Guvernul a aprobat ieri prin ordonanţă de urgenţă modificările legislative prin care EximBank, instituţie de credit controlată de statul român prin Ministerul Finanţelor, devine o bancă universală, urmând să activeze şi în sectorul retail, în contextul preluării instituţiei de credit Banca Românească.
Tranzacţia prin care EximBank cumpără Banca Românească a ajuns la începutul lunii septembrie pe masa Consiliului Concurenţei şi la BNR şi aşteaptă avizul celor două instituţii.
Guvernul a aprobat ieri prin ordonanţă de urgenţă modificările legislative prin care EximBank, instituţie de credit controlată de statul român prin Ministerul Finanţelor, devine o bancă universală, urmând să activeze şi în sectorul retail, în contextul preluării instituţiei de credit Banca Românească.
Tranzacţia prin care EximBank cumpără Banca Românească a ajuns la începutul lunii septembrie pe masa Consiliului Concurenţei şi la BNR şi aşteaptă avizul celor două instituţii.
FNGCIMM va garanta în procent de până la 80% din valoare, cel mult 2.400.000 de euro, creditele acordate de către instituţiile finanţatoare beneficiarilor eligibili, care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, vegetal, zootehnic sau al acvaculturii sau care derulează proiecte de investiţii cu finanţare prin PNDR 2014-2020 şi POPAM 2014-2020. Garanţia se obţine la solicitarea băncii, în bază unei finanţări aprobate.
Până în prezent, FNGCIMM a semnat Convenţii de lucru pentru acordarea garanţiilor în bază OUG 43/2013 cu patru bănci, respectiv: Libră Internet Bank, First Bank, OTP Bank România şi EximBank.
Beneficiarii eligibili pentru acest mecanism de garantare sunt fermieri persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi în domeniul agricol vegetal/zootehnic sau al acvaculturii respectiv.
„Eram două echipe, una cu experienţă şi una de tineri. Ţin minte că făceam un master la ASE în statistică şi economie şi am văzut un anunţ pe holurile facultăţii. Era ceva de genul că dacă ştiu engleză şi sunt curioasă, să vin la un interviu. Şi m-am dus. A fost primul meu job. Am lucrat cam 7-8 luni la perete, adică umpleam paginile, scriam tot, dar ce făceam era de test. Era ceva extraordinar. Apoi a ieşit prima ediţie a ZF pe piaţă, iar eu am rămas mai departe încă şase ani. Aici s-a format o parte din mine. Cred că am învăţat atunci nişte valori de care mă ţin şi acum şi anume respectul faţă de oameni, loialitatea, spiritul de echipă. Şi acum suntem o echipă.
ZF de la început şi-a dorit să fie altceva, iar în această dorinţă resursa umană a fost cea mai importantă. Ne doream să fim primii, ne-am dezvoltat ca nişte pantere. Totdeauna voiam să avem informaţiile corecte. Şi acum când vorbesc cu unii oameni mă ştiu drept redactorul de la ZF, nu ca pe omul de comunicare.
ZF se va dezvolta pe termen lung, dar cred că dacă nu ar mai exista printul, atunci nu am mai vorbi de ZF. Sunt convinsă că indiferent de cum citesc oamenii de afaceri ziarul, hârtia este acolo, pe un colţ al biroului lor.
ZF a scris pentru prima dată de privatizarea Petromidia, de exemplu. Ţin minte că am sunat pe un fix al casei de avocatură care se ocupa de această tranzacţie, dar că nu am dat de nimeni, decât de o voce care mă anunţa că lumea era ocupată. La cinci minute am fost sunată de un avocat care mi-a explicat multe. Oamenii ştiau că ZF păstrează confidenţialitatea, dar pe de altă parte era foarte multă deschidere din partea mediului de business de a ne învăţa pe noi, de a face acest transfer de know how. Mereu am avut deschiderea interlocutorilor venind din partea ZF pentru că şi ei ştiu că dacă vrei să exişti în mediul de business trebuie să fii în paginile ZF.
Cred că profesional am învăţat de la ZF că este foarte important să nu arzi etape, să faci şi să înţelegi tot ce fac oamenii din echipa ta. Mâine, dacă aş putea, m-aş întoarce să scriu din nou.”
Ministerul Finanţelor îl va propune pe Florin Kubinski, 56 de ani, pentru poziţia de vicepreşedinte la EximBank şi pe Vlad Voiculescu, şef de cabinet al ministrului finanţelor, pentru funcţia de membru neexecutiv în consiliul de administraţie, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.
Propunerile vor fi discutate în cadrul adunării generale a acţionarilor, care va avea loc astăzi. Acţionarul majoritar la Eximbank este Ministerul Finanţelor.
După demisia Crinei Cosma din poziţia de vicepreşedinte, Eximbank a cerut în primele luni din acest an CV-uri în piaţă pentru a găsi persoana potrivită pentru această poziţie. Un fost preşedinte de bancă şi mai mulţi directori din cadrul unor instituţii de credit s-au numărat printre cei doritori să ocupe această poziţie.
