă schimbare. Estimarea noastră la momentul acesta este că războiul va fi unul de lungă durată şi că în următoarele 12 luni, creşterea PIB-ul european ar putea să se reducă cu 2- 3% (NB cu o ipoteză de reducere substanţială a importurilor de energie din Rusia), iar creşterea globală cu 1%. Cu alte cuvinte, pe baza datelor de la acest moment, războiul din Ucraina va încetini trendul de recuperare economică postpandemie la nivel mondial, dar nu îl va compromite”, atenţionează Bogdan Ion. Pe termen lung, impactul razboiului va fi determinat de interacţiunea dintre politicile externe, cele de politică monetară, reacţia consumatorilor şi a sectorului privat, susţine el. Legat de România, prognozele anterioare ale instituţiilor financiare internaţionale şi ale băncilor privind creşterea economică în acest an s-au cam înjumătăţit. Banca Mondială a modificat ultima estimare de creştere economică pentru 2022, reducând-o de la 4,3% la 1,9%.

    Pe lângă încetinirea economiei la nivel naţional şi internaţional, şi într-o strânsă legătură cu aceasta, au apărut şi  norii negri ai inflaţiei. Inflaţia este în creştere atât în Europa, cât şi în SUA, motivul principal al inflaţiei la nivel european până la momentul începerii războiului din Ucraina fiind în principal legat de creşterea costurilor energiei, aminteşte Bogdan Ion, aducând în discuţie şi apariţia unor presiuni inflaţioniste adiţionale. „Presiunile create de război, perturbarea reţelelor de aprovizionare, nevoia de securizare a furnizării de energie din alte zone geografice, crize legate de anumite produse agricole sau metale, ca şi nevoia de a susţine valul de refugiaţi, creează presiuni inflaţioniste adiţionale.” Dilemele curente sunt multidimensionale, este de părere şeful EY, războiul din Ucraina reprezentând un risc important pentru economia globală: creştere accelerată a preţurilor materiilor prime în condiţiile unei inflaţii deja existente, perturbarea fluxurilor comerciale în situaţia în care deja fluxurile de aprovizionare erau tensionate, îngrijorarea pieţelor financiare când acestea tocmai se ajustau la o anticipare de politică monetară mai strictă, o reducere a gradului de încredere în economie, când inflaţia şi volatilitatea unor pieţe de capital aveau deja un impact în sentimentul general.

    Coborând din sferele macro la nivel microeconomic apare întrebarea: care ar fi strategia de business recomandată firmelor pentru perioada următoare? Cum ar trebui să se pregătească companiile româneşti pentru acest an şi pentru anii viitori? „Complexitatea situaţiei geopolitice şi economice aduce în discuţie nevoia de hiperrezilienţă la nivelul companiilor. Într-adevăr, a adăuga într-un timp atât de scurt la efectele pandemiei impactul războiului din Ucraina, noile presiuni inflaţioniste, tensiunile suplimentare şi paroxistice legate de preţul energiei şi de lanţurile de aprovizionare înseamnă presiuni suplimentare din şi mai multe direcţii, iar toate acestea cer hiper-rezilienţă.” Ori nu este uşor să fim hiper rezilienţi la nivelul societăţii româneşti (pentru că nu există proiectare suficientă pentru asemenea scenarii), firmele pot fi hiper reziliente, în special dacă pot transfera presiunile inflaţioniste către clienţi sau dacă se pot transforma rapid, dar o întrebare fundamentală este cum putem proteja capitalul uman de unele din aceste presiuni şi a evita amplificarea „brain drainului” din România, spune Bogdan Ion. Pentru firme, analiza riscurilor dintr-o perspectivă geostrategică a devenit vitală, consideră şeful EY, ca şi dezvoltarea de scenarii geopolitice, evaluarea expunerii afacerilor la aceste scenarii şi integrarea proactivă a riscului politic în strategia de business. În acest context, teme importante pentru evaluarea impactului războiului din Ucraina sunt securitatea business-ului şi a angajaţilor, controlul exportului şi al capitalurilor, riscurile cibernetice, răspunsul angajaţilor şi clienţilor, revizuirea furnizorilor existenţi şi sancţiunile financiare existente.

    „Se vorbeşte prea puţin despre cum firmele şi guvernele aplică sancţiunile impuse de SUA, UE, Marea Britanie, Australia, Japonia etc. unele dintre sancţiuni cu efect la nivel global, în condiţiile în care avem persoane, firme, active şi tranzacţii sub efectul complex al sancţiunilor, ale căror ramificaţii trebuie înţelese şi aplicate în mod obligatoriu, riscurile fiind mari şi pe termen lung.” Printre afacerile cu potenţial aduse în discuţie de şeful EY în noul context s-ar regăsi forme nontradiţionale de producere a hranei (de exemplu – farming vertical, hrana crescută în laborator (în mod deosebit carne, alternative la carne, şi altele), tehnologii de reciclare avansate ( de exemplu pentru plastic, extragerea de microparticule de plastic din mediu), combustibili low/no-carbon, sisteme de tranzit autonome integrate, sănătate (inclusiv nanontech, biotech, s.a). Rămânând în planul mediului de business o altă întrebare care se evidenţiază este ce se va întâmpla cu antreprenoriatul în România? Putem vedea o efervescenţă mai mare sau o temperare a apetitului de afaceri? „Antreprenoriatul va continua să se dezvolte, atât cantitativ (ca număr şi anvergură a businessurilor), cât şi calitativ (sofisticare a modelelor de business). Dezvoltarea businessurilor antreprenoriale va depinde de evoluţia economiei, dar apetitul pentru antreprenoriat nu va scădea, aşa cum nu a scăzut nici în ultimii doi ani, care au fost dificili pentru multe firme antreprenoriale.”

    După ce au fost confruntaţi cu criza pandemică, fracturarea lanţurilor de aprovizionare şi au integrat interacţiunea virtuală cu clienţii şi angajaţii, antreprenorii trebuie să inoveze pentru a crea valoare care să rezolve probleme presante, ca de exemplu creşterea costurilor cu energia sau penuria unor alimente al căror preţ creşte, dezvoltând relaţii directe cu consumatorii, consideră Bogdan Ion. Iar dintre toate domeniile de activitate, ecosistemul antreprenorial din tehnologie a progresat enorm şi vom mai vedea unicorni din România în următorii ani. Privind retrospectiv la ultimele decenii, ce lecţii ar fi trebuit să învăţăm din crizele precedente – criza coronavirusului, criza finanicară şi economică izbucnită în 2008/2009)? Şi ce măsuri preventive ar putea fi luate pentru a evita o nouă criză economică puternică? În contextul evoluţiilor globale (deglobalizare, conflict între marile blocuri economice, efectele tot mai pregnante ale schimbărilor climatice), instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia, afirmă Bogdan Ion. Ca urmare, firmele nu-şi pot permite să fie surprinse nepregătite şi trebuie să aibă planuri gândite pentru mai multe scenarii economice. Criza financiară din 2008/2009 a fost diferită ca natură de criza economică declanşată de coronavirus. Cu toate acestea, câteva lecţii comune pot fi învăţate din cele două crize. „În primul rând, în perioade de criză economică, intervenţia statului în economie este importantă şi poate face diferenţa între o recesiune de scurtă durată şi una mai profundă. În al doilea rând, este bine să ne pregătim de crize în perioadele de prosperitate economică: businessurile trebuie să-şi crească rezilienţa, statul să-şi consolideze finanţele şi să creeze infrastructura critică şi soluţii de răspuns rapid. Tot în perioadele de creştere economică, autorităţile trebuie să limiteze apetitul pentru risc al jucătorilor din pieţele reglementate, pentru a scădea expunerea acestora la efectele ciclului economic. În al treilea rând, businessurile trebuie să aibă planuri/strategii/scenarii pregătite atât pentru perioadele de creştere economică, cât şi pentru crize care apar inerent în economie (crize generate de războaie, pandemii, instabilitate politică, istoric considerate mai puţin probabile, dar care în ultimul timp sunt tot mai frecvente)“, concluzionează Bogdan Ion.

  • EY îşi întăreşte expertiza departamentelor de Audit, Consultanţă şi Taxe din România cu cinci noi parteneri asociaţi

    EY România anunţă că i-a promovat pe Cosmin Niţu şi Cristina Popa ca Parteneri Asociaţi în cadrul departamentului de Audit, şi pe Sofia Stoican şi Iulian Chira în cadrul diviziei de Consultanţă. Totodată, Costin Manta este noul Partener Asociat în echipa de Asistenţă fiscală şi juridică.

    Cosmin Niţu s-a alăturat EY în 2007 ca junior în echipa de Audit, imediat după absolvirea facultăţii. În ultimii 14 ani a fost implicat în audituri ale clienţilor companii mici, mijlocii şi mari din mai multe industrii, inclusiv imobiliare, retail, produse industriale, producţie, asistenţă medicală şi distribuţie. Cosmin are o vastă experienţă în auditarea situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu Standardele Române de Contabilitate şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, precum şi experienţă în tranzacţiile de pe pieţele de capital.

    Cristina Popa şi-a început cariera în 2008 ca proaspăt absolvent, când s-a alăturat unei echipe de tineri profesionişti din cadrul EY România. În 2013 a fost promovată în funcţia de Manager şi în 2016 a devenit Senior Manager. Pe măsură ce a progresat în carieră, a gestionat audituri complexe, a coordonat echipe diverse din toate departamentele şi, de asemenea, din întreaga organizaţie de la nivel global. Principalii săi clienţi sunt companii din sectoarele: telecomunicaţii, petrol şi gaze şi automotive. În plus, face parte din echipa EY Capital Markets. 

    Pasionată de DIGITAL GAM, standardizare şi simplificare, din 2019, deţine rolul de lider de implementare a analizei datelor de ţară (Country Data analytics implementation leader) şi susţine rolul digitalizării pentru un nou mod de a efectua procedurile de audit. 

    „Cu o experienţă profesională de peste 13 ani în EY, Cosmin şi Cristina au demonstrat determinare şi profesionalism în proiectele în care au fost implicaţi şi sunt convins că vor avea o contribuţie importantă la creşterea practicii noastre de audit.”, spune Nicolas Sabran, Partener, Liderul departamentului de Audit şi servicii conexe al EY România.

    Sofia Stoican este un consultant cu experienţă care deserveşte clienţi din sectorul public de mai mult de zece ani. Deşi domeniul său principal de specializare se concentrează asupra politicilor, programelor şi fondurilor Europene, Sofia Stoican a coordonat inclusiv proiecte de transformare în domenii diverse precum reforma sistemului de achiziţii publice, modernizarea administraţiei fiscale, digitalizarea serviciilor publice şi iniţiative legate de sistemul naţional de asistenţă socială.

    „Prin nominalizarea Sofiei ca Partener Asociat în cadrul Departamentului de Consultanţă, EY România îşi confirmă angajamentul şi preocuparea de a sprijini formularea şi implementarea politicilor publice din România, atât prin dezvoltarea competenţelor locale, cât şi prin valorificarea expertizei globale.”, spune Carmen Adamescu, Partener, Consultanţă, Government & Public Sector Leader, Head of Technology Transformation, Solution Delivery and Cybersecurity EY România & Moldova.

    Iulian Chira s-a alăturat EY în 2015, iar în prezent coordonează o echipă de 35 consultanţi tehnici cu expertiză în dezvoltarea de aplicaţii web şi mobile, integrare de aplicaţii enterprise, infrastructură cloud, soluţii de raportare bazate pe sisteme de business intelligence şi machine learning. Cu peste 14 ani de experienţă în domeniul dezvoltării software, Iulian Chira a implementat soluţii pentru management de proiecte şi portofolii (PPM) pentru clienţi internaţionali care activează în domenii diverse de business.  

    El este responsabil şi de dezvoltarea EY Transformation Hub, un produs software complex menit să ajute organizaţiile în procese ample de transformare, prin definirea strategiei de business, punerea ei în aplicare într-un mod riguros şi monitorizarea transparentă a valorii generate.

    Iulian Chira este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

    Costin Manta s-a alăturat EY în 2008 ca senior consultant în echipa de impozite indirecte. În ultimii 13 ani a fost implicat în proiecte de consultanţă, asistenţă în cadrul inspecţiilor fiscale şi litigii fiscale ale clienţilor din mai multe industrii, inclusiv imobiliare, retail, produse industriale, producţie, asistenţă medicală şi distribuţie.

    El a dezvoltat proiecte inovatoare, precum recuperarea TVA aferentă creanţelor neîncasate, susţinerea deducerii TVA aferentă serviciilor transfrontaliere, recuperarea TVA din contribuţii asimilate reducerilor, dar şi dezvoltarea unor soluţii de automatizare a TVA, precum EY VAT check.

    „În noul rol, Costin va continua procesul de inovare a soluţiilor de reducere a costurilor fiscale pentru clienţii noştri şi va contribui şi mai mult la creşterea practicii noastre de servicii fiscale şi juridice.”, spune Alex Milcev, Liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România.

  • Alice Ivanovici: Aşa cum am depăşit alte crize, o depăşim şi pe aceasta. Cu determinare, inspiraţie şi puţin noroc

    Partener, Audit • EY România

    Cifră de afaceri: N/A • Număr de ANGAJAŢI: > 800 (în România şi Republica Moldova)

     

    —   Cea mai importantă lecţie învăţată în pandemie:

    În pandemie mi-am redescoperit intuiţia. Intuiţia aceea adevarată, care îţi spune ce este bine să faci sau când să te opreşti şi să aştepţi.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Aici răspunsul este foarte practic. Fac parte din categoria (cred eu) numeroasă a oamenilor care au decis să îşi schimbe locuinţa. Înainte nu stăteam foarte mult acasă, mereu găseam ceva de făcut, dar acum… nu cred că este nevoie să explic, suntem atât de mulţi în această situaţie.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în această perioadă:

    În primul rând mi-am păstrat calmul şi atitudinea optimistă. Apoi, a fost nevoie de empatie şi flexibilitate să înţeleg noul mediu de lucru al fiecărei persoane din echipa mea şi să găsim cel mai eficient mod de a colabora de la distanţă. Am comunicat foarte mult în ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra activităţii noastre. Oamenii au apreciat această transparenţă şi au avut încredere că nu vor fi luaţi prin surprindere cu măsuri implementante «peste noapte».

    —   Work from home sau de la birou?

    Amândouă, combinate după nevoie şi dorinţă. Îmi place la birou. Sunt o persoană sociabilă, îmi place să fac parte dintr-un grup, să interacţionez, ideile cele mai bune îmi vin discutând. Îmi place şi view-ul de la etajul 21 al biroului EY. Şi, câteodată, după program, îmi place să ies cu colegii la un pahar de vin, să sărbătorim finalizarea unui audit dificil.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Cred că nu trebuie să uităm cine suntem şi ce putem să realizam. Aşa cum am depăşit alte crize, o depăşim şi pe aceasta. Cu determinare, inspiraţie şi puţin noroc. Este important să nu ne pierdem optimismul. Energia mea vine din faptul că îmi place foarte mult ceea ce fac şi echipa din care fac parte. În plus, investesc timp în starea mea de bine – sport, wellness, mici plăceri vinovate (în cazul meu anumite seriale pe care le urmăresc).

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    În această perioadă, când interacţiunile personale au fost atât de limitate, mi-am găsit inspiraţia şi motivaţia în grupurile din care fac parte ‒ familie, prieteni şi EY. Întotdeauna am considerat că succesul grupului este mai important şi mai sustenabil decât succesul unei singure persoane şi, în contextul actual, cred că acest lucru este mai evident ca niciodată.

    —   Putere vs. feminitate:

    Nu se exclud şi avem atât de multe exemple în mediul de business din România, atât în multinaţionale, cât şi în antreprenoriat. Puterea nu înseamnă să baţi cu pumnul în masă, iar feminitatea nu înseamnă să te îmbraci în rochii diafane. Nu totul este alb sau negru şi nu trebuie să irosim energie încercând să ne încadrăm în tipare. Este important să fim autentice, să ştim cine suntem, ce ne d

  • Cine a fost cel mai bun antreprenor român în perioada pandemiei, potrivit EY România

    Compania de consultanţă şi audit EY România a premiat antreprenorii români în cadrul galei EY Entrepreneur of The Year, eveniment aflat la a cincea ediţie în 2021. Premiile au fost acordate în funcţie de performanţele companiilor antreprenoriale româneşti în 2020, un an marcat de un eveniment cum nu a mai văzut niciodată businessul global.

    Antreprenorii au fost provocaţi de contextul pandemiei, unii dintre ei până la limita supravieţuirii afacerii. Unii au văzut o oportunitate şi alţii au ales să pivoteze modelele de business. Ceea ce îi diferenţiază pe antreprenori este capacitatea lor de a se adapta şi creativitatea. Corporaţiile, şi mai ales statele, nu au această agilitate şi creativitate”, a spus Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova, în deschiderea evenimentului EY Entrepreneur of The Year Romania 2021.

    În competiţia din România, al cărei câştigător va reprezenta România la Gala Mondială EY Entrepreneur of The Year, au participat 39 de antreprenori români din 15 domenii de activitate, cu o cifră de afaceri de peste jumătate de miliard de euro şi care angajează peste 5.000 de persoane.

    „Am continuat tradiţia începută în 2014 când am lansat Entrepreneur of The Year în România. Ne bucurăm că avem România în această competiţie, pe care noi o considerăm cea mai prestigioasă competiţie de antreprenori la nivel mondial”, a mai spus Bogdan Ion.

    Horaţiu Ţepeş, proprietarul Bilka Steel, cel mai mare producător de acoperişuri din România, a fost desemnat de EY România „antreprenorul român al anului 2020” şi va reprezenta România la Gala Mondială EY Entrepreneur of The Year, care va fi transmisă în acest an de studiourile CNBC din Londra.

    Antreprenorul român în vârstă de 41 de ani a fondat compania Bilka Steel în urmă cu 14 ani, companie care a ajuns liderul pieţei de acoperişuri din România, cu o cotă de 35% din piaţa de acoperişuri metalice. „Am ajuns antreprenor din dorinţa de a face mai mult în piaţa în care activez. Era un moment în care piaţa era limitată şi simţeam că îmi limitează şi mie dezvoltarea. Ştiam că pot să fac mai bine. În plus, eu aşa sunt clădit: îmi doresc să împing limite şi să depăşesc obstacole”, spune Horaţiu Ţepeş.

    Reţeaua de distribuţie a Bilka numără peste 500 de businessuri locale. În total, în cei 14 ani de activitate, compania a investit 50 de milioane  de euro. În prezent, este cea mai mare companie antreprenorială din Braşov. Din 2009, Bilka a raportat creşteri medii anuale ale volumului de afaceri de aproximativ 45% vreme de 7-8 ani. În 2020, cifra de afaceri a companiei s-a apropiat de 140 milioane de euro şi din 2019 afacerea este pe primul loc în topul companiilor private din Braşov.

    Titlul EY Emerging Entrepreneur Of The Year In Technology: „Un antreprenor trebuie să fie o combinaţie constructivă între management pur şi viziune de produs. Personal, am fost tot timpul foarte aproape de produs, mi-a plăcut tot timpul să desenez produse de la A la Z, să transform idei şi concepte în facturi”, spune el.

    Fondată în 2017, Modex, companie de blockchain, este prezentă în patru ţări la nivel global şi are birouri deschise la Bucureşti, Londra, Silicon Valley şi Washington.

    Premiul EY de excelenţă acordat unei afaceri de familie de succes a fost câştigat de familia Şerban, care conduce Group Şerban Holding.

    „În capitalism, orice este de vânzare. Dacă mâine obţin suma X pentru că am făcut un exit, mă gândesc cum să împrumut alţi 9X şi să mă apuc de un business de 10X”, spune Nicolae Şerban, care, alături de familie conduce Grupul Şerban Holding, ce operează în prezent şase companii, are peste 400 de angajaţi şi deţine peste 12.500 ha de teren cultivate.

    Premiul de Responsabilitate socială în perioada Covid-19 i-a fost acordat lui Iulian Nedea, CEO şi unul dintre cofondatorii Simtel, companie din tehnologie. El spune că „businessul nu este despre educaţie sau talent ci despre focus şi perseverenţă.” Simtel, care activează în domeniul telecomunicaţiilor, automatizării şi dezvoltă proiecte de energie verde, a avut în 2019, ultimele date publice disponibile, afaceri de aproape 5 milioane de euro.

    Mihai Filip, proprietarul Techtex, companie din industria textilă, a fost desemnat antreprenorul cu cea mai mare capacitate de transformare a businessului în perioada Covid-19.

    „Trăim o perioadă extrem de importantă, unică, în care mari capacităţi de producţie se relocă din Asia în Europa. Vreau ca România să conteze în Europa şi în lume în ceea ce înseamnă producţia textilelor medicale şi a echipamentelor de protecţie”, spune Mihai Filip.

    Techtex a raportat în 2020 o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro la un număr de 300 de angajaţi. Compania a început să producă măşti medicale în 2020, pentru care avea deja materia primă, şi a ajuns ca la mijlocul anului 2020 să producă 50 de milioane de măşti lunar şi 1,5 milioane de halate şi combinezoane de protecţie, fiind cel mai mare producător român de astfel de echipamente.

    Mihai Ivaşcu, CEO şi cofondator Modex, câştigătorul EY Emerging Entrepreneur Of The Year In Technology

    „Un antreprenor trebuie să fie o combinaţie constructivă între management pur şi viziune de produs. Personal, am fost tot timpul foarte aproape de produs, mi-a plăcut tot timpul să desenez produse de la A la Z, să transform idei şi concepte în facturi.”

    Familia Şerban, care conduce Group Şerban Holding, câştigătoarea premiului Family Business Excellence Award

    „În capitalism, orice este de vânzare. Dacă mâine obţin suma X pentru că am făcut un exit, mă gândesc cum să împrumut alţi 9X şi să mă apuc de un business de 10X.”

    Iulian Nedea, CEO şi proprietar al Simtel, câştigătorul categoriei Responsabilitate socială în perioada Covid-19

    „Businessul nu este despre educaţie sau talent ci despre focus şi perseverenţă.”

    Mihai Filip, proprietarul Techtex câştigătorul premiului pentru Cea mai de succes transformare a unui business în perioada pandemiei de Covid-19

    „Trăim o perioadă extrem de importantă, unică, în care mari capacităţi de producţie se relocă din Asia în Europa. Vreau ca România să conteze în Europa şi în lume în ceea ce înseamnă producţia textilelor medicale şi a echipamentelor de protecţie.”

     

  • EY România a numit unul dintre managerii cheie de la BCR în funcţia de director executiv al departamentului de asistenţă în tranzacţii

    Ioana Mihai are o experienţă de peste 18 ani în industria bancară din România, alături de BCR – Erste, Citigroup şi ING Bank. În cadrul EY România, ea va coordona echipa de Corporate Finance care, alături de echipele de Transaction Support şi Valuation & Business Modeling, asigură portofoliul EY de servicii de asistenţă în tranzacţii. 

    Înainte de a se alătura echipei EY, Ioana Mihai a coordonat departamentul de Debt Capital Markets din cadrul BCR, construit de la zero. Din această poziţie, a coordonat proiecte de împrumuturi sindicalizate şi emisiuni de obligaţiuni pe piaţa locală pentru corporaţii mari şi companii de stat şi a contribuit la dezvoltarea profesioniştilor băncii în domeniul pieţelor de capital.

    „Contextul actual oferă numeroase oportunităţi pentru companiile administrate bine, fie că este vorba de companii internaţionale care investesc în România sau de antreprenori locali care doresc să-şi consolideze poziţia pe piaţa românească şi regională”, declară Ioana Mihai, Director Executiv EY România.

    Ioana Mihai este absolventă a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

  • Managerul care a înfiinţat departamentul de preţuri de transfer al EY România

     

    Alex Milcev are o perspectivă de afaceri globală conturată de-a lungul celor 17 ani de experienţă, în calitate de consultant în cadrul unor companii de renume din industria de servicii profesionale. Primele sale cunoştinţe în materie de business şi de drept s-au format în cadrul unor instituţii de învăţământ, precum Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Drept, oferindu-i un avantaj considerabil în a înţelege şi aprecia orice eveniment sau tranzacţie din punct de vedere financiar şi juridic.

    Alex Milcev este membru fondator al Camerei Consultanţilor Fiscali din România şi membru al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), participând activ la toate iniţiativele mediului de afaceri privind îmbunătăţirea legislaţiei şi practicilor fiscale în România. S-a alăturat echipei EY România în anul 2002, iar în 2006 a devenit partener în cadrul departamentului de Asistenţă Fiscală din Bucureşti. Alex a lucrat o perioadă în SUA pe probleme de preţuri de transfer şi a adus know-how-ul necesar pentru înfiinţarea serviciului de preţuri de transfer şi în cadrul EY în România.

    Alex Milcev colaborează îndeaproape cu publicaţii economice şi este invitat în cadrul emisiunilor financiare pentru a comenta noutăţile şi proiectele legislative fiscale şi participă în mod regulat la întâlnirile cu Ministerul de Finanţe în ceea ce priveşte modificarea şi implementarea legislaţiei fiscale.  Este lector şi speaker la numeroase conferinţe şi seminarii pe teme fiscale, inclusiv cele organizate pentru studenţii din ASE şi alte instituţii de învăţământ economic şi juridic. ãCând vorbim de principii, atunci viaţa profesională şi cea personală seamănă foarte mult. În fiecare dintre ele, ca să mergi înainte şi să ai succes durabil, trebuie să fii întotdeauna sincer şi să ai grijă întotdeauna de interesele, dorinţele şi aşteptările celuilalt”, spune Alex Milcev.

    Alex Milcev face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Bogdan Ion, EY România: Economia va creşte cu 2,3% în 2014. Cererea internă va fi principalul motor

    “În România, cererea internă este de aşteptat să devină principalul motor de creştere în acest an. Creşterile salariale şi nivelul foarte scăzut al inflaţiei vor întări puterea de cumpărare a consumatorilor, în vreme ce creşterea continuă a exporturilor – după vârful de anul trecut – ar trebui să încurajeze companiile să îşi mărească investiţiile după nivelurile slabe înregistrate din 2012 până în prezent. În acest context, pentru România, EY Eurozone Forecast estimează o creştere de 2,3% a PIB-ului în 2014, urmată de o creştere de 3,6% în 2015”, a declarat Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova.

    Potrivit raportul de toamnă EY Eurozone Forecast (EEF), revenirea Zonei Euro începe să se facă simţită treptat după stagnarea din primele şase luni ale anului, iar PIB-ul Zonei Euro va creşte cu 0,9% în acest an, urmat de o creştere de 1,5% în 2015 şi de 1,7% în 2016. Creşterea vine după doi ani de scăderi, însă ritmul se va situa mult sub ritmul mediu de dinainte de criză de 2,3% pe an, înregistrat în perioada 1997 – 2007.

    Conform documentului, primele semne ale redresării economice au fost impulsionate de îmbunătăţirea activităţii comerciale, dar un rol import în perioada care urmează îl va juca cererea internă. Recenta depreciere a monedei Euro va avea un impact pozitiv asupra exportatorilor, în special asupra celor din economiile mai puţin competitive, iar exporturile sunt estimate să crească cu aproximativ 3% în 2014, atingând 4,1% în 2015 şi 4,3% în 2016.

    Îmbunătăţirea mediului comercial, cât şi îmbunătăţirea accesului la finanţare vor permite firmelor să îşi crească nivelul de cheltuieli cu investiţiile. Conform EEF, creşterea cheltuielilor de capital va atinge creşteri semnificative, de 2,4% în 2015 şi 2,8% în 2016, faţă de 1,3% în 2014. Prin urmare, e de aşteptat ca, în 2014, contribuţia investiţiilor la creşterea economică să fie mai mare, după ce a fost puternic negativă în 2013, urmând să se menţină constantă în 2015 şi 2016.

    Cu toate acestea, revenirea investiţiilor va înregistra un ritm mai scăzut decât în alte perioade post-recesiune, cauzele fiind nivelurile ridicate ale datoriilor companiilor, creşterea costurilor reale ale împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi fragmentarea financiară încă mare.

    Conform previziunilor EEF, consumul va înregistra un trend ascendent şi va deveni un motor important de creştere în 2015 şi 2016, cu un ritm aproape dublu faţă de 2014.

    Consumatorii încep să îşi recapete încrederea, iar scăderea ratei şomajului va fi un factor pozitiv pentru stimularea consumului. Creşterea veniturilor şi şomajul în scădere ar putea determina consumatorii să renunţe la economisire în favoarea consumului. Un impact pozitiv asupra cheltuielilor efectuate de gospodării l-ar putea avea şi îmbunătăţirea condiţiilor din zona creditelor de consum, aşteptată ca răspuns la implementarea programului operaţional al Băncii Centrale Europene (BCE) de refinanţare pe termen lung, conform unui sondaj realizat de BCE în iunie. Per ansamblu, se estimează ca aceşti factori să contribuie la o creştere a consumului de 1,4% în 2015 şi de 1,5% în 2016, faţă de doar 0,8% în acest an.

  • Mihaela Sandu a devenit partener pe audit la EY România

    Mihaela Sandu, director executiv, a fost promovată partener pe audit financiar la firma de audit şi consultanţă EY România, după o experienţă de 15 ani, din care 12 ani în cadrul firmei.

    Numărul total de femei partener din EY România a ajuns la patru, ceea ce reprezintă un sfert din numărul total de parteneri de la nivel local. La jumătatea lunii iulie, Anamaria Cora, partener audit la EY a devenit liderul departamentului de audit financiar, preluând conducerea celui mai mare departament al companiei de la Garry Collins.

    Mihaela Sandu a fost implicată de-a lungul timpului în proiecte de audit financiar statutar, audit al situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), precum şi diverse raportări pregătite în conformitate cu alte standarde cum ar fi: standarde de raportare financiară aplicabile în SUA (US GAAP), Germania şi Franţa.

    Mai multe pe zf.ro