BusinessMagazin

Tag: experiente

  • Iti ofer in dar un zbor

    “Cele mai vandute cadouri sunt cele care promit senzatii tari –
    zbor cu avionul, zbor cu balonul sau cele care rasfata, cum este
    cazul sedintelor spa”, spune Rodica Suteu, una dintre fondatorii
    White Rabbit, companie care ofera cadouri experiente. Ideea acestei
    afaceri a aparut in urma cu mai multi ani, dupa ce Rodica Suteu a
    citit despre o companie de profil din Franta, care s-a dezvoltat
    foarte rapid, fiind acum prezenta in 19 tari. Smartbox Weekendesk a
    fost primul site care a oferit cadouri experiente in Hexagon. Dupa
    ani la rand in care a vandut cadouri surprinzatoare pentru
    francezi, compania si-a extins operatiunile in mai multe tari din
    Occident, printre care Marea Britanie, Germania, Spania, Elvetia si
    Suedia. A trecut si Atlanticul, promovand ideea cadourilor
    experiente in Statele Unite si in Brazilia, apoi a ajuns chiar si
    “la capatul celalalt al lumii”, in Japonia.

    Companii precum Smartbox Weekendesk nu au patruns si pe piata
    din Romania, considerata prea mica si poate prea saraca, lasand
    astfel locul unor companii locale. In 2009, 2Xperience incepea sa
    ofere clientilor individuali si corporate cadouri experiente. In
    urmatorii ani, compania intentioneaza sa intre pe piata elvetiana,
    urmand a-si deschide un punct de lucru la Geneva. In acest sens, se
    pregateste relansarea site-ului in 5 limbi. “Ideea 2Xperience ne-a
    venit dupa ce am primit un astfel de cadou-experienta”, isi
    amintesc Andreea-Cristina Dinca, in varsta de 24 ani, si Bogdan
    Romascu, 27 ani. “Atat impactul extraordinar pe care acesta l-a
    produs, dar mai cu seama dificultatile necesare realizarii ne-au
    determinat sa punem la punct un astfel de serviciu prin care
    doritorii de cadouri si experiente inedite sa-si poata materializa
    dorintele”, explica cei doi antreprenori.

    De la o idee si pana la aparitia primilor clienti totul a
    evoluat rapid. Strategia de actiune a presupus crearea unui site,
    realizarea unei baze de date ce cuprinde prestatorii de servicii,
    contactarea acestora si negocierea de contracte de colaborare sau
    contracte de exclusivitate. “Primii clienti au aparut cand inca
    nici nu lansasem pagina web. Chiar firma care ne-a creat-o a
    devenit unul din primii clienti”, spun fondatorii 2Xperience.
    Experienta nu este necesara pentru a porni la drum, spun cei care
    au un business in domeniu.

    Cu atat mai mult pentru ca nu existau precursori pe piata
    romaneasca, primele afaceri din domeniu au fost cele care au creat
    piata si au trasat principalele tendinte. Un cadou experienta e mai
    mult decat o surpriza pentru cel care il primeste si mai mult decat
    o simpla incercare de a face un cadou pentru cel care le cumpara.
    “Romanii au primit extrem de bine aceasta idee, fapt demonstrat de
    numarul mare de solicitari. Este drept ca multi dintre cei care ne
    contacteaza doresc doar sa se informeze, sa caute idei originale si
    incearca de multe ori sa le puna in practica fara ajutorul nostru”,
    spun reprezentantii 2Xperience.

    Aceasta nu este neaparat o problema, dat fiind ca firmele din
    acest domeniu se bazeaza pe servicii si tarife exclusiviste, in
    urma negocierii cu prestatorii de servicii. In plus, sunt si
    surprize care ar putea fi mai greu realizate de o persoana fizica,
    dat fiind ca aceasta nu ar avea acces la baza de furnizori a unei
    firme. “Am avut un client care si-a dorit o masa la restaurant,
    intr-un salon privat, cu un violonist. Am reusit sa ii implinim
    dorinta in 24 de ore”, spun reprezentantii White Rabbit, firma
    infiintata in 2009 de trei arhitecti: Rodica Suteu, Adriana
    Radulescu si Florin Stefan.

    Publicul tinta al celor doua firme sunt deocamdata doar romanii,
    in conditiile in care livrarea se face gratuit pe teritoriul tarii
    in cel mult 2 zile, iar dintre clienti se detaseaza femeile, care
    opteaza in numar mult mai mare pentru cadouri experiente.

  • Cum sa aperi un penalti

    Cand e vorba sa alegi ce-i de facut, cateodata cel mai bine e sa nu faci nimic. Sa luam cazul lui Radek Cerny, portarul echipei de fotbal Tottenham Hotspur, aflat recent fata in fata cu tanarul mijlocas al lui Manchester United, talentatul Cristiano Ronaldo, cu prilejul unei lovituri de pedeapsa in runda a patra a Cupei Angliei. Cand Ronaldo s-a dat inapoi pentru a se pregati de executarea loviturii, Cerny a sarit in stanga, asteptandu-se la un sut scurt spre acel colt. Mingea insa a fost trimisa spre coltul din dreapta jos. Gol!

    Greseala lui Cerny, in perspectiva lui Ofer H. Azar, este ca s-a miscat intr-o parte in loc sa ramana in centru, de unde ar fi avut mai multe sanse sa opreasca mingea. Azar nu e nici antrenor, nici portar. De fapt, nici macar nu joaca fotbal. E lector la Scoala de management de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel. Azar este totusi interesat de procesul de luare a deciziilor, iar reactiile intr-o fractiune de secunda ale portarilor in fata penaltiurilor ii par lui si catorva dintre colegii sai emblematice pentru a explica de ce uneori oamenii iau decizii irationale.

    Spre deosebire de experimentele care vor sa determine modul cum emotiile influenteaza deciziile economice si financiare, fotbalul ofera un material de studiu mai realist, pentru ca deciziile luate in fotbal au de obicei mize financiare uneori considerabile. „Stimulentele sunt imense“, argumenteaza Azar si colegii lui, intr-un studiu care a aparut nu cu multa vreme in urma in Jurnalul de Psihologie Economica. Mai mult, „portarii se confrunta regulat cu lovituri de pedeapsa, asa ca ei sunt nu numai decidenti puternic motivati, dar si foarte experimentati“.

    Specialistii israelieni nu urmaresc sa dea buzna in Premier League. Teoria lor este ca o preferinta pentru actiune in dauna inactiunii poate juca un rol semnificativ in toate tipurile de decizii economice. Cand economia este in suferinta, autoritatile sunt „mai tentate sa faca ceva“, spun ei, chiar daca riscurile depasesc posibilele castiguri. „Daca lucrurile ies prost, cel putin vor fi in stare sa spuna ca macar au incercat sa faca ceva, pe cand daca aleg sa nu faca nimic care sa schimbe situatia si ea ramane la fel sau se inrautateste, e mai greu sa evite criticile, pe motiv ca in ciuda semnalelor de alarma, nu au facut nimic.“

    Acest tip de rationament isi poate pune amprenta asupra comportamentului managerilor, impingandu-i sa se tina de actuala strategie a firmei sau sa schimbe macazul. Si, se pare, si asupra portarilor, facandu-i sa ramana nemiscati sau, dupa caz, sa sara la minge.

    Terenul de fotbal a ajuns un fel de laborator pentru economisti, in mod special datorita relevantei pe care o are comportamentul jucatorilor cu ocazia loviturilor de pedeapsa. Acordate dupa un anumit tip de faulturi sau alteori pentru a decide rezultatul unui meci, loviturile de pedeapsa pun fata in fata un jucator contra unui portar. Stand la doar 11 metri unul de celalalt, jucatorul trimite mingea – in speranta ca va marca – cu o viteza de 95 pana la 135 km/h, dandu-i portarului doar 0,2-0,3 secunde ca sa reactioneze. Data fiind viteza, portarul trebuie sa se decida ce sa faca inainte sa vada directia loviturii. Apararea unui penalti este considerata una dintre cele mai dificile actiuni in sport. Deloc surprinzator, 80% dintre penaltiuri sunt transformate.

    Pentru intocmirea studiului, Azar, impreuna cu Michael Bar-Eli, un psiholog sportiv, Ilana Ritov, psiholog si doi studenti au urmarit principalele campionate din lume, strangand informatii despre 311 lovituri de pedeapsa. Apoi au combinat probabilitatea de a apara diferite lovituri (cele pe coltul stang, pe coltul drept sau pe mijloc) cu diferite actiuni (saritura in stanga, in dreapta sau stationarea pe centrul portii) ca sa vada care dintre ele „maximizeaza sansele de a opri mingea“.

    Potrivit calculelor lor, ramanerea pe centrul portii ii ofera portarului cea mai buna sansa la apararea penaltiului – in 33,3% din cazuri, comparativ cu 14,2% la saritura in stanga si 12,6% la saritura in dreapta.

    Totusi, cand grupul a analizat cum au reactionat portarii la lovituri, s-a descoperit ca portarii au ramas pe mijloc doar in 6,3% dintre cazuri. Motivul, recunoaste Azar, isi are radacinile in modul cum se simt jucatorii dupa ce nu reusesc sa opreasca mingea.

    Speculatiile lor legate de fotbal s-au bazat pe lucrarile lui Amos Tversky si ale lui Daniel Kahneman, castigator al Premiului Nobel, care au cercetat particularitatile procesului de luare a deciziilor. Intr-un studiu renumit, cei doi psihologi au descoperit ca oamenii aveau mai multe regrete cand pierdeau 1.200 de dolari pentru ca alesesera sa actioneze (in acel caz, sa schimbe o investitie) decat cei care pierdusera 1.200 de dolari pentru ca-si lasasera portofoliul neatins.