În final, de comun acord între conducerea actuală a EximBank şi Ministerul Finanţelor, persoana aleasă pentru poziţia de vicepreşedinte a fost Florin Kubinski.
Premierul Dacian Cioloş l-a demis joi pe preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
Gelu Ştefan Diaconu, 56 de ani, managerul care a ocupat din aprilie 2013 până astăzi funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a avut venituri lunare de peste 50.000 de lei pe lună (cca. 11.400 de euro net pe lună) în 2014, potrivit datelor din declaraţia sa de avere de anul trecut.
Astăzi, premierul Dacian Cioloş l-a demis pe preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, după ce acesta a fost implicat într-un dosar gestionat de Direcţia Naţională Anticorupţie în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, alături de vicepreşedintele Mihai Gogancea-Vătăşoiu.
Diaconu a reuşit să îşi majoreze veniturile anuale de până la de zece ori faţă de nivelul încasat ca şef al Fiscului, din funcţiile „conexe“ pe care le are Eximbank, CEC Bank, GDF Suez Energy şi Romgaz. Astfel, el a ajuns în 2014 la un venit lunar mediu de 4.700 de lei din funcţia de bază de şef al ANAF, la care se adaugă alte 46.000 de lei pe lună din celelalte funcţii care, teoretic, nu îi ocupă mai mult de câteva ore pe lună. De departe, cele mai „bănoase“ joburi secundare ale lui Diaconu au fost la Eximbank şi la CEC Bank, de unde a încasat, în medie, câte 20.000 de lei, respectiv 18.000 de lei pe lună anul trecut.
“Ieri (miercuri – n.r.) în şedinţa de Guvern s-a decis ca noua bancă de dezvoltare să fie pe scheletul EximBank. În perioada imediat următoare se vor pune practic bazele designului acestei bănci de dezvoltare“, a afirmat Nanu, la o conferinţă organizată de Asociaţia Română a Băncilor la Academia de Studii Economice.
El a precizat că a fost aleasă EximBank pentru extinderea activităţii ca bancă de dezvoltare, având în vedere că statul are la această bancă un capital de risc de circa 1,5 miliarde lei, sumă care poate fi plasată în creditare printr-o paletă mai largă de instrumente. În acest context, aria de activitate a băncii se va extinde, precum şi sectoarele unde va fi prezentă.
“Chiar a fost de curând o delegaţie compusă din membri ai Eximbank, ai Ministerului de Finanţe, ai Ministerului Fondurilor Europene într-o vizită de lucru în Polonia la Bancă Naţională de Dezvoltare a Poloniei, BGK se numeşte (Bank Gospodarstwa Krajowego -n.r.). Ei deja au avut un succes foarte important cu această bancă, au reuşit pe absorbţia fondurilor europene să folosească această bancă şi să accelereze decontarea fondurilor şi au ştiut să creeze produsele care au adresat foarte bine anumite nevoi. Nu vrem să reinventăm roata. Se încearcă să se preia acele lucruri care pot fi preluate”,a spus Nanu.
Directorul Trezoreriei a punctat că există o similitudine cumva între cele două bănci, iar în perioada următoare va fi adaptat cadrul legislativ al Eximbank astfel încât să adapteze anumite produse.
“O să fie şi o anumită adaptare internă la nivelul personalului şi infrastructurii Eximbank astfel încât să poată să răspundă acestui concept, de bancă naţională de dezvoltare”, a conchis Nanu.
”Tot anul acesta (în 2015, n.r.), la nivelul ministerului de Finanţe, se lucrează astfel încât în cadrul EximBank să creăm o bancă de dezvoltare care să vă permită atât dumneavoastră, dar şi agenţilor economici, să luaţi împrumuturi garantate în mare parte de stat pentru a dezvolta localităţile, respectiv pentru a dezvolta companiile private”, le-a spus ministrul Vâlcov primarilor de comune din România.
Ministrul de Finanţe a făcut anunţul la cea de-a XVIII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România, în cadrul căreia a susţinut un discurs şi Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.
Reprezentanţii statului în AGA de la cele două bănci primeau pentru fiecare şedinţă o indemnizaţie echivalentă cu 25% din remuneraţia preşedintelui instituţiei de credit, iar de regulă se convoca AGA aproape în fiecare lună.
Ordinele emise de Ioana Petrescu prevăd posibilitatea aprobării unei a doua şedinţe AGA remunerate în ultimele şase luni ale anului, dar numai dacă există motive întemeiate.
Potrivit unor surse din MFP, economiile pentru cele două bănci însumează circa 500.000 de euro, dacă este luat în calcul costul total cu indemnizaţiile, incluzând contribuţiile şi taxele aferente, şi o medie de 12 AGA pe an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro