BusinessMagazin

Tag: experimente

  • Companiile din România preiau frâiele când vine vorba de educaţie: cum vrea Bayer România să îi împrietenească pe copii cu ştiinţa

    Motivaţie:
    Sistemul educaţional din România are de înfruntat unul dintre cele mai mari obstacole de până acum: programa şcolară încărcată, lipsa resurselor şi a oportunităţilor pe termen lung şi abordarea pur teoretică a procesului de învăţare au făcut ca rata abandonului şcolar la vârste mici şi a analfabetismului să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

    Descrierea proiectului:
    Răspunsul Bayer România la fenomenul abandonului şcolar a fost un proiect educaţional care îşi propune să îi împrietenească pe elevii cu vârste între 6 şi 12 ani cu ştiinţa şi învăţarea în sens larg. Lansat în 2014, Baylab scoate ştiinţa din clasicele manuale şi săli de clasă şi îi invită pe cei mici să descopere lumea înconjurătoare prin joacă şi explorare. Totul se realizează în sesiuni de experimente de 60 de minute, susţinute de profesori specializaţi în metoda investigaţiei.
    Pe parcursul celor cinci ediţii, Baylab a evoluat dintr-un proiect pilot într-un eveniment internaţional, desfăşurat în cinci oraşe din România şi în Republica Moldova, vizitat anual de câteva mii de copii.

    Rezultate:
    În cazul celei mai recente ediţii, din 2018, evenimentul s-a desfăşurat în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca şi Republica Moldova (Chişinău), timp de trei săptămâni. În cadrul acestuia au fost implicate peste 20 de persoane. Au fost organizate sesiuni de 60 de minute, cu experimente ştiinţifice realizate de către elevi cu ajutorul profesorilor parteneri, pe baza unor materiale didactice oferite şcolilor din oraşe participante.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    ~ 198 mil. euro

    Număr de angajaţi
    210

    Valoarea investiţiei
    24.000 euro

  • Ţara care vrea să facă programul de lucru de 4 zile pe săptămână. Rezultatele surpriză după primele experimente

    Dan Schawbel, director al Future Workplace, care a realizat sondajul citat mai sus, spune că se aşteaptă ca ideea să prindă în rândul mai multor companii şi ţări, dar că acest lucru nu se va întâmpla probabil în ţara sa. „Cred că America va fi ultima ţară care să acorde dimineţi de luni libere pentru că ne-am obişnuit prea mult cu acest mod de a munci“.
     
    Ungaria este o ţară în care ideea nu va prinde cu siguranţă. Zilele trecute, guvernul ungar a înaintat pe neaşteptate şi fără consultări parlamentului un proiect de lege care majorează numărul de ore de lucru suplimentare de la 250 la 400, adică la 8 ore pe săptămână, şi le permite angajatorilor să aştepte trei ani pentru plata muncii suplimentare.
     

  • Cine este românul care a transformat o platformă militară într-un parc de aventură, iar acum câştigă milioane de euro în fiecare an – VIDEO

    Arsenal Park a luat naştere ca unitate turistică în 2009, iar investiţiile au ajuns, în prezent, la peste 20 de milioane de euro. Sebastian Antal, directorul general al businessului, povesteşte că platforma pe care se află Arsenal Park există din jurul anilor 1936-1938, când Carol al II-lea a dispus oferirea unui spaţiu de aproape 90 de hectare armatei, pentru efectuarea unor experimente în domeniul materialului explozibil şi al muniţiei.

    „Am ales această locaţie pentru poziţionarea strategică şi potenţialul pe care îl prezenta. Pe lângă faptul că are o frumuseţe aparte, judeţul Hunedoara este bogat din punctul de vedere al obiectivelor turistice, printre care amintesc castelul Corvinilor, cetăţile dacice, cetatea Devei, munţii Parâng şi Parcul Naţional Retezat. Încă neexploatate în totalitate, acestea prezintă în continuare o oportunitate de dezvoltare”, povesteşte Antal.

    În 2017, Arsenal Park a înregistrat o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro şi o rată a profitului de 15%. Primul şi al doilea trimestru din anul 2018 păstrează acelaşi trend ascendent. La nivel de investiţii, reprezentantul Arsenal Park spune că acestea reprezintă, anual, un procent de 10-15% din cifra de afaceri, fiind direcţionate în general spre reorganizarea şi standardizarea proceselor şi a serviciilor şi spre modernizare. Totuşi, „o mare parte sunt atribuite către fidelizarea personalului, deoarece gradul de satisfacţie a clientului are la bază bunăstarea angajatului”, spune Antal.

