Tag: exportatori

  • FMI: Economia globală şi marii exportatori ai lumii s-au transformat în primele victime ale războiului comercial

    Coreea de Sud, unul dintre marii exportatori ai lumii a fost impactată de efectele la scară largă ale războiului comercial dintre SUA şi China. Exporturile sud-coreene au scăzut în T3/2019 cu 14,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, tot din cauza tensiunilor comerciale, în octombrie FMI şi-a redus prognoza privind creşterea economiei globale de la 3.3% la 3%.

    Coreea de Sud, este unul dintre cei mai importanţi exportatori de oţel la nivel global, iar pe fondul tensiunilor comerciale volumul mărfurilor comercializate la nivel internaţional a scăzut semnificativ. Pentru o ţară depedentă de export, aşa cum este Coreea de Sud, această scădere este cel puţin îngrijorătoare, scrie Financial Times.

    Exporturile de fier şi de oţel ale acestei ţări au scăzut cu 9.7% în T1/2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2018. Nu doar exporturile de oţel şi fier au avut de suferit din cauza tensiunilor comerciale. Exporturile de produse electronice sud-coreene au scăzut cu 18%, iar cele de semiconductori au scăzut cu 32%.

    Această problemă a exporturilor se manifestă la nivel global. Volumul mărfurilor comercializate la nivel global a scăzut cu 1.2% în august, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată în august, comerţul global s-a contractat pentru a treia luna consecutiv, aceasta fiind şi cea mai îndelungată perioadă de scădere înregistrată de la criza din 2007 şi până în prezent.

    „Economia globală încetineşte, de aceea ne confruntăm cu o cerere tot mai scăzută pentru oţel” a declarat Jeon Tae-ki, managerul fabricii de oţel Posco, din estul Coreei de Sud.

    Exporturile de bunuri şi servicii sunt responsabile pentru peste 40% din PIB-ul Coreei de Sud, cea mare pondere în rândul celor mai mari 20 de economii ale lumii. Doar Germania poate egala Coreea de Sud din punct de vedere al ponderii pe care o au exporturile şi serviciile în PIB, dar şi aceast stat se confruntă cu probleme economice din cauza războiului comercial.

    Efectele războiului comercial impactează toate economiile, nu doar cele care mizează foarte mult pe export.

    Potrivit unui studiu realizat de FT, pe baza datelor furnizate de FMI, aproape 100 de ţări printre care se numără şi Coreea de Sud au fost afectate. Valoarea exporturilor realizate de aceste naţiuni a scăzut semnificativ în prima jumătate a acestui an.

    2019 pare să fie un an destul de prost şi pentru investiţii. Din cauza incertitudinii politice la scară largă, multe companii aleg să renunţe la planurile de investiţii. FMI prognozează că rata investiţiilor se va reduce cu 1.5% în interiorul economiilor avansate.

     

     

  • România lipseşte din topul celor mai mari 15 exportatori de vinuri, fiind depăşită chiar şi de Republica Moldova

    Astfel, deşi România este unul din­tre cei mai mari producători de vinuri din Europa, lipseşte din topul ex­por­tatorilor. În plus, deşi România are o pro­ducţie dublă faţă de cea a Republicii Mol­dova, conform Orga­nizaţiei Inter­naţionale a Vinului (OIV), vecinii de la Est sunt prezenţi în clasamentul celor mai mari exportatori. România este una dintre principalele pieţe de export pentru vinul din Republica Moldova. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Atradius: Exportatorii români se confruntă cu riscuri sporite generate de pieţele globale

    „În acest context economic, unele industrii autohtone vor fi expuse într-un mod semnificativ riscului de credit, şi anume industria textilelor şi a prelucrării metalelor. Altele, precum agricultura, industria chimică şi farma, sau sectorul serviciilor financiare nu vor fi afectate”, spune Andreas Tesch, chief market officer Atradius. El adaugă că „acelaşi lucru este valabil şi pentru industria constructoare de maşini. Pe de altă parte, sectorul electronicii şi de IT, transportul, construcţiile, serviciile, energia, industria alimentară şi industria auto – puternic orientată spre export – se confruntă cu o expunere moderată la riscul de credit”.

    Având în vedere că, în România, rata medie a insolvenţelor este dublă faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, este vital ca societăţile să stabilească un management eficient al creditului şi să se protejeze împotriva riscurilor de credit comercial în creştere.   

    „La nivel mondial, exportatorii se confruntă cu un mediu politic şi economic din ce în ce mai dificil. În sfera politică, observăm o creştere a măsurilor protecţioniste”, explică Andreas Tesch. Potrivit reprezentanţilor Atradius, un alt factor de incertitudine îl reprezintă Brexit-ul, ale cărui consecinţe sunt încă dificil de anticipat.

    În privinţa riscurilor economice, există o permutare continuă şi semnificativă a fluxurilor comerciale în favoarea unor noi jucători precum China şi alte ţări emergente din Asia, evoluţie care se va accentua în viitor. În plus, creşterea îndatorării la nivel mondial, accelerarea inflaţiei şi scumpirea creditelor ar putea vulnerabiliza consumul şi investiţiile la nivel mondial. Mai mult, piaţa valutară şi cea de mărfuri la nivel mondial rămân extrem de volatile, provocând astfel riscuri suplimentare pentru producători, din cauza speculaţiilor.

    Deşi creşterea economică este de aşteptat să rămână puternică, incertitudinea politică ar putea îngreuna deciziile de afaceri şi investiţiile de capital, în condiţiile în care măsurile fiscale pro-ciclice vor afecta avansul PIB pe termen mediu. Recentele probleme din domeniul fiscal şi incertitudinea politică reprezintă, din ce în ce mai mult, un risc sporit la adresa potenţialului economic al României. Mediul de afaceri intern s-a deteriorat în ultima perioadă, România scăzând nouă poziţii – până pe locul 45 din 190 de ţări – în cel mai recent Top al Uşurinţei de a Practica Afaceri al Băncii Mondiale. În final, înăsprirea politicii monetare de către BNR ar putea să potolească inflaţia, pe de o parte, dar să încetinească ritmul de creştere economică pe de alta parte.

    „Pentru o singură afacere, este foarte dificilă evitarea riscurilor de mai sus, din cauza lipsei de informaţii cu privire la pieţe şi a expertizei din industrie. Cu un partener experimentat şi calificat, precum Atradius, companiile vulnerabile pot avea succes la o gamă largă de business intelligence şi, astfel, să devină conştiente de riscurile la care sunt expuse pe pieţele interne sau externe”, subliniază Andreas Tesch.

     

  • Anunţul şoc făcut de Arabia Saudită pe care toată lumea îl credea imposibil

    Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi producători majori de petrol au început să reducă producţia în 2017, în încercarea de a menţine un preţ stabil. Pactul a fost extins până în decembrie 2018, iar o întâlnire în luna iunie a celor mai mari producători din lume va decide dacă acest pact continuă.

    Pactul ajunge la termenul de expirare, însă nu există niciun semn cu privire la intenţiile Arabiei Saudite sau a celorlalţi jucători, de a continua înţelegerea sau nu.

    În ultimul an, Arabia Saudită a devenit din ce în ce mai vocală în cadrul OPEC, cerând de mai multe ori o majorare a preţului. Iran, care cerea în urmă cu câţiva ani preţuri mai mari, îşi doreşte acum preţuri mai reduse decât Arabia Saudită.

    Sursele din industrie au corelat schimbarea de atitudinea a arabilor cu evaluarea companiei Aramco, din care regatul vrea să vândă o participaţie minoritară în cadrul procedurii de IPO.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine sunt cele 100 de companii care realizează jumătate din exporturile României, 32 de miliarde de euro

    Maşini, componente auto – de la cabluri şi până la cutii de viteze de ultimă generaţie –, oţel, nave şi vase de crozieră, petrol, cereale, frigidere, aparate de cafea şi periuţe de dinţi electrice pleacă din fabricile şi depozitele celor mai mari 100 de exportatori din economie. Ponderea lor în totalul exporturilor este covârşitoare: 50%.

    Investiţiile lor se văd imediat în balanţa comercială a României, dar în aceeaşi măsură o eventuală plecare din România a unei companii din top 100 va lăsa un gol imens. S-a întâmplat deja în 2011, când Nokia a închis fabrica din Cluj după ce în urmă cu un an ajunsese pe locul doi în topul celor mai mari exportatori din economie.

    A fost atunci un minus de peste un miliard de euro, pe care Clujul l-a umplut repede cu ajutorul investiţiilor realizate de grupul german Bosch şi de producătorul italian de electrocasnice De’Longhi. Dar pot exporturile României să suporte un nou astfel de şoc, mai ales dacă el ar veni din industria auto, de care piaţa locală este atât de dependentă?

    Peste jumătate (56) din companiile din top 100 sunt din industria auto sau produc componente pentru acest sector.

    ”Cifra de afaceri a industriei auto româneşti s-a triplat în ultimul deceniu, având un aport esenţial la dezvoltarea economiei şi ajungând să reprezinte în 2017 circa 14% din PIB. Alături de cei doi producători de autovehicule, Dacia şi Ford, pe piaţa românească au intrat pe rând toţi marii producători globali de componente şi subansambluri auto, care deţin în prezent peste 600 de unităţi de producţie în toată ţara şi angajează mai mult de 200 de mii de salariaţi“, arată Ciprian Gavriliu, director servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

    În top zece cei mai mari exportatori din economie doar Rompetrol Rafinare reuşeşte să ”strice“ exclusivitatea sectorului auto şi al componentelor.

    Automobile Dacia şi-a menţinut poziţia de lider şi în 2017, însă clasamentul de anul trecut este marcat de saltul companiei Star Assembly din Sebeş, judeţul Alba, care a urcat 24 de poziţii, până pe locul 2. Producătorul de cutii de viteze, deţinut de grupul german Daimler, îşi face astfel loc între cei mai mari exportatori din economie şi contribuie, cu peste 1 miliard de euro, la creşterea exporturilor de bunuri de anul trecut. Pe locul 3 se menţine Rompetrol Rafinare, una dintre cele mai constante prezenţe în topul exportatorilor în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.

    Dominaţia industriei auto se vede şi mai jos în clasament. Grupul Continental are în top 100 şase din cele şapte companii pe care le deţine în România, iar concernul german Bosch este şi el prezent în top 100 cu trei companii. Printre producătorii de componente auto prezenţi între cei mai mari exportatori se află şi Autoliv (locul 7), Takata (10), Hella (13), Dräxlmaier (15), Pirelli (16), Michelin (19), Delphi (20).

    ”Potenţialul de creştere a sectorului este evident, deşi se confruntă cu două neajunsuri ale României din ultimele două decenii: infrastructura rutieră precară şi lipsa personalului atât calificat, cât şi necalificat. Din aceste motive, regiunea de vest a ţării este preferată de foarte mulţi investitori, aşa cum arată harta distribuţiei lor pe teritoriul României, datorită apropierii de reţeaua europeană de autostrăzi, în vreme ce zona Moldovei a devenit atractivă după ce variantele de investiţii în vestul şi centrul României aproape s-au epuizat“, mai spune reprezentantul Deloitte. El menţionează că România, prin poziţia geografică, mentalitatea şi educaţia oamenilor, dar şi nivelul salariilor, continuă să fie atractivă pentru investitorii din industria auto, însă atrage atenţia că evoluţia sectorului în România este legată de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, în condiţiile în care tehnologia joacă un rol decisiv în agendele marilor constructori auto.

    ”Autovehiculele verzi, cele autonome sau tehnologizate, aplicaţiile, conectivitatea, comunicarea între maşini sunt factorii care vor transforma industria auto.“ Aici va fi adevărata miză a următorului deceniu pentru producătorii prezenţi în România. Cum vor reuşi fabricile locale să se adapteze noilor tendinţe mondiale şi câte dintre ele vor rămâne în joc?

    Adaptarea este însă vitală pentru un sector de care depind exportul de bunuri al României şi zeci de mii de locuri de muncă.
    |ntre primii 50 de exportatori din econmomie nu se află niciun business antreprenorial, prima prezenţă a firmelor cu capital privat românesc fiind a producătorului de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare. Compania controlată de Vladimir Iacob şi

    Marius Şelescu se află pe locul 51 urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. |n top 100 se mai află doar o companie cu capital privat românesc, Compa Sibiu, astfel că în loc să crească, numărul firmelor cu capital local din top 100 al exportatorilor scade la jumătate faţă de 2016. |n urmă cu un an, între cei mai mari 100 de exportatori locali se mai afla Romcab Târgu-Mureş  una dintre cele mai răsunătoare insolvenţe ale anului 2017 –, Gersim Impex, firmă care a coborât pe locul 130, dar şi Cerealcom Dolj. Compania din agrobusiness, controlată de Mihai Anghel, se află în 2017 pe poziţia 101, faţă de locul 67 ocupat în urmă cu un an.

    |n industrie, combinatul siderurgic din Galaţi controlat de miliardarul Lakshmi Mittal redevine cel mai mare exportator, după ce şantierul naval Daewoo Mangalia, lider în 2016, coboară zece poziţii şi iese din top 20 la nivelul întregii economii. |n agrobusiness, traderul Nidera, controlat de grupul Cofco din China devine cel mai mare exportator, în faţa ADM România Trading. Ambele companii au exporturi estimate de ZF în jurul a 400-500 de milioane de euro anual. Ameropa, Cargill şi Glencore îşi fac loc de asemenea între cei mai mari 50 de exportatori din economie. Nicio companie din industria alimentară nu se află între cei mai mari 100 de exportatori.
    Economia locală a avut anul trecut aproape 22.600 de companii care au derulat activităţi de export de bunuri, cu 700 mai mult faţă de 2016, iar exporturile totale au urcat cu 9% faţă de 2016, la 62,6 miliarde de euro.


    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ECONOMIE:

    AUTOMOBILE DACIA. Producătorul de la Mioveni este liderul exportatorilor din 2010, poziţie pe care nu a mai pierdut-o de atunci. În 2010, Dacia era urmată de fabrica Nokia din Cluj şi de Rompetrol Rafinare. Şi în 2017 Dacia şi Rometrol se află pe aceleaşi poziţii. Nokia a plecat însă din România, în 2011, în urma unei decizii care a zguduit puternic mediul de afaceri local, dar şi balanţa produselor trimise la export.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR CU CAPITAL PRIVAT ROMÂNESC:

    ARAMIS INVEST DIN BAIA-MARE. Producătorul de mobilă deţinut de antreprenorii Vladimir Iacob şi Marius Şelescu se află pe locul 51 în topul general urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. Este prima afacere antreprenorială din top 100, în condiţiile în care în top 50 sunt doar companii multinaţionale.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN COMPONENTE AUTO: STAR ASSEMBLY.

    Fabrica de cutii de viteze din Sebeş a grupului german Daimler este autor al celui mai mare salt din top 100 exportatori după un an în care a urcat pe locul 2, după Dacia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA GREA:

    COMBINATUL SIDERURGIC ARCELORMITTAL GALAŢI, care a redevenit liderul industriei grele la export după ce în urmă cu un an această poziţie era deţinută de şantierul naval Daewoo Mangalia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA PETROLIERĂ: ROMPETROL RAFINARE.

    Rafinăria Petromidia este una dintre cele mai constante prezenţe din top zece exportatori în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN AGROBUSINESS: NIDERA.

    Traderul de cereale, controlat de grupul chinez Cofco, a depăşit anul trecut în topul exporatorilor compania ADM România Trading, ambele cu livrări externe estimate la 400-500 de milioane de euro.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ELECTRO-IT: ARCTIC.

    Producătorul din industria de electronice şi electrocasnice, deţinut de grupul turc Arcelik, pariază în prezent alte 100 de milioane de euro pe producţia locală printr-o nouă fabrică de la zero.


     

  • Marea Britanie alocă 4 miliarde de lire pentru stimularea schimburilor comerciale româno-britanice

    Anunţul a fost făcut în contextul vizitei la Bucureşti a ministrului secretar de stat britanic pentru Comerţ, Greg Hands, acesta întâlnindu-se cu ministrul român pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, cu secretarul de stat din Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, şi cu managerul municipiului Bucureşti Sorin Chiriţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din Arad în toată lumea. Trenuleţele de jucărie din România ajung în zeci de ţări

    Fabrica din Arad a nemţilor de la Modelleisenbahn, unde peste 200 de salariaţi produc trenuleţe de jucărie, a ajuns anul trecut în topul celor mai mari exportatori de pe piaţa din România, pe poziţia 447. Nemţii şi-au făcut astfel loc în top pentru prima dată, potrivit datelor ZF.

    Modelleisenbahn, unul dintre cei mai mari producători de tre­nuleţe electrice din lume, a venit acum circa un deceniu în Ro­mânia şi a investit jumătate de milion de euro într-o uni­tate de pro­ducţie care trimite produsele „made in Arad“ în câteva zeci de ţări din toată lumea, potrivit ulti­me­lor date ale ZF.

    Compania Modelleisenbahn cu se­diul în Arad a terminat anul trecut cu afaceri de 15,3 mil. lei (3,5 mil. lei), în scădere cu circa 7% com­parativ cu anul an­te­rior. Pro­fitul a rămas însă con­stant la circa jumătate de milion de lei.
     

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Nevralgia economiei: 75% din exporturile României sunt ţinute în spate de numai 350.000 de salariaţi

    Exporturile României, de 54,6 mld. euro anul trecut, sunt ţinute în spa­te de un număr mic de com­pa­nii şi sunt polarizate puter­nic. Astfel, cei mai mari 500 de ex­portatori ai României au doar 7,8% din totalul salariaţilor din economie, deşi ei duc în spate 75% din totalul exporturilor locale. Mai mult, harta României este polarizată, judeţele li­der având exporturi de circa 5 mld. euro, pe când codaşii nu ajung nici la 100 de mil. euro.

    „Există o disparitate dacă ne uităm pe statisticile marilor exportatori. Putem observa că exporturile sunt ţinute în spate de doar câteva companii, şi acelea de regulă stră­ine. Un exemplu clar este Dacia, care a ajuns cel mai mare exportator local acum câţiva ani şi care rămâne în continuare în top“, spune şi analistul Aurelian Dochia

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertizarea lui Rompuy: Euro prea puternic afectează exporturile companiilor din uniunea monetară

     Van Rompuy, care reprezintă la Bruxelles guvernele Uniunii Europene, a adăugat că efectele economice ale crizei din zona euro, precum creşterea redusă a PIB, persistă, însă pericolele privind existenţa monedei comune au fost depăşite.

    “Pericolul existenţial pentru euro a fost depăşit. Am văzut pe pieţele financiare. Există o convergenţă mai ridicată şi în privinţa randamentelor obligaţiunilor guvernelor din zona euro”, a spus Van Rompuy, prezent la un eveniment organizat de centrul de cercetare German Marshall Fund of the United States.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toyota a revenit pe primul loc în topul producătorilor auto

     Toyota Motor Corp. a vândut în trimestrul al treilea 2,5 milioane de autovehicule, în urcare cu 2,8% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de cea mai mare companie japoneză, preluate de Bloomberg.

    General Motors a anunţat pentru aceeaşi perioadă vânzări în urcare cu 5,5%, la 2,4 milioane autovehicule.

    Locul al treilea revine grupului german Volkswagen, cu 2,33 milioane unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro