BusinessMagazin

Tag: extremism

  • Emmanuel Macron: Educaţia este singura soluţie pentru combaterea extremismului / Franţa alocă 200 milioane euro pentru a susţine fondul internaţional de educaţie

    În cadrul unei conferinţe pe tema educaţiei susţinută în Senegal, Macron a afirmat că terorismul reprezintă o mare provocare pentru societăţile contemporane, iar extremismul convinge tinerele generaţii că viitorul lor este războiul.

    ”Există doar un singur răspuns: educaţia. Astăzi ne confruntăm cu o adevărată problemă în acest domeniu. Unul din cinci copii nu ştie să scrie, să citească sau să numere până ajunge la vârsta de 12 ani”, a declarat liderul de la Elysee.

    Preşedintele francez a precizat că ţările dezvoltate din întreaga lume se luptă cu teama generată de schimbările societale enorme, provocate de progresele tehnologice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a terminat: Londra nu va mai fi la fel. Motivul halucinant pentru care teroriştii atacă Marea Britanie. “În fiecare zi mergi cu moartea lângă tine”

    Premierul britanic Theresa May spune că extremismul este „mult prea tolerat“, că s-a atins o limită şi a promis o bătălie contra „pre­di­­ca­torilor urii“.

    Măcelul a început când duba a intrat în mulţimea de pe London Bridge şi s-a oprit când poliţiştii au adus zona sub control omorând trei atacatori înarmaţi cu cuţite mari de vânătoare şi îmbrăcaţi cu veste sinucigaşe false, după cum s-a dovedit ulterior. A fost al treilea atac terorist de amploare din Marea Britanie din ultimele zece săptămâni. Şapte dintre persoanele atacate au murit sâmbătă noaptea. Pe 22 mai 23 de oameni au murit şi peste 100 au fost răniţi într-un atentat sinucigaş la Manchester Arena. Multe dintre victime erau copii, spectatori la un concert. Pe 22 martie, patru persoane au murit după ce o maşină a intrat în plin în mulţime în apropiere de Palatul Westminster, sediul parlamentului britanic.

    Premierul May a lăsat să se înţeleagă că cel mai recent atac este picătura care a umplut paharul. Discursul său de după tragedie a fost descris ca fiind cea mai dură retorică folosită de un şef de guvern britanic contra atacurilor teroriste de când Tony Blair a declarat ca reacţie la atentatele cu bombe din 2005 din Londra că „regulile jocului se schimbă“, scrie Newsweek.

    May are motive să schimbe tonul. Atacul vine cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, programate pentru joi. Forma­ţiunea sa politică, Partidul Conservator, este considerată mai dură cu terorismul decât principalul rival, Partidul Laburist. Avantajul conservatorilor în faţa laburiştilor s-a redus cu şase puncte în cele mai recente sondajele de opinie. Laburiştii au urcat rapid. Aceleaşi sondaje arată că rata de aprobare pentru premierul May s-a prăbuşit.  Experţii în terorism cred că atacatorii s-ar putea să se fi folosit de campania electorală pentru a creşte publicitatea atacurilor lor.

    În discursul său de după cel mai recent atac, duminică dimineaţa, premierul a spus că poliţia şi forţele de securitate au dejucat cinci comploturi după incidentul de la West­minster. 

    May le-a explicat britanicilor că „observăm o nouă tendinţă“ în terorism, cu terorişti inspiraţi să acţioneze de alte atacuri. Politicianul le-a mai spus că atacurile şi comploturile teroriste nu au legătură între ele, „dar sunt conectate într-un sens impor­tant: sunt legate de ideologia ticăloasă a extremismului islamist“. May le-a spus alegătorilor că există „prea multă“ toleranţă pentru extremism în Marea Britanie.

    „Ţara noastră a progresat semnificativ cu dejucarea planurilor şi cu protejarea publicului. Dar a venit timpul să spunem gata, până aici. Societatea noastră ar trebui să continue să funcţioneze în acord cu valorile noastre, dar când vine vorba de lupta contra extremismului şi terorismului, lucrurile trebuie să se schimbe.“

    Despre ideologia ticăloasă a extre­mismului islamist a spus că „propovăduieşte ura, că sădeşte neînţelegere şi promovează sectarianismul“.

    „Este o ideologie care susţine că valorile noastre occidentale, libertatea, democraţia şi drepturile omului sunt incompatibile cu religia islamului. Este o ideologie care repre­zintă pervertirea islamului şi pervertirea adevă­rului. Înfrângerea acestei ideologii este una dintre marile provocări ale timpului nos­tru şi nu poate fi obţinută doar cu intervenţii militare.“ May trebuie să navigheze cu grijă. După atacul de la Manchester, s-au conturat două direcţii în ceea ce priveşte abordarea terorismului. Una a fost promovată curajos de Andy Burnham, primarul oraşului, notează The Independent. „Acesta este un act extremist iar autorul reprezintă comunitatea musulmană la fel de mult cum ucigaşul lui Jo Cox reprezintă comunitatea creştină.“ Jo Cox, parlamentar britanic din partea laburiştilor, a fost ucisă în plină stradă de un individ cu probleme psihice şi legături cu neonaziştii. 

    Cealaltă direcţie este dată de extremişti antimusulmani şi luptători ai tastaturii cum este ziarista Katie Hopkins, care a cerut o „soluţie finală“ ca răspuns. Această direcţie continuă să domine în titlurile materialelor de presă, transmite frica de islam şi de musulmani şi promovează un sentiment de deznădejde mai ales în rândul tinerilor. De cele mai multe ori, teroriştii din Marea Britanie nu sunt nou-veniţi, ci sunt născuţi şi crescuţi acolo.

    Peste 800 de cetăţeni britanici au plecat din ţară pentru a se alătura ISIS în Siria şi Irak. Circa 350 dintre ei s-au întors, iar o cincime dintre ei ar pune la cale atacuri teroriste, potrivit unor oficiali.

    Mai înspăimântător, această direcţie imită teoriile Isis, care vrea ca tinerii musulmani din Occident să simtă ca şi cum Vestul se teme de ei şi ca acestor tineri să le fie teamă să mai trăiască în Vest. Având în vedere că infracţiunile motivate de ură s-au dublat în Manchester în ultima vreme, se poate spune  că această strategie func­ţio­nează.

     

  • Un nou suflu pentru Europa

    ”Mulţumesc, prieteni! |n seara aceasta, a câştigat Franţa!“ Aşa a început Emmanuel Macron discursul adresat celor peste 10.000 de susţinători adunaţi în faţa muzeului Luvru. ”|n seara aceasta, Europa şi lumea ne privesc. Aşteaptă să apărăm spiritul iluminist ameninţat din atât de multe puncte de vedere. Aşteaptă să aducem o nouă speranţă, un nou umanism.“

    Proaspătul câştigător al scrutinului prezidenţial din Franţa le-a mulţumit apoi susţinătorilor şi a salutat eforturile adversarei sale, Marine Le Pen, promiţând combaterea terorismului şi depăşirea clivajelor care afectează societatea franceză. ”Aţi ales să îmi acordaţi încrederea şi vă sunt profund recunoscător. Vă mulţumesc din inimă pentru această onoare şi responsabilitate. Nu voi uita“, a spus Macron pe scena amenajată în faţa Luvrului. ”Vreau să îi adresez un salut republican adversarei mele Marine Le Pen. Ştiu că polemicile din ţara noastră i-au adus pe unii la puncte de vedere extreme. Este responsabilitatea mea să ascult toate punctele de vedere şi să le protejez pe cele fragile“, a afirmat preşedintele ales al Franţei.

    ”|n seara aceasta, mă adresez tuturor, întregului popor al Franţei. O nouă pagină a îndelungatei noastre istorii se deschide în această seară. Vreau să fie una a speranţei şi încrederii regăsite“, a continuat Macron, promiţând remodelarea relaţiilor în Europa şi între popoarele europene. ”Franţa va fi un membru de prim rang în combaterea terorismului, atât pe teritoriul francez, cât şi pe plan internaţional. |n următorii cinci ani, responsabilitatea mea va fi să atenuez temerile, să adun toate femeile şi toţi bărbaţii pregătiţi să înfrunte provocările enorme care ne aşteaptă. Voi lupta cu toată forţa împotriva diviziunilor. Doar aşa vom putea să oferim poporului francez şansele pe care Franţa i le datorează. Iubim Franţa. |n următorii cinci ani, vreau să slujesc naţiunea în numele vostru cu modestie, devotament şi determinare. Trăiască Republica, trăiască Franţa!“, a încheiat Emmanuel Macron.

    Dar cel mai important mesaj al lui Macron a fost în fapt un apel în vederea mobilizării electoratului pentru alegerile parlamentare programate în iunie. Deşi atribuţiile preşedintelui sunt numeroase în Franţa, fiind vorba de o republică prezidenţială, parlamentul trebuie să îşi dea acordul când vine vorba de legi. ”Vom avea sarcina de a construi începând de mâine o majoritate parlamentară reală, o majoritate puternică, o majoritate a schimbării“, a transmis Macron. ”Voi avea nevoie din nou de voi peste şase săptămâni.“ Felicitările şi cuvintele de laudă nu s-au lăsat apoi prea mult aşteptate: ”Sunt fericit că cetăţenii francezi au ales un viitor european; salut decizia francezilor în favoarea principiilor libertate, egalitate, fraternitate“, a transmis Jean-Claude Juncker prin Twitter, dând astfel o formă coerentă suspinului de uşurare care se auzea, în ceas de noapte, prin birourile instituţiilor europene.

    ”Felicitări, Emmanuel Macron. Victoria dumneavoastră este o victorie a unei Europe puternice şi unite, o victorie a prieteniei franco-germane“, a transmis, la rândul său, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, Angela Merkel. ”|i transmit felicitări călduroase lui Emmanuel Macron şi aştept cu nerăbdare să colaborăm“, a declarat şi premierul Marii Britanii, Theresa May; chiar şi Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, i-a transmis felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria înregistrată în scrutinul prezidenţial din Franţa. ”|i transmit felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria importantă înregistrată astăzi“, a declarat liderul de la Casa Albă. ”Aştept să colaborez cu el în calitatea de preşedinte al Franţei.“

    Victoria lui Macron e impresionantă din multe puncte de vedere: în urmă cu un an, spre exemplu, casele de sondare a opiniei publice nici nu îl includeau pe lista candidaţilor cu şanse reale la preşedinţie.

    Cine este, aşadar, noul preşedinte al Franţei? Născut pe data de 21 decembrie 1977, cel mai tânăr lider al Franţei de la Napoleon încoace a absolvit Facultatea de Filosofie la Universitatea Paris Nanterre şi are un masterat în afaceri publice la Institut d’Etudes Politiques de Paris. Macron începe să lucreze în domeniul public în 2004, în cadrul serviciului Inspecţia Finanţelor, după un an primind diploma de inspector. Din 2008 lucrează ca bancher la Rothschild.

    Macron a fost membru al Partidului Socialist între anii 2006 şi 2009, din 2009 menţinând o poziţie independentă. A reintrat în politică în anul 2012, atunci când a ocupat postul de consilier al preşedintelui François Hollande. Ulterior, el a fost ministru al economiei, până în 2016, moment în care a demisionat, dorind să se axeze pe candidatura sa la preşedinţia Franţei. Prin urmare, la începutul lui 2016 – pe 6 aprilie, mai exact – el a înfiinţat mişcarea En Marche. 

    Emmanuel Macron nu se consideră ”nici de dreapta, nici de stânga“, ci mai degrabă un politician ”pragmatic“. Are politici de stânga, în sensul menţinerii statului asistenţial, dar pledează pentru o serie de măsuri economice de dreapta. Printre acestea, el propune subvenţii de 15.000 de euro companiilor care angajează persoane din suburbii defavorizate şi vrea o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei. A promis reducerea datoriei suverane a Franţei cu 60 de miliarde de euro în următorii cinci ani, vrea relansarea agriculturii şi reducerea cu 120.000 de posturi a aparatului funcţionarilor de stat.

    Macron susţine suplimentarea bugetului comun al Uniunii Europene, crearea unui guvern economic european, a unui parlament al zonei euro şi iniţierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar. De asemenea, el pledează pentru suplimentarea cu 10.000 de agenţi a efectivelor Poliţiei şi Jandarmeriei, reorganizarea serviciilor de informaţii şi crearea unei structuri speciale pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene.

    Gestul lui Macron din seara alegerilor a fost unul extrem de sugestiv: înainte de a se adresa suporterilor săi, adunaţi în faţa celebrei piramide de la Luvru, noul preşedinte al Franţei a parcurs un drum de câteva minute prin curtea faimosului muzeu. Singur, fără agenţi de securitate sau cameramani, printr-o curte aproape în beznă, Macron a păşit sigur pe el, fără a trăda prea multe gesturi, în vreme ce ”Odă bucuriei“ se auzea pe fundal. Singur, el a reuşit să schimbe faţa politicii din Franţa; singur, el i-a salvat pe francezi din pragul extremismului şi i-a întors către Europa. Singur, Emmanuel Macron a reuşit să dea un suflu nou construcţiei europene. |l vor urma şi alţii?

  • Tom şi Jerry sunt vinovaţi pentru apariţia ISIS. Şeful serviciilor secrete egiptene a declarat că cele două personaje animate sunt de vină

    Salah Abdel Sadek, şeful serviciilor secrete egiptene, a declarat într-un discur la Universitatea din Cairo că desenele animate cu Tom şi Jerry sunt de vină pentru apariţiei organizaţiei teroriste ISIS. Acesta spune că personajele, Tom şi Jerry, încurajează extremismul şi îi învaţă pe copii că este în regulă utilizarea materialelor pirotehnice.

    Dacă nu îi era frică că studenţii o să-i ia înderâdere, acesta a mai oferit şi alte două motive: jocurile video şi filmele violente.

    “Tom şi Jerry ilustrează violenţa într-un mod amuzant şi transmite mesajul că, da, este ok să-l lovesc şi-l pot arunca în aer cu explozibili. Astfel în mintea privitorului devine ceva natural”, ar fi spus Sadek, scrie Washington Post, citând site-ul EgyptianStreets.com

    “A devenit ceva normal ca un adolscent să-şi petreacă ore în şir jucându-se jocuri video violente, ucigând sute de oameni şi este fericit”, a spus el. “Tinerii se confruntă cu presiuni sociale care-i împing să recurgă la violenţă, pe care o consideră normală”, a adăugat el.

     

  • Cine sunt hipsterii neonazişti din Austria şi ultraşii polonezi, cei care poartă drapelele extremismului de dreapta european

    Într-o lume în care totul trebuie dus sau împins la extrem pentru a fi remarcat, ideologia nu face excepţie. Şi nici politica şi nici politicienii. Politica extremismului se hrăneşte cel mai adesea cu frustrare şi frică şi în ultimii ani a început să producă la rândul ei frustrare şi frică.

    „Astfel de partide au reuşit să facă să fie în regulă să votezi pentru ele. Acum nu le mai este greu. Iată ce este atât de periculos“, după cum atrage atenţia, într-un interviu pentru BBC, diplomatul austriac Wolfgang Petritsch.
    Extremismul devine o modă, iar acest lucru este clar în Austria. O arată Martin Sellner, personajul central al unui articol al Huffington Post. Austriacul de 27 de ani, student la filosofie, arată ca un model al H&M, dar în spatele zâmbetului rafinat se ascunde faţa sinistră a extremei drepte europene.   

    Sellner este cofondatorul Mişcării Identitariene din Austria (Identitären Bewegung, IB), un grup de tineri antiimigranţi care se descriu ca „hipsteri de dreapta“. IB consideră că este printre mişcările de dreapta ale tineretului european cu cel mai mare succes. Popularitatea sa a crescut cu viteză, la fel şi numărul membrilor şi simpatizanţilor şi atenţia pe care i-o dă presa. Se poate spune că mişcarea a reuşit să captureze spiritul momentului. Sellner şi fanii lui l-au susţinut în campania pentru alegerile preşedinţiale austriece pe Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertăţii, o formaţiune populistă de dreapta. Hofer a pierdut alegerile, la limită (una extremă), în faţa unui bătrân ecologist – diferenţa au făcut-o doar câteva zeci de mii de voturi. Victoria lui Hofer ar fi făcut, probabil, un trend dominant din ideologia curentului promovat de Sellner.

    Un ecou al mişcării xenofobe de tineret din Franţa Génération Identitaire, IB din Austria ţine la imaginea pe care o arată lumii. În interviurile sale, tânărul îşi alege cu atenţie cuvintele şi încearcă să se distanţeze de extremismul de dreapta înfăţişat de istorie. Sellner îi descrie pe identarieni ca fiind un fel de „Greenpeace patriot“. Printre modelele sale de viaţă, el enumeră liderii mişcării Trandafirul Alb, un grup de activişti şi de intelectuali antinazişti care s-au opus dictatorului Adolf Hitler. Având în vedere care sunt influenţele, nu este o surpriză că identitarienii au împrumutat metode de protest de la ecologişti şi de la mişcările de stânga din anii 1960.

    Metodele sunt similare, dar scopurile sunt departe de cele ale respectivelor organizaţii liberale de protest. În câteva cuvinte, identitarienii sunt fanatici de dreapta. Grupul vrea o societate fără imigranţi şi mai ales fără musulmani. Ei vor ca niciun străin să nu mai intre în Europa şi ca imigranţii şi refugiaţii aflaţi acum aici să plece.

    Deşi aceste poziţii nu se potrivesc cu imaginea pe care Sellner şi-o construieşte cu atenţie, originile radicalismului său pot fi găsite în imagini mai sumbre, conturate începând cu 2008. Este vorba de imagini fizice, de poze, care arată un tânăr crispat care-i ajuta pe neonaziştii austrieci să şicaneze demonstraţii liberale şi care făcea pelerinaje la mormintele soldaţilor din Wehrmacht.

    Sellner susţine acum că s-a rupt de trecutul neonazist şi spune că popularitatea nazismului printre tineri reprezintă un eşec al societăţii. El insistă că identitarienii sunt diferiţi.
    „Oricine ne citeşte mesajele şi ne analizează acţiunile vede că am tras o linie între noi şi dreapta extremă atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi atitudinea. Ne afirmăm democraţia“, spune Sellner. „Poziţia noastră exprimă sentimentele fundamentale ale unei întregi generaţii, chiar ale unei întregi ere.“

    Pe Sellner pare să-l încânte atenţa pe care au căpătat-o acţiunile IB în ultimele săptămâni. În urmă cu nu mult timp, el şi câţiva colegi, cei mai mulţi studenţi, au întrerupt o piesă de teatru adaptată după lucrarea Die Schutzbefohlenen a câştigătorului premiului Nobel Elfriede Jelinek în care jucau actori refugiaţi. Intruşii au mânjit scena şi decorul cu sânge fals şi au întins un banner pe care scria „Ipocriţi“.

    În minţile lor, identitarienii au vrut ca astfel să amintească de victimele atacurilor teroriste din Paris şi Bruxelles. Au vrut şi să atragă atenţia asupra credinţei lor că refugiaţii sunt o ameninţare pentru securitatea Europei.

    „Aţi flirtat cu violatori şi aţi adus teroarea în Europa. A trebuit să moară oameni din cauza ignoranţei şi ipocriziei voastre. Sângele de la Bataclan şi Bruxelles este pe mâinile voastre“, se arată într-un comunicat emis de IB după incident.
    Identarienii nu se consideră „naţionalişti“, ci „patrioţi“ şi promovează „etnopluralismul“. Aceasta înseamnă că este în regulă să existe şi alte culturi şi religii atât timp cât acestea rămân în ţările lor. „Suntem 0% rasism şi 100% identitate“, explică Sellner. Cuvintele diferite s-ar putea să definească aceeaşi nuanţă.

    Studentul la filosofie avetizează asupra unei „mari schimbări“ în Europa. Musulmanii ar putea ajunge majoritari curând şi, crede el, vor distruge identitatea culturilor europene. În cuvintele sale, Viena va ajunge să arate precum Cairo, iar Berlinul ca Istanbulul. „Mulţi multiculturalişti văd în aceasta o îmbogăţire. Noi vedem un pericol.“

    IB creşte rapid, dar nu este nici pe departe o mişcare de anvergură naţională. Şi totuşi în alegeri Hofer a fost cât pe ce să câştige. Ca şi IB, politicianul s-a hrănit cu teama populaţiei de imigranţi şi cu frustrările alegătorilor. Austria are printre cele mai ridicate standarde de viaţă din lume, dar mulţi austrieci se tem că bunăstarea de acum nu va mai ţine mult. Apoi, fost imperiu, Austria este redusă la un stat minuscul faţă de dimensiunile de odinioară. Nostalgia imperiului este încă mare. Şi, desigur, prosperă scepticismul european, ca şi în alte părţi ale UE – comerţul şi integrarea europeană trec peste interesele oamenilor de rând.

  • Tom şi Jerry sunt vinovaţi pentru apariţia ISIS. Şeful serviciilor secrete egiptene a declarat că cele două personaje animate sunt de vină

    Salah Abdel Sadek, şeful serviciilor secrete egiptene, a declarat într-un discur la Universitatea din Cairo că desenele animate cu Tom şi Jerry sunt de vină pentru apariţiei organizaţiei teroriste ISIS. Acesta spune că personajele, Tom şi Jerry, încurajează extremismul şi îi învaţă pe copii că este în regulă utilizarea materialelor pirotehnice.

    Dacă nu îi era frică că studenţii o să-i ia înderâdere, acesta a mai oferit şi alte două motive: jocurile video şi filmele violente.

    “Tom şi Jerry ilustrează violenţa într-un mod amuzant şi transmite mesajul că, da, este ok să-l lovesc şi-l pot arunca în aer cu explozibili. Astfel în mintea privitorului devine ceva natural”, ar fi spus Sadek, scrie Washington Post, citând site-ul EgyptianStreets.com

    “A devenit ceva normal ca un adolscent să-şi petreacă ore în şir jucându-se jocuri video violente, ucigând sute de oameni şi este fericit”, a spus el. “Tinerii se confruntă cu presiuni sociale care-i împing să recurgă la violenţă, pe care o consideră normală”, a adăugat el.

     

  • Colecţie de ştiri

    Şi nu, nu o să încep cu Donald Trump, dar îl voi cita mai jos, ci cu Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care vorbeşte despre pericolul destrămării Uniunii Europene. Nu a precizat ce anume ameninţă Uniunea, dar s-a concentrat asupra crizei migraţiei, care a pus la încercare unitatea şi toleranţa Europei anul acesta. Uniunea are alternative şi „poate, desigur, fi reversibilă“, a apreciat Schulz, adăugând că celelalte opţiuni includ o Europă în care prevalează naţionalismul, frontierele şi zidurile.

    Trecem de la Martin Schulz la ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care spune că relaţiile Ungariei cu România sunt marcate de „provocări majore“, atingând cel mai scăzut nivel în timpul disputelor cu guvernul fostului premier Victor Ponta. Ministrul încearcă să împace şi capra şi varza, precizând că statul român rămâne un important partener pentru schimburi comerciale.

    Despre victoria Frontului Naţional şi a Marinei LePen în alegerile regionale din Franţa veţi fi aflat deja; avem aici o Franţă profund divizată. Este vorba de o elită proeuropeană şi populaţia care se opune din ce în ce mai ferm unei atare mişcări. Yves Smith, bancher de investiţii, consultant şi scriitor la unele dintre cele mai importante publicaţii, avansează ideea unei Franţe care devine un stat bazat pe un regim de apartheid: politici discriminatorii şi autoritate, plus tensiunile dintre grupurile diferite de minorităţi din suburbiile marilor oraşe. După atacul de la Charlie Hebdo incidentele legate de musulmani au crescut cu 70%, din care 80% îndreptate împotriva femeilor care purtau vălul. Autorităţile vor să blocheze internetul obscur, al traficului de arme, bani şi cine mai ştie ce, ce poate fi accesat prin intermediul platformei TOR şi să limiteze acesul prin reţelele Wi-Fi gratuite.

    Franţa nu face figură singulară. Luările de poziţie ale premierului maghiar Viktor Orban, ultraconservatorii din Partidul Lege şi Justiţie, care iscă temeri legate de o posibilă alunecare a Poloniei spre un naţionalism creştin, civilizata Suedie, unde sondajele sunt conduse de niscaiva democraţi cu rădăcini neonaziste sau Danemarca, unde Partidul Popular danez declarat antiimigraţie face parte din coaliţia de guvernământ sunt faţete ale noii politici europene cu tentă naţionalistă.

    Peste tot în lume este la fel: fostul premier australian Tony Abbott crede că islamul reprezintă o problemă: „Nu toate culturile sunt egale, iar Occidentul trebuie să înceteze să prezinte scuze pentru că îşi apără valorile. Occidentul nu trebuie să îi catalogheze pe musulmani drept malefici, dar nu poate rămâne în etapa de negare în legătură cu această problemă masivă pe care o reprezintă islamul“.

    Donald Trump, miliardarul american, aflat în cursa pentru Casa Albă, este un izvor de declaraţii: „Pierdem mulţi oameni din cauza internetului. Trebuie să discutăm cu Bill Gates şi cu alte persoane care înţeleg cu adevărat ce se întâmplă. Trebuie să discutăm cu ei pentru a închide internetul, măcar unele zone ale acestuia. Unii vor invoca libertatea de exprimare. Sunt proşti. Avem mulţi proşti“. Şi într-un comunicat: „Donald Trump îndeamnă la oprirea totală şi completă a intrării musulmanilor în Statele Unite, până când aleşii din ţara noastră înţeleg ce se întâmplă“.

    La un miting în South Carolina, doar câteva ore mai târziu, Trump a repetat acest îndemn, în aclamaţiile mulţimii. Din nou într-un comunicat al echipei sale: „Aproximativ 25% dintre musulmanii din Statele Unite consideră justificată violenţa împotriva Americii, potrivit unui sondaj al Center for Security Policy, un grup de reflecţie conservator. Fără să ne uităm la diverse sondaje, este evident pentru toată lumea că ura este dincolo de orice înţelegere. De unde vine această ură şi de ce – va trebui să determinăm. Până când nu vom fi capabili să determinăm şi să înţelegem această problemă şi ameninţarea periculoasă (sic!) pe care o reprezintă, ţara noastră nu poate să fie victima unor atacuri oribile comise de către persoane care cred doar în jihad şi care nu au niciun simţ al raţiunii sau respect faţă de viaţa umană“.

    Închei cu Eric Schmidt, preşedintele executiv de la Google, care vorbeşte de instrumente de cenzură a urii în social media.

    Am enumerat faţetele unei lumi, aşa cum le-am adunat în numai o săptămână, lume care îmi pare a-şi pierde, din ce în ce, minţile. Înaintea celor două conflicte mondiale lumea a traversat, la fel ca acum, perioade de criză economică, pe fonduri de exacerbări naţionaliste. Şi atunci, pentru situaţia de acasă, oriunde va fi fost acasă, erau vinovaţi ceilalţi, oricine ar fi fost ceilalţi. Nu cred că vom repeta greşelile din secolul trecut, pentru că deja lumea este ocupată până peste cap cu greşelile momentului. Europa, poate lumea în întregul ei, se autodistrug, nu cu mitraliera, ci cu nepăsare şi inconştienţă, imbecilizate de cultura social media şi de lideri de opinie nechemaţi.

  • Mişcarea de Tineret 64 de Comitate din Ungaria neagă că ar fi plănuit să detoneze o bombă în România

    HVIM a răspuns unui comunicat al procurorilor de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) care preciza că autorităţile au reţinut un lider local al Mişcării suspectat că intenţiona să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat la Târgu Secuiesc, marţi, pe parcursul manifestărilor de Ziua Naţională a României.

    HVIM, care se descrie drept mişcare “naţionalistă radicală”, a afirmat că organizaţia sa din Ţinutul Secuiesc a fost expusă în ultima zi la “hărţuiri derutante şi calomnie din partea serviciilor secrete”.

    Potrivit Mişcării, comunicatul emis de Serviciul român de informaţii (SRI) este “plin de minciuni”, întrucât autorităţile “nu au găsit niciun dispozitiv exploziv care putea fi folosit în modul imaginat de SRI”.

    În timpul percheziţiilor domiciliare autorităţile nu au găsit altceva decât “steaguri, tricouri, petarde de Revelion, un accesoriu optic pentru Airsoft şi un artificiu pentru tort”, a precizat HVIM.

    Mişcarea radicală, al cărei nume se referă la numărul de comitate pe care le avea Ungaria Mare, înainte de Tratatul Trianon, a avertizat că, din cauza “calomniilor absurde”, se va adresa tribunalelor internaţionale, presei internaţionale şi organizaţiilor pentru drepturile omului.

    Creştin-democraţii din Ungaria, care fac parte din coaliţia de guvernare, au apreciat că dacă aceste acuzaţii se dovedesc fundamentate, partidul lor va condamna HVIM, deoarece minorităţile etnice maghiare din România au luptat întotdeauna paşnic pentru drepturile lor.

    Anchetatorii l-au reţinut pe Beke Istvan Attila marţi, în jurul orei 04.00, pentru tentativă la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Ulterior, cetăţeanul român de etnie maghiară a fost adus la sediul DIICOT central pentru audieri.

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a arătat, într-un comunicat de presă, că bărbatul reţinut, membru marcant al extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria, ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care urmărea să îl detoneze în public, la Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie.

    “În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naţionalist-extremistă «Mişcarea de Tineret 64 de Comitate» – HVIM Ungaria le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violenţă îndreptate împotriva românilor şi a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităţilor române în actul de exercitare a puterii de stat în zona aşa-zisului «Ţinut Secuiesc», ca etapă a procesului ce vizează refacerea «Ungariei Mari», inculpatul B. I. A., membru marcant al extensiei în România a HVIM Ungaria, şi-a asumat, şi ulterior a procurat mijloacele şi instrumentele necesare confecţionării unui dispozitiv exploziv improvizat pe care intenţiona să-l detoneze în public, în localitatea Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie”, a precizat DIICOT.

    Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.

    Potrivit surselor citate, procurorii DIICOT au făcut, în noaptea de luni spre marţi, mai multe percheziţii care au început ca un control de verificare pe articole pirotehnice, pentru a preveni incidente ce s-ar fi putut produce la manifestările organizate de Ziua Naţională a României.

    Anchetatorii îi monitorizau însă din octombrie pe Beke Istvan Attila (40 de ani), membru al formaţiunii extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria, şi complici ai acestuia, fiind astfel percheziţionat şi locul în care existau informaţii că acesta ar avea numeroase articole pirotehnice şi chiar materiale explozive.

    Anchetatorii au găsit la percheziţii 210 materii explozive de categoriile II şi III, dispozitive electronice de iniţiere, temporizor al impulsurilor electronice, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte folosite de conductorii de blindaje militare, precum şi un amplificator de imagine.

    Beke Istvan Attila nu apucase să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.

    Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice.

    În acest caz, procurorii au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii, acţiunea fiind efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi noapte, propunerea procurorilor Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a dispus arestarea preventivă a lui Beke Istvan Attila pentru 30 de zile. Decizia instanţei nu este definitivă, ci poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom – HVIM) este o grupare ungară de extremă-dreapta care militează pentru unificarea comunităţilor maghiare din afara Ungariei şi pentru revizuirea Tratatului Trianon, din anul 1920. Titulatura organizaţiei radicale se referă la Ungaria Mare, care avea 64 de districte.

  • Faţa nevăzută a masacrului de la Charlie Hebdo: ascensiunea extremismului şi ipocrizia în susţinerea unei publicaţii controversate

    Actuala criză îşi are originea în prăbuşirea hegemoniei europene în Africa de Nord, după Al Doilea Război Mondial, şi nevoia Europei de forţă de muncă ieftină, explică George Friedman, preşedintele Stratfor. Felul în care au luat sfârşit relaţiile imperiale a făcut ca europenii să fie obligaţi să permită migraţia musulmanilor pe continent, iar graniţele permisive ale Uniunii Europene au făcut ca aceştia să se poată stabili după plac. În ceea ce priveşte musulmanii, aceştia nu au venit pentru o transformare culturală. Au venit să muncească şi să facă bani, cele mai simple motive. Apetitul europenilor pentru forţă de muncă ieftină şi apetitul de muncă al musulmanilor s-au combinat pentru a genera o mişcare masivă a populaţiilor.

    Problema este complicată de faptul că Europa nu mai este doar creştină. Creştinismul şi-a pierdut dominaţia asupra culturii europene, în secolele trecute, Europa adoptând doctrina secularismului. Pe continent au fost invitaţi şi primiţi oameni care nu numai că nu împărtăşesc această doctrină a secularismului, dar o şi resping. Ceea ce creştinii văd ca un progres care elimină conflictul sectar, pentru musulmani dar şi pentru unii creştini este pur şi simplu decadenţă, slăbirea credinţei şi lipsă de convingere.

    Zeci de lideri mondiali şi circa un milion şi jumătate de oameni au demonstrat la Paris pentru a deplânge asasinarea a 10 editori şi caricaturişti de la Charlie Hebdo şi a altor şapte oameni, poliţişti şi clienţi ai unui magazin evreiesc, de către trei islamişti radicali născuţi în Franţa, vrând să arate că Europa va îmbrăţişa întotdeauna valorile liberale şi toleranţa.

    Guvernul preşedintelui francez François Hollande insistă că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită de teama unor noi atacuri. Dar scepticismul a apărut în rândul supravieţuitorilor de la Charlie Hebdo, care resping ca nesincer o parte din sprijinul primit, al celor care consideră publicaţia pur şi simplu ofensatoare, dar şi al unora care contestă respectarea drepturilor omului de către unii dintre cei peste 40 de lideri mondiali participanţi la marşul pentru unitate de la Paris. Între timp, tirajul primului număr al Charlie Hebdo de după atacul armat care i-a decimat redacţia, scos miercuri, 14 ianuarie, a fost mărit de la trei la cinci milioane de exemplare, pentru a face faţă unei cereri excepţionale în Franţa.

    Amploarea fără precedent a marşului de la Paris a vrut să demonstreze că Europa va îmbrăţişa întotdeauna valorile liberale şi toleranţa. Un eveniment mai elocvent pentru actuala atmosferă europeană ar putea fi însă o contrademonstraţie care a avut loc în Beaucaire, Franţa, condusă de Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional de extremă dreapta. Demonstraţia din Beaucaire s-a încheiat cu intonarea imnului naţional al Franţei şi cu scandarea „Aceasta este casa noastră“.

    Le Pen se află în prima linie a resurgenţei naţionalismului european, al cărui scop este izgonirea de pe pământul natal a celor consideraţi drept musulmani subversivi. La fel ca alţi lideri naţionalişti extremişti, Le Pen profită de îngrijorarea legitimă provocată de islamismul militant – 10.000 de soldaţi au fost desfăşuraţi în Franţa ca măsură de siguranţă – pentru a eticheta toţi musulmanii ca ostili valorilor culturale şi religioase ale Europei.

    Le Pen aseamănă prezenţa musulmanilor în Franţa cu ocupaţia nazistă, iar programul ei, autoritarist, prevede un moratoriu asupra imigraţiei, reintroducerea pedepsei cu moartea şi o primă politică franceză în domeniul beneficiilor sociale şi angajărilor.

    La mult timp după Al Doilea Război Mondial, fascismul este un spectru care încă bântuie continentul, dar dacă poziţia lui Le Pen şi a altor lideri naţionalişti europeni este fascistă este discutabil, notează Jacob Heilbrunn, editor la The National Interest, într-un articol publicat de Reuters.

     Graniţa între populismul afişat de aceşti lideri şi fascismul deschis al anilor ’20 şi ’30, când Adolf Hitler şi Benito Mussolini exprimau doctrinele superiorităţii rasiale, este una alunecoasă. Istoricii continuă să dezbată dacă Mussolini a fost fascist sau pur şi simplu un naţionalist oportunist.

    Obiectivul real al autoritariştilor de astăzi, politicieni care apelează la dorinţa publică pentru o mână de fier, este să se prezinte ca lideri legitimi care spun ce gândesc oamenii care se tem să o exprime public. Şi aceşti lideri de extremă dreapta sunt tot mai populari. Cartea pe care o joacă este cea a naţionalistului nedreptăţit. Ei îi consideră pe europeni drept victime ale imigranţilor musulmani rapaci.

    Le Pen, britanicul Nigel Farage, liderul Partidului Independenţei, şi alţii ca ei vor să pară rezonabili şi acceptabili din punct de vedere social, în timp ce vorbesc susţinătorilor lor despre imigranţii paraziţi sociali care fie le fură locurile de muncă, fie trăiesc din ajutoare sociale.

    Spre deosebire de anii ’30, Le Pen şi alţi compatrioţi ai săi nu vorbesc despre exterminarea altor rase. Le Pen evită limbajul demagogic al tatălui său, Jean-Marie Le Pen, fost ofiţer în serviciile secrete în timpul războiului francez din Algeria, care a numit Holocaustul „un detaliu“. Mai mult, Le Pen vrea să atragă votanţii evrei care se tem de terorism. Ea oferă un autoritarism mascat, care etichetează imigranţii musulmani drept noul inamic intern.

    Noul argument naţionalist este că statele europene trebuie să îşi apere valorile tradiţionale prin respingerea himerei liberale a unei Europe unite, unice, cu graniţe deschise. Această politică a recompensat Frontul Naţional în alegerile parlamentare europene din luna mai a anului trecut cu 25% din voturi, iar acest scor este, potrivit analiştilor, în creştere.

  • Vladimir Putin a promulgat o lege care înăspreşte pedepsele pentru activităţi extremiste

    Legea va intra în vigoare în contextul preocupărilor privind securitatea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci.

    Noua lege înăspreşte sancţiunile pentru instigare la ură şi pentru apartenenţa la grupuri extremiste.

    Proiectul de lege a fost aprobat de Parlament în vara anului 2013, fiind criticat dur de organizaţiile pentru drepturile omului.