    Periodic, reprezentanţii parcului fac şi investiţii de dezvoltare, care „pot ajunge până la 50% din cifra de afaceri”. Spre exemplu, pentru anul viitor, reprezentantul parcului spune că sunt planificate investiţii de circa un milion de euro pentru demararea unui proiect de dezvoltare a aquaparkului deschis în 2016 şi pentru integrarea unor noi activităţi şi servicii, precum lansarea unui poligon intern de tragere cu arme de foc.

    Printre noile servicii care au menţinut o creştere constantă a cifrei de afaceri se numără lansarea de la începutul anului 2018 a încă unui panou de escaladă, în prezent cel mai înalt din ţară, dar şi deschiderea unei serii de escape room-uri. De asemenea, tot anul acesta cei de la Arsenal Park au demarat un nou proiect, festivalul de off-road ArcFest, aflat la prima ediţie, şi au lansat un nou produs turistic dedicat activităţilor de familie, Family Bootcamp (weekendul familiilor de supereroi), care se bucură de un real succes, potrivit lui Antal.

    Reprezentantul parcului spune că businessul înregistrează, anual, circa 150.000 de vizitatori de toate vârstele, din clasele sociale medii şi premium. Din totalul de clienţi, jumătate sunt corporatişti. „Când vorbim despre segmentul individual versus corporate, proporţia este de 50-50%”, spune Antal. El adaugă că „în 2018 ponderea clienţilor străini a fost în creştere faţă de anii anteriori, în prezent fiind de 15%”.

    Fiind un business sezonier, numărul angajaţiilor parcului este variabil, între 50 şi 150 de persoane, variind în funcţie de numărul clienţilor. Antal spune că ponderea traficului de weekend este net mai mare faţă de timpul săptămânii, cu excepţia intervalului iunie-august, când ponderea este egală. Pe perioada iernii, reprezentantul parcului spune că businessul îşi desfăşoară activitatea normal, iar din 2016, de când a fost deschis aquaparkul, care cuprinde bazine şi tobogane interioare, veniturile generate sunt cu 30% mai mari faţă de anii anteriori în aceeaşi perioadă. „Perioada de extrasezon nu reprezintă un impediment pentru dezvoltarea parcului”, spune Antal.

     

  • Cine este românul care a transformat o platformă militară într-un parc de aventură, iar acum câştigă milioane de euro în fiecare an

    Arsenal Park a luat naştere ca unitate turistică în 2009, iar investiţiile au ajuns, în prezent, la peste 20 de milioane de euro. Sebastian Antal, directorul general al businessului, povesteşte că platforma pe care se află Arsenal Park există din jurul anilor 1936-1938, când Carol al II-lea a dispus oferirea unui spaţiu de aproape 90 de hectare armatei, pentru efectuarea unor experimente în domeniul materialului explozibil şi al muniţiei.

    „Am ales această locaţie pentru poziţionarea strategică şi potenţialul pe care îl prezenta. Pe lângă faptul că are o frumuseţe aparte, judeţul Hunedoara este bogat din punctul de vedere al obiectivelor turistice, printre care amintesc castelul Corvinilor, cetăţile dacice, cetatea Devei, munţii Parâng şi Parcul Naţional Retezat. Încă neexploatate în totalitate, acestea prezintă în continuare o oportunitate de dezvoltare”, povesteşte Antal.

    În 2017, Arsenal Park a înregistrat o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro şi o rată a profitului de 15%. Primul şi al doilea trimestru din anul 2018 păstrează acelaşi trend ascendent. La nivel de investiţii, reprezentantul Arsenal Park spune că acestea reprezintă, anual, un procent de 10-15% din cifra de afaceri, fiind direcţionate în general spre reorganizarea şi standardizarea proceselor şi a serviciilor şi spre modernizare. Totuşi, „o mare parte sunt atribuite către fidelizarea personalului, deoarece gradul de satisfacţie a clientului are la bază bunăstarea angajatului”, spune Antal.

    Periodic, reprezentanţii parcului fac şi investiţii de dezvoltare, care „pot ajunge până la 50% din cifra de afaceri”. Spre exemplu, pentru anul viitor, reprezentantul parcului spune că sunt planificate investiţii de circa un milion de euro pentru demararea unui proiect de dezvoltare a aquaparkului deschis în 2016 şi pentru integrarea unor noi activităţi şi servicii, precum lansarea unui poligon intern de tragere cu arme de foc.

    Printre noile servicii care au menţinut o creştere constantă a cifrei de afaceri se numără lansarea de la începutul anului 2018 a încă unui panou de escaladă, în prezent cel mai înalt din ţară, dar şi deschiderea unei serii de escape room-uri. De asemenea, tot anul acesta cei de la Arsenal Park au demarat un nou proiect, festivalul de off-road ArcFest, aflat la prima ediţie, şi au lansat un nou produs turistic dedicat activităţilor de familie, Family Bootcamp (weekendul familiilor de supereroi), care se bucură de un real succes, potrivit lui Antal.

    Reprezentantul parcului spune că businessul înregistrează, anual, circa 150.000 de vizitatori de toate vârstele, din clasele sociale medii şi premium. Din totalul de clienţi, jumătate sunt corporatişti. „Când vorbim despre segmentul individual versus corporate, proporţia este de 50-50%”, spune Antal. El adaugă că „în 2018 ponderea clienţilor străini a fost în creştere faţă de anii anteriori, în prezent fiind de 15%”.

    Fiind un business sezonier, numărul angajaţiilor parcului este variabil, între 50 şi 150 de persoane, variind în funcţie de numărul clienţilor. Antal spune că ponderea traficului de weekend este net mai mare faţă de timpul săptămânii, cu excepţia intervalului iunie-august, când ponderea este egală. Pe perioada iernii, reprezentantul parcului spune că businessul îşi desfăşoară activitatea normal, iar din 2016, de când a fost deschis aquaparkul, care cuprinde bazine şi tobogane interioare, veniturile generate sunt cu 30% mai mari faţă de anii anteriori în aceeaşi perioadă. „Perioada de extrasezon nu reprezintă un impediment pentru dezvoltarea parcului”, spune Antal.

     

  • Experimente pe banii românilor. Ce se întâmplă cu declaraţia 600?

    Deşi premierul Viorca Dăncilă a anunţat în urmă cu câteva zile că acest formular va fi eliminat, guvernul a decis să meargă mai departe cu declaraţia 600. Amânările şi anunţul ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, au fost doar de ochii lumii pentru că, în realitate, angajaţii Fiscului nu au încetat să ceară oamenilor să completeze mult cotroversatul formular.

    După două zile, Guvernul a decis altceva. Cei peste 200.000 de contribuabili bulversaţi de formularul 600 nu scapă de griji.

    Una dintre variantele luate în calcul este unificarea declaraţiei 600 cu declaraţia 200. Amânarea depunerii formularului nu a fost luată în calcul de angajaţii Fiscului, scrie realitatea.net

  • VW, Mercedes şi BMW răspund acuzaţiilor de experimente naziste pe maimuţe care se uitau la desene animate. Industria auto, oripilată când a auzit ce s-ar fi întâmplat în laboratoare

    ŞTIREA DE VINERI New York Times scrie despre o situaţie oribilă, vecină cu SF-ul, întâmplată în 2014. Ziarul american spune că are nişte documente oficiale despre un grup de interese format de Volkswagen, Daimler şi BMW, care acum s-a desfiinţat. Se numea European Research Group on Environment and Health in the Transport Sector (Grupul de Cercetare Europeană pentru Mediu şi Sănătate în Transporturi).
     
    Acest grup a angajat oameni de ştiinţă ca să apere interesul marilor producători germani, acela de a vinde în continuare motoare diesel demonstrând că nu au efecte negative asupra mediului şi a omului.
     
    New York times spune că aceste demonstraţii ar fi fost / trebuit folosite în acţiuni de lobby în cercurile de influenţă pentru a nu suprataxa motoarele diesel.
     
    Printre studiile oamenilor de ştiinţă ar fi fost şi unul din 2014, în Albuquerque, în care s-ar fi inhalat gaze de eşapament ale motoarelor diesel de către maimuţe pentru a contrazice părerea Oraganizaţiei Mondiale a Sănătăţii că noxele din arderea motorinei sunt cancerigene.
     
    Institutul Lovelace Respiratory Research a fost desemnat să facă testele pe maimuţe cu două motoare – unul al unui Volkswagen Beetle nou şi celălalt al unui Ford seria F (pick up) din 1999.
     

  • Cum a reuşit un copil de 6 ani să câştige 11 milioane de dolari ÎNTR-UN SINGUR AN

    Un băieţel în vârstă de 6 ani a câştigat peste 11 milioane de dolari, anul acesta, datorită canalului său de pe platforma online YouTube pe care sunt difuzate clipuri în care acesta poate fi văzut testând jucării, informează people.com.

    Potrivit unui top al celor mai bine plătite vedete pe YouTube pe 2017, publicat de Forbes, Ryan, care deţine canalul Ryan ToysReview, câştigă 11 milioane de dolari pe an testând jucării şi produse alimentare.

    Băieţelul are peste 10 milioane de abonaţi, iar clipurile sale au în total peste 16 miliarde de vizualizări.

    “Îi plac maşinile, trenurile, Thomas şi prietenii, Lego, supereroii, jucăriile Disney… aventurile amuzante cu familia şi multe altele. Lui Ryan îi place şi să facă experimente pentru copii uşoare şi amuzante”, se poate citi în descrierea canalului său de pe YouTube.

    Familia lui Ryan a lansat canalul în martie 2015, acesta devenind viral după doar patru luni, datorită unui clip în care Ryan poate fi văzut deschizând un pachet cu jucării “Cars” de la Disney. Clipul a avut peste 800 de milioane de vizualizări până în decembrie 2017. Un alt clip, lansat în aprilie 2016, a avut peste un miliard de vizualizări.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată cea mai frumoasă casă din Bucureşti

    Casa a fost gata in 2015 si s-a lucrat la ea circa 3 ani pentru a iesi aceasta constructie cu o poveste frumoasa. “In casa avem o abordare directa. Betonul e beton, lemnul e lemn, se mai strica, imbatraneste, creste cu casa si cu cei din ea. Asta e partea frumoasa, ca la final sa ai o poveste. Nu conteaza intentiile bune daca rezultatul nu este bun”, a declarat unul dintre arhitecţi pentru Ziarul Financiar.

    „În casă avem o abordare directă. Betonul e beton, lemnul e lemn, se mai strică, îmbătrâneşte, creşte cu casa şi cu cei din ea. Asta este partea frumoasă. Asta este foarte important. La final să ai o poveste. Nu contează niciodată intenţiile bune dacă rezultatul nu este bun“, mai spune acesta.

     

  • Cum arată cea mai frumoasă casă din Bucureşti

    Casa a fost gata in 2015 si s-a lucrat la ea circa 3 ani pentru a iesi aceasta constructie cu o poveste frumoasa. “In casa avem o abordare directa. Betonul e beton, lemnul e lemn, se mai strica, imbatraneste, creste cu casa si cu cei din ea. Asta e partea frumoasa, ca la final sa ai o poveste. Nu conteaza intentiile bune daca rezultatul nu este bun”, a declarat unul dintre arhitecţi pentru Ziarul Financiar.

    „În casă avem o abordare directă. Betonul e beton, lemnul e lemn, se mai strică, îmbătrâneşte, creşte cu casa şi cu cei din ea. Asta este partea frumoasă. Asta este foarte important. La final să ai o poveste. Nu contează niciodată intenţiile bune dacă rezultatul nu este bun“, mai spune acesta.

     

  • Amintirile cutremurătoare din infernul de la AUSCHWITZ ale unei FEMEI din ROMÂNIA ce a fost supusă experimentelor vestitului nazist Mengele

    Eva Mozes s-a nascut in localitatea Port, comuna Marca, in 1934. Alaturi de sora sa geamana, Miriam, ceilalti patru frati, parintii si alte aproximativ 100 de rude aa fost deportata la Auschwitz in perioada Holocaustului. Doar ea si sora ei au supravietuit, pentru ca au facut parte din cele circa 1.500 de perechi de gemeni selectate de doctorul Josef Mengele, ramas in istorie cu o faima de criminal cinic pentru experimentele genetice inumane. 
     
    In film, ea povesteste cum a ajuns in lagarele de la Auschwitz, cum ea si sora ei au fost smulse  de catre soldatii nemti din bratele mamei, dar si despre experimentele medicale la care a fost supusa
     
    Eva povesteste ca doctorul Mengele ii numea “soareci de Guineea” pe gemenii pe care ii folosea in cercetarile sale. 
     
    “Îmi amintesc de Mengele. Era un barbat chipes, înalt, bine îmbracat. Revad si acum cizmele pe care le avea. Venea la noi, unde erau gemenii, si ne numara în fiecare zi pentru a vedea câti am mai ramas pentru experimentele sale. Îmi amintesc ca într-o zi ne-au dezbracat si ne-au masurat. Alta data ne-au luat foarte mult sânge si ne-au dat injectii.
     
    Minimum cinci injectii în bratul drept si apoi în cel stâng. Doua zile mai târziu am stiut ca sunt foarte bolnava, pentru ca aveam febra foarte mare, picioarele si mâinile îmi ardeau si erau foarte dureroase si aveam puncte rosii pe întreg corpul. Am fost dusa la spital si Mengele a spus, uitându-se la mine, fara a ma examina, ca si cum ar fi stiut ce se va întâmpla, “Pacat. E asa de tanara. are doar doua saptamani de trait”. I-am dovedit ca se înseala”, rememoreaza Eva Mozes o parte din dureroasele sale experiente de la Auschwitz.
     
    Supravietuitoarea experimentelor lui Mengele spune ca nu a aflat niciodata cu ce substante a fost injectata. Sora ei, Miriam, i-a povestit ulterior cum a trecut prin aceleasi tratamente, cu multe injectii administrate, apoi cu febra mare si cele doua saptamani petrecute la spital, sub supravegherea echipei temutului medic nazist, scrie graiulsalajului.ro