Îngrijire personală şi coaching:
60% fac exerciţii fizice de mai multe ori pe săptămână
50% au un antrenor personal
32% au un antrenor de wellness
32% au un coach pentru executivi
22% au un terapeut
Tag: exercitii fizice
-
Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună
În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.
Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.
Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.
Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.
Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări
-
Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună
În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.
Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.
Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.
Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.
Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări
-
STUDIU GfK: „O pauză de la tehnologie” – una dintre activităţile cotidiene pentru pe care le fac oamenii pentru a-şi menţine sanatatea
Ceea ce este mai surprinzător este că aproape un număr egal de persoane (62%) includ acum “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” ca pe ceva ce “fac regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică”. Procentul a crescut faţă de 2014, când se situa la 56%.
Nevoia de a beneficia de somn suficient ca parte a rutinei de sănătate a rămas constantă în ultimii trei ani. Cu toate acestea, există unele creşteri notabile în alte activităţi – în special urmarea unei diete, deconectarea de la tehnologie, remediile alternative şi consumul de alimente sănătoase. Studiul GfK arată că “petrecerea unui timp de calitate” a făcut un pas înainte în percepţia oamenilor cu privire la ceea ce îi menţine fizic sănătoşi. “O pauză de la tehnologie” a crescut de la una din patru persoane care făceau acest lucru în mod regulat (24%) în 2014, la una din trei persoane (34%) în acest an – a doua creştere majoră în toate activităţile enumerate. În plus, “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” a crescut de la peste jumătate (56%) în 2014, la puţin sub două treimi (62%) în acest an.
Consumarea alimentelor potrivite primeşte mai multă atenţie decât în trecut. „O dietă specifică” a urcat de la 18% în 2014 la 30% în prezent, cea mai mare creştere între toate activităţile enumerate. Şi “a mânca sănătos” este menţionat acum de 65% dintre respondenţi, faţă de 58% în 2014.
Mexic, Spania şi Canada – între primele cinci ţări în care petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie este esenţială pentru sănătate
Aproape trei sferturi din populaţia online din Mexic petrece regulat timp cu familia, prietenii sau animalele de companie pentru a-şi păstra sănătatea – cel mai mare procent din toate cele 17 ţări analizate. Mexicul este urmat de Spania şi Argentina (cu câte 71%), de Canada şi de Brazilia (68%).
Mexicul se află, de asemenea, în fruntea listei atunci când vine vorba de a lua o pauză de la tehnologie ca o activitate care contribuie la menţinerea sănătăţii fizice, 43% din populaţia online făcând acest lucru în mod regulat. Următoarele ţări clasate sunt China (40%), Argentina (39%), Spania (38%) şi Brazilia (34%).
Despre studiu
GfK a chestionat online 23.000 de consumatori (în vârstă de 15 ani şi peste) din 17 ţări pentru a afla care sunt activităţile dintr-o listă dată pe care le practică în mod regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică.
Ţările analizate în studiu sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.
Colectarea datelor din teren a fost finalizată în vara anului 2017. Datele sunt ponderate pentru a reflecta compoziţia demografică a populaţiei online în vârstă de 15+ din fiecare ţară. Media globală este ponderată pe baza dimensiunii fiecărei ţări proporţional cu celelalte ţări.
În studiul asemănător realizat în 2014, GfK a intervievat mai mult de 21.000 de consumatori din 16 ţări (cu excepţia Olandei).
-
Dacă faci asta 25 de minute pe zi îţi poţi prelungi viaţa cu 7 ani
Cercetătorii au declarat că exerciţiile fizice moderate ar putea înjumătăţi riscul de atac de cord pentru persoanele de 50-60 de ani.
Pentru acest studiu, cercetătorii germani au selectat bărbaţi şi femei cu vârstele cuprinse 30 şi 60 de ani şi au fost supuşi unui program riguros de exerciţii fizice. Înainte de asta, aceştia nu făceau sport în mod regulat. Cercetătorii au studiat markeri cheie din sânge, iar în doar şase luni au observat că markeri s-au schimbat ajutând la repararea ADN-ului.
“Toată lumea ar trebui să-şi transforme exerciţiile fizice într-o obişnuinţă, să fie incorporate în rutina zilnică. Prin intermediul exerciţiilor fizice omul poate căştiga de la 3 până la 7 ani de viaţă. Sportul este un antidepresiv bun, îmbunătăţeşte funcţia cognitivă şi acum există dovezi că ar putea întârzia apariţia demenţei”, a declarat Sanjay Sharma, profesor de cardiologie la Universitatea St.George Hospitals NHS Foundation Trust.
Cardiologii aflaţi la conferinţă au spus că niciodată nu e prea târziu pentru a face sport şi că există beneficii şi pentru persoanele care fac exerciţii la vârsta de 70 de ani. De asemenea, ei au remarcat că exerciţiile de anduranţă şi cele de intensitate mare sunt mai eficiente decât ridicarea de greutăţi.
“Toată lume ar trebui să încerce să facă exerciţii fizice timp de 150 de minute pe săptămână pentru a fi sănătoşi”, a spus Peter Weissberg, profesor la “British Heart Foundation”.
-
Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună
În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.
Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.
Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.
Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.
Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări
-
Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort
Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.
Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.
Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.
De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.
Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.
Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.
Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.
Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.
-
Cum arată serviciile medicale ale viitorului. “Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“
“Un doctor tradiţional se uită la un pacient şi îi găseşte un diagnostic, apoi îi prescrie un tratament. Însă cum ar fi dacă am putea aduna date (de la brăţară, senzori) de la un individ, apoi le-am compara cu alte milioane de date de la milioane de oameni? Am vedea un tipar“, îmi spune Ronald de Jong, executive vice president & chief market leader la Philips Healthcare.
„Dacă cineva nu doarme bine, are un ritm respirator neregulat, are tensiunea mare şi se îngraşă, atunci acea persoană este predispusă la un atac de cord. Am putea îndruma pacienţii, le-am spune din timp ce trebuie să facă să fie sănătoşi. Poate în cazul de faţă i-am spune să facă exerciţii în mod regulat, să mănânce mai multe legume şi să ia un anumit medicament. Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“, creionează De Jong una dintre metodele prin care medicina s-ar putea schimba.
Tehnologia a schimbat felul în care muncim, modul în care ne distrăm sau cum comunicăm, însă este pe cale să influenţeze modul în care ne îngrijim şi cum ne tratăm. În ultimii 200 de ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, iar speranţa de viaţă a crescut foarte mult. În 1900 în Europa speranţa de viaţă era de 42 de ani, iar în 2001 a ajuns la 76 de ani, potrivit „Estimates of Regional and Global Life Expectancy, 1800–2001“. Cele mai recente date (2011) arată că în Marea Britanie şi Germania speranţa de viaţă este de 80-81 de ani, iar în România de 73 de ani (2009). Iar noile tehnologii digitale (big data, cloud, IoT) şi avansurile tehnologice medicale promit o schimbare importantă în sistemul medical, o îmbunătăţire a vieţii.
„Noi credem că serviciile medicale din prezent nu vor fi fiabile în viitor. De ce? Azi pe planetă sunt 7 miliarde de oameni, iar în 2050 vor fi 9 miliarde. Populaţia este în continuă creştere, dar şi în curs de îmbătrânire, în condiţiile în care numărul bolilor cronice devine din ce în ce mai ridicat. Oamenii vor avea nevoie de îngrijire medicală mai mult timp“, afirmă Ronald de Jong.
Iar sistemul actual va trebui să se adapteze societăţii viitorului. În prezent, când spunem pacient ne gândim la o persoană bolnavă, ce primeşte un tratament. Însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu aplicarea pe scară largă a medicinei preventive. Revenind la scenariul de la început, acesta ar fi posibil datorită datelor adunate de wearables şi de senzori. Informaţiile medicale ale pacienţilor trec în cloud, sunt analizate şi pe baza acestora se vor putea stabili diagnostice, în baza altor milioane de date. O creştere subtilă a temperaturii corpului detectată de un senzor ar putea detecta un virus cu mult timp înainte ca gripa să se dezlănţuie. „Datele pacienţilor pot fi stocate, analizate, agregate, iar cu ajutorul unui algoritm putem da un diagnostic. Putem vedea o tendinţă. Această tehnologie va da mai multă putere oamenilor, îi va încuraja să aibă un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi.“
Philips oferă o varintă numită HealthSuite, o platformă digitală conenctată la cloud ce colectează, compilează şi analizează date obţinute de la mai multe device-uri.
„Capacitatea de a crea şi stoca date oferă un potenţial uriaş de a salva vieţi şi a reduce costurile. În Marea Britanie se creează baze de date uriaşe pentru cercetarea farmaceutică, cu scopul de a îmbunătăţi eficacitatea medicamentelor. Adevărata putere a big data este potenţialul de a personaliza îngrijirea medicală pentru fiecare pacient în parte. Identificarea persoanelor expuse riscului de a se îmbolnăvi sau de a dezvolta o afecţiune gravă, abilitatea de a prescrie măsuri preventive sunt scenarii ce pot deveni reale“, a scris Wayne Parslow, general manager EMEA la MedeAnalytics, într‑un articol din The Guardian.
„Imaginaţi-vă că un doctor i-ar putea spune pacientului său că acesta şi-ar putea prelungi viaţa cu şase ani dacă îşi schimbă comportamentul sau medicamentaţia, diminuându-şi astfel riscul de a dezvolta o anumită afecţiune“, adaugă Parslow.
-
Dacă faci asta 25 de minute pe zi îţi poţi prelungi viaţa cu 7 ani
Un nou studiu prezentat duminică la Societatea Europeană de Cardiologie arată că exerciţiile regulate întârzie procesul de îmbătrânire şi că o plimbare de doar 25 de minute în fiecare zi poate prelungi viaţa unui om cu până la 7 ani, scrie The Telegraph.
Cercetătorii au declarat că exerciţiile fizice moderate ar putea înjumătăţi riscul de atac de cord pentru persoanele de 50-60 de ani.
Pentru acest studiu, cercetătorii germani au selectat bărbaţi şi femei cu vârstele cuprinse 30 şi 60 de ani şi au fost supuşi unui program riguros de exerciţii fizice. Înainte de asta, aceştia nu făceau sport în mod regulat. Cercetătorii au studiat markeri cheie din sânge, iar în doar şase luni au observat că markeri s-au schimbat ajutând la repararea ADN-ului.“Toată lumea ar trebui să-şi transforme exerciţiile fizice într-o obişnuinţă, să fie incorporate în rutina zilnică. Prin intermediul exerciţiilor fizice omul poate căştiga de la 3 până la 7 ani de viaţă. Sportul este un antidepresiv bun, îmbunătăţeşte funcţia cognitivă şi acum există dovezi că ar putea întârzia apariţia demenţei”, a declarat Sanjay Sharma, profesor de cardiologie la Universitatea St.George Hospitals NHS Foundation Trust.
Cardiologii aflaţi la conferinţă au spus că niciodată nu e prea târziu pentru a face sport şi că există beneficii şi pentru persoanele care fac exerciţii la vârsta de 70 de ani. De asemenea, ei au remarcat că exerciţiile de anduranţă şi cele de intensitate mare sunt mai eficiente decât ridicarea de greutăţi.
“Toată lume ar trebui să încerce să facă exerciţii fizice timp de 150 de minute pe săptămână pentru a fi sănătoşi”, a spus Peter Weissberg, profesor la “British Heart Foundation”.
-
Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort
Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.
Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.
Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.
De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.
Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.
Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.
Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.
Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.
