BusinessMagazin

Tag: Executiv român

  • Povestea suceveanului care are pe mână o afacere de peste 13 miliarde de dolari şi este cel mai puternic român dintr-o companie prezentă în toată lumea

    Transformare – acesta este cuvântul de ordine pe agenda lui Silviu Popovici, managerul român care conduce din funcţia de CEO businessul PepsiCo în Europa, un gigant cu afaceri de 13 miliarde de dolari în 2022, cam cât tot businessul din producţia de alimente din România. Cum va arăta viitorul pentru unul dintre cei mai mari producători de băuturi şi alimente, dar şi cum au influenţat pandemia, războiul şi inflaţia viziunea de management a executivului care a ajuns anul trecut cel mai bine plătit manager român?

    „Industria alimentară o să treacă printr-o transformare radicală în eforturile de decarbonizare, în eforturile de a transforma agricultura într-una regenerativă şi de a promova o dietă mult mai sănătoasă. Iar PepsiCo împreună cu alte companii mari similare vor juca şi trebuie să joace un rol decisiv în această tranziţie şi transformare, datorită impactului la nivel global pe care îl au”, crede Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europe, cel mai puternic executiv român. Silviu Popovici conduce din 2019 PepsiCo în Europa, dar are în spate peste două decenii petrecute în companii multinaţionale la nivel internaţional. El s-a alăturat PepsiCo în 2011 după ce gigantul din sectorul băuturilor şi produselor alimentare a preluat Wimm-BillDann Foods, care la acea vreme era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia şi compania pentru care Silviu Popovici lucra.

    În 2019, atunci când a preluat conducerea PepsiCo Europe lucrurile erau mai aşezate pe bătrânul continent şi nimeni nu anticipa că următorii ani vor sta sub zodia incertitudinii provocate de pandemie,  război şi mai apoi a creşterii puternice a preţurilor. Însă în această perioadă viziunea lui Silviu Popovici şi a PepsiCo a rămas în picioare, cu toate că lecţiile învăţate în această perioadă stau mai departe la baza modului în care această strategie va fi implementată în următorii ani. Investiţiile principale nu au suportat amânări, după cum spune executivul român. „Planurile noastre sunt pe termen mediu şi lung, iar aşa cum face fiecare dintre noi în perioadele dificile, ne uităm mai atent la bani şi încercăm să prioritizăm. Am făcut o listă cu toate investiţiile programate, le-am pus în ordinea importanţei astfel încât să vedem ce poate să aştepte. În general, toate investiţiile care sunt legate de strategia noastră de creştere, respectiv investiţiile din România, nu le-am oprit.”

    De altfel, nici investiţiile în sustenabilitate nu au fost oprite, iar celelalte doar au fost amânate, mai spune Silviu Popovici, care conduce un grup cu venituri de circa 13 miliarde de dolari la nivelul anului 2022. PepsiCo Europe aduce 15% din veniturile totale ale grupului PepsiCo la nivel global, iar Europa este pe primele locuri ca şi contribuţie la business după continentul nord american. În total, PepsiCo are venituri de peste 86 de miliarde de dolari la nivel global, iar unele dintre cele mai importante branduri din portofoliul grupului la nivel european şi nu numai sunt Lay’s, Doritos, Pepsi, Sprite sau Getorade.

     

    Schimbare de percepţie

    Pandemia a fost un moment dificil pentru majoritatea companiilor din industria bunurilor de larg consum având în vedere că mişcarea populaţiei a fost puternic încetinită. Cum a gestionat Silviu Popovici criza care lovea rând pe rând ţările europene? „Cel mai bine a funcţionat când pur şi simplu le-am spus echipelor din fiecare ţară care sunt priorităţile. Prima dată: aveţi grijă de angajaţi, apoi aveţi grijă să continuăm livrările către clienţii noştri şi a treia să aveţi grijă de profitul companiei. Fiecare ţară, având aceste principii, a făcut exact ce trebuie.”

    Războiul a adus apoi o nouă lovitură, PepsiCo fiind cea mai mare din sectorul food & beverages din Ucraina, dar şi un business mare în Rusia. Companiile mari au în general multe proceduri, dar Silviu Popovici a avut aceeaşi abordare ca în cazul pandemiei. A stabilit nişte principii, deşi în cazul acesta a fost mult mai dificil pentru că echipele regionale au fost nevoite să aibă grijă nu doar de angajaţi, ci şi de familiile lor. Dar la fel, a lăsat fiecare echipă să facă cum vrea, să nu trebuiască să ceară aprobare pentru cât trebuie să cheltuiască. Şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul cutremurelor din Turcia. „Lecţia mare a fost că nu trebuie să ai structuri foarte stufoase, nu trebuie să ai nişte proceduri foarte complicate şi trebuie doar să laşi echipele locale să-şi facă treaba. Asta pentru o companie multinaţională a noastră este ceva destul de dificil de făcut. Şi această lecţie încerc să o folosesc şi să încurajez echipa să folosească aceeaşi abordare când nu este o criză. În timpul unei crize reuşim să fim dinamici, să facem lucrurile foarte bine şi foarte repede, dar când nu e o criză revenim la elementele birocratice”, a explicat Silviu Popovici, care adaugă că PepsiCo Europe este în proces de transformare astfel încât procedurile să fie simplificate. „Să ne comportăm la fel de bine ca atunci când avem o criză externă.”

    Practic, Silviu Popovici încearcă să preia din modelul antreprenorial, unde deciziile sunt mult mai rapid luate având în vedere că în cazul acesta nu sunt foarte mulţi oameni implicaţi. Iar când vine vorba de antreprenoriat, un om de afaceri pe care Silviu Popovici îl admiră este Jean Valvis, fondatorul brandului de apă minerală naturală AQUA Carpatica. De altfel, PepsiCo a intrat anul trecut în acţionariatul Carpathian Springs, producătorul apei AQUA Carpatica. Dacă Silviu Popovici s-a născut în Suceava, Jean Valvis este sucevean prin adopţie, el fiind antreprenorul care a dezvoltat mai multe branduri în zonă inclusiv Dorna (brand de apă minerală care este acum în portofoliul Coca-Cola HBC) şi LaDorna (brand de lactate vândut către gigantul francez Lactalis).

    PepsiCo a preluat 20% din acţiunile Carpathian Springs, iar planul de dezvoltare implică creşterea notorietăţii brandului românesc peste hotare. Aceasta a fost cea mai importantă mutare făcută de Silviu Popovici şi echipa lui în România, alături de investiţiile de 100 de milioane de dolari anunţate anul trecut în unităţile de producţie din România. „Izvoarele AQUA Carpatica sunt în Vatra Dornei. Eu sunt din Suceava, din Bucovina, şi am crescut cu ape minerale din Vatra Dornei şi e o mare mândrie pentru mine să pot să ajut ca un brand românesc să fie prezent şi pe alte pieţe.” De altfel, Silviu Popovici şi Jean Valvis au mers în Orientul Mijlociu pentru a discuta cu partenerii PepsiCo despre potenţialul brandului în zonă, dar se uită împreună şi la alte pieţe de export.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

  • Cine este Silviu Popovici, cel mai puternic executiv român: a renunţat la o carieră în învăţământ şi acum conduce un business de aproape 13 miliarde de euro în Europa

    Numele lui Silviu Popovici este strâns legat de sectorul de bunuri de larg consum, cariera lui fiind clădită într-o industrie în care a păşit imediat după comunism deşi iniţial drumul părea că merge spre învăţământ. 

    ♦ Silviu Popovici conduce din 2019 PepsiCo în Europa, dar are în spate peste două decenii petrecute în companii multinaţionale la nivel internaţional ♦ Originar din Suceava, Silviu Popovici revine de două-trei ori pe an acasă, iar legăturile cu România au fost reînnoite odată cu semnarea achiziţiei a 20% din producătorul AQUA Carpatica de către PepsiCo anul trecut.

    Numele lui Silviu Popovici este strâns legat de sectorul de bunuri de larg consum, cariera lui fiind clădită într-o industrie în care a păşit imediat după comunism deşi iniţial drumul părea că merge spre învăţământ. Cum a ajuns Silviu Popovici să devină cel mai puternic executiv român şi să con­ducă o companie cu venituri ce s-au apro­piat în 2022 de 13 miliarde de euro?

    „În 1993, imediat după facultate, unul dintre prietenii mei cei mai buni s-a angajat la o firmă care vindea ţigări. A primit un Ford Mondeo ca maşină de serviciu, ceea ce mie, la momentul acela, mi s-a părut extraordinar“. Aşa a venit practic decizia de a renunţa la învăţământ şi a găsi un job la o companie mare.

    La scurtă vreme, a citit un anunţ în ziarul local pentru o poziţie de supervizor de vânzări la Coca-Cola şi a decis să dea un telefon. A fost angajat şi i s-a oferit un Olcit ca maşină de serviciu. După doi ani se muta la Iaşi să se ocupe de vânzările companiei în Moldova, după cum povestea el în unul dintre primele interviuri acordate ZF.

    După alţi trei ani a dat băuturile răcoritoare pe medicamente şi s-a mutat la Bucureşti pentru a lucra ca director general al Pharmavit, în cadrul companiei farmaceutice Bristol-Myres-Squibb.

    În 1998, după doar un an în farma, a primit primul job în afara ţării, în Siberia, preluând pentru doi ani o poziţie în cadrul Coca-Cola Hellenic. Până în 2004 a ocupat mai multe poziţii în cadrul companiei pe piaţa din Rusia, iar în acel an a devenit country manager în Ucraina în cadrul

    Coca-Cola Hellenic. După doi ani a revenit în Rusia, însă la Wimm-Bill-Dann. În momentul în care PepsiCo a achiziţionat Wimm-Bill-Dann el a preluat conducerea diviziilor de produse lactate şi de mâncare pentru nou-născuţi, semnând un contract pe o perioadă de doi ani. Iar de atunci, a avansat în cadrul Pepsico, preluând mai multe funcţii de conducere la nivel regional. Din 2013 şi până în 2015 a fost preşedinte al PepsiCo Rusia, iar în perioada 2015-2017 a activat ca preşedinte în cadrul PepsiCo Rusia, Ucraina şi ţările CIS.Ulterior, el a preluat funcţia de preşedinte al grupului din zona Europa şi Africii Subsahariene (Europe Sub-Saharan Africa- ESSA).

    Din 2019, el este CEO al PepsiCo Europe, care în 2022 a avut venituri de aproape 13 miliarde de dolari. Care a fost cea mai importantă lecţie învăţată de Silviu Popovici într-o perioadă în care Europa a fost lovită mai întâi de pandemia de COVID şi mai apoi de război şi inflaţie?

    „Lecţia mare a fost că nu trebuie să ai structuri foarte stufoase, nu trebuie să ai nişte proceduri foarte complicate şi trebuie doar să laşi echipele locale să-şi facă treaba. Asta pentru o companie multinaţională a noastră este ceva destul de dificil de făcut. Şi această lecţie încerc să o folosesc şi să încurajez echipa să folosească aceeaşi abordare când nu este o criză. În timpul unei crize reuşim să fim dinamici, să facem lucrurile foarte bine şi foarte repede, dar când nu e o criză revenim la elementele birocratice“, povestea el în cel mai recent interviu acordat ZF.

    Silviu Popovici a vorbit despre România plin de entuziasm, povestind despre prietenii pe care îi are aici, despre familie, dar şi despre căsuţa de la malul mării, locul preferat al soţiei lui.

    El spunea despre ţara în care s-a născut şi revine în vizită de două-trei ori pe an că este „cea mai importantă“, şi deşi România nu aduce cele mai mari venituri în Europa pentru PepsiCo, rămâne una dintre principalele pieţe pentru care PepsiCo are planuri importante de dezvoltare. În plus, suce­vea­nul a bătut palma în 2022 cu suceveanul prin adopţie Jean Valvis pentru ca PepsiCo să preia 20% din acţiunile producătorului apei minerale naturale AQUA Carpatica.

    În plus, PepsiCo a anunţat planuri importante de dezvoltare a businessului din România, care implică producţia de băuturi răcoritoare şi snackuri.

    În România, PepsiCo produce băuturi răcoritoare într-o unitate situată în Dragomireşti-Deal şi operată prin intermediul companiei Quadrant Amroq Beverages, lângă Bucureşti, şi snackuri în unitatea Star Foods EM din Popeşti-Leordeni. Împreună, cele două companii au avut în 2021 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 2 mld.lei (peste 400 mil. euro). În ultimii zece ani PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, consolidând astfel rolul companiei de hub de producţie şi distribuţie regional.

  • Cel mai bine plătit executiv român

    Transformare – acesta este cuvântul de ordine pe agenda lui Silviu Popovici, managerul român care conduce din funcţia de CEO businessul PepsiCo în Europa, un gigant cu afaceri de 13 miliarde de dolari în 2022, cam cât tot businessul din producţia de alimente din România. Cum va arăta viitorul pentru unul dintre cei mai mari producători de băuturi şi alimente, dar şi cum au influenţat pandemia, războiul şi inflaţia viziunea de management a executivului care a ajuns anul trecut cel mai bine plătit manager român?

    „Industria alimentară o să treacă printr-o transformare radicală în eforturile de decarbonizare, în eforturile de a transforma agricultura într-una regenerativă şi de a promova o dietă mult mai sănătoasă. Iar PepsiCo împreună cu alte companii mari similare vor juca şi trebuie să joace un rol decisiv în această tranziţie şi transformare, datorită impactului la nivel global pe care îl au”, crede Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europe, cel mai puternic executiv român. Silviu Popovici conduce din 2019 PepsiCo în Europa, dar are în spate peste două decenii petrecute în companii multinaţionale la nivel internaţional. El s-a alăturat PepsiCo în 2011 după ce gigantul din sectorul băuturilor şi produselor alimentare a preluat Wimm-BillDann Foods, care la acea vreme era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia şi compania pentru care Silviu Popovici lucra.

    În 2019, atunci când a preluat conducerea PepsiCo Europe lucrurile erau mai aşezate pe bătrânul continent şi nimeni nu anticipa că următorii ani vor sta sub zodia incertitudinii provocate de pandemie,  război şi mai apoi a creşterii puternice a preţurilor. Însă în această perioadă viziunea lui Silviu Popovici şi a PepsiCo a rămas în picioare, cu toate că lecţiile învăţate în această perioadă stau mai departe la baza modului în care această strategie va fi implementată în următorii ani. Investiţiile principale nu au suportat amânări, după cum spune executivul român. „Planurile noastre sunt pe termen mediu şi lung, iar aşa cum face fiecare dintre noi în perioadele dificile, ne uităm mai atent la bani şi încercăm să prioritizăm. Am făcut o listă cu toate investiţiile programate, le-am pus în ordinea importanţei astfel încât să vedem ce poate să aştepte. În general, toate investiţiile care sunt legate de strategia noastră de creştere, respectiv investiţiile din România, nu le-am oprit.”

    De altfel, nici investiţiile în sustenabilitate nu au fost oprite, iar celelalte doar au fost amânate, mai spune Silviu Popovici, care conduce un grup cu venituri de circa 13 miliarde de dolari la nivelul anului 2022. PepsiCo Europe aduce 15% din veniturile totale ale grupului PepsiCo la nivel global, iar Europa este pe primele locuri ca şi contribuţie la business după continentul nord american. În total, PepsiCo are venituri de peste 86 de miliarde de dolari la nivel global, iar unele dintre cele mai importante branduri din portofoliul grupului la nivel european şi nu numai sunt Lay’s, Doritos, Pepsi, Sprite sau Getorade.

     

    Schimbare de percepţie

    Pandemia a fost un moment dificil pentru majoritatea companiilor din industria bunurilor de larg consum având în vedere că mişcarea populaţiei a fost puternic încetinită. Cum a gestionat Silviu Popovici criza care lovea rând pe rând ţările europene? „Cel mai bine a funcţionat când pur şi simplu le-am spus echipelor din fiecare ţară care sunt priorităţile. Prima dată: aveţi grijă de angajaţi, apoi aveţi grijă să continuăm livrările către clienţii noştri şi a treia să aveţi grijă de profitul companiei. Fiecare ţară, având aceste principii, a făcut exact ce trebuie.”

    Războiul a adus apoi o nouă lovitură, PepsiCo fiind cea mai mare din sectorul food & beverages din Ucraina, dar şi un business mare în Rusia. Companiile mari au în general multe proceduri, dar Silviu Popovici a avut aceeaşi abordare ca în cazul pandemiei. A stabilit nişte principii, deşi în cazul acesta a fost mult mai dificil pentru că echipele regionale au fost nevoite să aibă grijă nu doar de angajaţi, ci şi de familiile lor. Dar la fel, a lăsat fiecare echipă să facă cum vrea, să nu trebuiască să ceară aprobare pentru cât trebuie să cheltuiască. Şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul cutremurelor din Turcia. „Lecţia mare a fost că nu trebuie să ai structuri foarte stufoase, nu trebuie să ai nişte proceduri foarte complicate şi trebuie doar să laşi echipele locale să-şi facă treaba. Asta pentru o companie multinaţională a noastră este ceva destul de dificil de făcut. Şi această lecţie încerc să o folosesc şi să încurajez echipa să folosească aceeaşi abordare când nu este o criză. În timpul unei crize reuşim să fim dinamici, să facem lucrurile foarte bine şi foarte repede, dar când nu e o criză revenim la elementele birocratice”, a explicat Silviu Popovici, care adaugă că PepsiCo Europe este în proces de transformare astfel încât procedurile să fie simplificate. „Să ne comportăm la fel de bine ca atunci când avem o criză externă.”

    Practic, Silviu Popovici încearcă să preia din modelul antreprenorial, unde deciziile sunt mult mai rapid luate având în vedere că în cazul acesta nu sunt foarte mulţi oameni implicaţi. Iar când vine vorba de antreprenoriat, un om de afaceri pe care Silviu Popovici îl admiră este Jean Valvis, fondatorul brandului de apă minerală naturală AQUA Carpatica. De altfel, PepsiCo a intrat anul trecut în acţionariatul Carpathian Springs, producătorul apei AQUA Carpatica. Dacă Silviu Popovici s-a născut în Suceava, Jean Valvis este sucevean prin adopţie, el fiind antreprenorul care a dezvoltat mai multe branduri în zonă inclusiv Dorna (brand de apă minerală care este acum în portofoliul Coca-Cola HBC) şi LaDorna (brand de lactate vândut către gigantul francez Lactalis).

    PepsiCo a preluat 20% din acţiunile Carpathian Springs, iar planul de dezvoltare implică creşterea notorietăţii brandului românesc peste hotare. Aceasta a fost cea mai importantă mutare făcută de Silviu Popovici şi echipa lui în România, alături de investiţiile de 100 de milioane de dolari anunţate anul trecut în unităţile de producţie din România. „Izvoarele AQUA Carpatica sunt în Vatra Dornei. Eu sunt din Suceava, din Bucovina, şi am crescut cu ape minerale din Vatra Dornei şi e o mare mândrie pentru mine să pot să ajut ca un brand românesc să fie prezent şi pe alte pieţe.” De altfel, Silviu Popovici şi Jean Valvis au mers în Orientul Mijlociu pentru a discuta cu partenerii PepsiCo despre potenţialul brandului în zonă, dar se uită împreună şi la alte pieţe de export.

     

    România, mereu ca acasă

    De altfel, din biroul lui din Zürich, inima comercială a Elveţiei, Silviu Popovici vorbeşte despre România plin de entuziasm, povestind despre prietenii pe care îi are aici, despre familie, dar şi despre căsuţa de la malul mării, locul preferat al soţiei lui.

    El spune despre ţara în care s-a născut şi revine în vizită de 2-3 ori pe an că este „cea mai importantă”, şi deşi România nu aduce cele mai mari venituri în Europa pentru PepsiCo, rămâne una dintre principalele pieţe pentru care PepsiCo are planuri importante de dezvoltare. PepsiCo, jucător care mai deţine în România şi o fabrică de băuturi răcoritoare în Dragomireşti (jud. Ilfov), a anunţat că investeşte 100 de milioane de dolari în trei linii de producţie operaţionale şi un nou depozit automat, capabilităţi de automatizare şi un nou masterplan în fabrica din Popeşti-Leordeni. Investiţia în unitatea din Popeşti-Leordeni urmează să fie finalizată până în 2024.

    În România, PepsiCo produce băuturi răcoritoare într-o unitate situată în Dragomireşti-Deal şi operată prin intermediul companiei Quadrant Amroq Beverages, lângă Bucureşti, şi snackuri în unitatea Star Foods EM din Popeşti-Leordeni. Împreună, cele două companii au avut în 2021 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 2 mld. lei (peste 400 mil. euro). În ultimii zece ani PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, consolidând astfel rolul companiei de hub de producţie şi distribuţie regional. „Grecia este doar o ţară din cele 18 în care exportăm în prezent din România. Nu mai este doar o ţară unde producem pentru consumatorii locali, ci România este o ţară importantă pentru exporturi. Dar aş vrea să văd că PepsiCo România va avea un rol şi mai mare, nu doar ca vânzări, ci şi în transformarea industriei de mâncare şi de băuturi, atât prin realizarea de produse mai sănătoase, cât şi într-un mod sustenabil.“

    Star Foods, divizia de snackuri de pe plan local a PepsiCo, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa băuturilor răcoritoare şi a snacksurilor, exportă produsele realizate în fabrica din Popeşti-Leordeni pe 15 pieţe, conform ultimelor date.  Investiţiile de 100 de milioane de dolari sunt importante având în vedere că acestea sunt direcţionate către unităţi existente şi nu într-o fabrică nouă. La nivel global, PepsiCo are un buget de investiţii de 5-6% din cifra de afaceri de 90 de miliarde de dolari, adică circa 4,5 miliarde de dolari, conform calculelor ZF. Către Europa sunt direcţionate circa 20% din aceste investiţii, adică în jurul a 900 milioane de euro anual. Practic, către România a fost direcţionat o bună parte din bugetul gigantului de la nivel european, ceea ce vine să demonstreze faptul că Silviu Popovici susţine dezvoltarea businessului de aici. “România este cea mai importantă, dar aş vrea să fie şi mai importantă”, spunea el zâmbind. De altfel, executivul nu vede motivul pentru care businessul din România să nu fie lider în piaţa de food & beverages. În prezent, PepsiCo este lider pe piaţa de snackuri, ci numărul doi în piaţa de băuturi răcoritoare.

    „Suntem foarte mulţumiţi de cum progresăm în România. În rest, rolul meu este să nu încurc, aşa cum am zis pe timp de criză,  să fiu sigur că echipa are resursele necesar aşa cum este cazul investiţiilor în infrastructură de producţie. În rest, echipa ştie ce are de făcut. Ei înţeleg mult mai bine piaţa românească decât mine, care am plecat acum 25 de ani din România. Şi aştept să aştept să văd, să-mi spună ei în ce an o să fie PepsiCo cea mai mare companie din food & beverages”, adaugă zâmbind Silviu Popovici.

    El este şi cel mai bine plătit executiv român: a încasat anul trecut 9,4 milioane de dolari, cu aproape un milion de dolari mai mult decât în 2021. Este vorba de salariu, acţiuni şi alte beneficii, conform raportului anual al companiei. Prin prisma sumei încasate, Popovici este cel mai bine plătit executiv român. Doar ca salariu Popovici a primit anul trecut 764.000 de dolari, adică 63.600 de dolari pe lună. Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român.

     

    Cum vor arăta următorii ani?

    Inflaţia galopantă a fost şi ea una din cele mai importante provocări în ultimul an, cel puţin, iar preţurile mai mari la energie, zahăr, ulei au influenţat şi PepsiCo la nivel european.

    „Sunt în continuare preţuri foarte ridicate. Dacă sunt unele ingrediente la care vedem că s-ar putea să preţurile să reducă, deşi noi cumpărăm în avans, noi cumpărăm pe nouă luni, 12 luni în avans. Scăderile care le vedem în viitor sunt relativ mici, ceea ce înseamnă că perioada asta inflaţionistă încă nu va dispărea. Din păcate, cred că următorii doi ani vom vom avea mediul ăsta de inflaţionist în piaţă şi încă nu vedem impactul asupra inflaţiei provenit din partea Chinei”.

    În opinia sa, având în vedere că consumul în China va continua să crească, vor mai fi nişte presiuni inflaţionişte în unele zone ale economiei. De altfel, deşi PepsiCo este cunoscută în România ca o companie producătoare de băuturi, compania are în portofoliu şi snackuri. Astfel, compania foloseşte pentru aceste categorii de produse zahăr, cartofi şi ulei, pe care le cumpără de la fermierii cu care are parteneriate. De exemplu, în România PepsiCo lucrează cu 25 de fermieri care cultivă cartofi pe mai mult de 1.000 de hectare în şase judeţe.

    „În România în special ajutăm producătorii de cartofi. Avem o echipă de specialişti în cultura cartofului, care ajută fermierii în a alege tipul de cartofi pentru produsele noastre, dar şi cu să irige, cât îngrăşământ să pune. Iar aici avem foarte multă experienţă şi avem acum şi tehnologie care ne ajută să optimizăm producţia de cartofi.” În plus, specialiştii de la PepsiCo ştiu şi cum să se depoziteze cartofii de exemplu astfel încât să nu încolţească. „Un exemplu, care nu este din România, dar aşteptăm să-l face şi aici. În Anglia, din coajă de cartofi facem îngrăşământ pe care îl trimitem din nou la ferme.” La nivel global, PepsiCo lucrează cu zeci de mii de fermieri.

    Silviu Popovici spune că se uită la modul în care pot oferi consumatorilor produse mai sănătoase, dar în acelaşi timp să fie produse într-un mod sustenabil, cu o amprentă de carbon mai mică. În plus, produsele agricole pe care PepsiCo le foloseşte pentru a realiza branduri precum Pepsi, Mirinda, 7Up, Lay’s sau Doritos, adică sfeclă de zahăr, porumb şi cartofi, să fie realizate într-un mod sustenabil.  Silviu Popovici crede că consumatorii se vor îndrepta către produse sănătoase, dar nu vor face compromis la gust. Însă deocamdată consumatorul nu este pregătit în toată Europa să plătească mai mult pentru un produs mai sustenabil, deşi se văd îmbunătăţiri an de an. Iar lucrurile vor sta mai bine în viitor. „Să influenţez şi să fiu parte a transformării modului în care oamenii consumă băuturi şi snackuri astfel încât să nu mai facă un compromis între gust şi sănătate este un lucru foarte important. Aş vrea să ştiu că în 10-15 ani majoritatea băuturilor răcoritoare din România vor fi fără zahăr. Iar când o să stau de vorbă cu nepoţii mei am să le spun că la schimbarea asta am contribuit şi eu, astfel că motivul pentru care industria alimentară este astăzi aşa s-a datorat şi mie”, a conchis Silviu Popovici.     ■

     

     

    De la meseria de profesor la rolul celui mai bine plătit executiv român

    ► Originar din Suceava, Silviu Popovici a fost profesor de fizică înainte de a-şi începe cariera în industria bunurilor de larg consum.

    ► În 1993, imediat după facultate, unul dintre prietenii săi cei mai buni s-a angajat la o firmă care vindea ţigări, acolo unde a primit un Ford Mondeo ca maşină de serviciu. „Mie, la momentul acela, mi se părea extraordinar“, povestea managerul anterior. Astfel, el a luat decizia să lase învăţământul şi să-şi găsească un job într-o companie care îi oferea beneficii asemănătoare celor primite de prietenul său. La scurtă vreme s-a angajat la Coca-Cola, care i-a oferit un Oltcit ca maşină de serviciu.

    ► După doi ani se muta la Iaşi să se ocupe de vânzările companiei în Moldova. În Coca-Cola a ocupat şi funcţii de conducere precum cea de general manager al businessului din Ucraina sau director operaţional în cadrul Coca-Cola HBC Rusia. În 2011, a intrat în echipa PepsiCo odată cu preluarea de către gigant a Wimm-BillDann Foods, care la acea vreme era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia şi compania pentru care Silviu Popovici lucra. Din 2013 şi până în 2015 a fost preşedinte al PepsiCo Rusia, iar în perioada 2015-2017 a activat ca preşedinte în cadrul PepsiCo Rusia, Ucraina şi ţările CIS.

    ► Din 2019, el este CEO al PepsiCo Europe, care în 2022 a avut venituri de aproape 13 miliarde de dolari.

    ► Silviu Popovici a terminat Facultatea de Fizică din Iaşi şi, deţine o diplomă de master în administrarea afacerilor la London Business School şi, de asemenea, a absolvit programul Advanced Management din cadrul Harvard Business School.

  • Povestea executivului român care a preferat să lucreze în altă ţară deşi recunoaşte că jobul din România era mai interesant

    Executivul român Adrian Pascu şi-a construit aproape întreaga carieră în industria lactatelor, cea mai mare parte a timpului lucrând pentru grupul francez Danone. Prima dată a plecat din ţară acum circa şapte ani, la Moscova, pentru ca în ianuarie 2020 să se mute la Kiev, în capitala Ucrainei, pentru a fi general manager pentru businessul aceluiaşi producător de lactate, Danone, pe piaţa aflată la nord de România. A învăţat multe în acest periplu şi recunoaşte că i se potriveşte viaţa de expat, astfel că momentan nu are planuri să se întoarcă prea curând acasă. Care sunt planurile lui Adrian Pascu însă, ne spune chiar el.

    Nu se află departe de ţară din punct de vedere geografic, distanţa dintre Bucureşti şi Kiev fiind de sub 1.000 de kilometri (distanţă ce poate fi parcursă în mai puţin de două ore cu avionul sau în peste 12 ore cu maşina, potrivit Google Maps, din cauza lipsei autostrăzilor, cel puţin în cazul României). Totuşi, diferenţele culturale dintre cele două pieţe sunt mari. Ucraina este o piaţă cu peste 40 de milioane de locuitori – de peste două ori mai mulţi ca în România -, cu o putere de cumpărare mai mică decât cea de pe plan local, o ţară întinsă despre care nu se ştiu foarte multe.

    Cum a ales Adrian Pascu această destinaţie? „Am refuzat o poziţie foarte interesantă, dar aflată în Bucureşti, alegând-o pe cea actuală, şi am convingerea că voi continua să aleg la fel, dacă voi avea ocazia, cu condiţia să pot vizita des România şi să nu existe alte constrângeri legate de nevoile familiei”, spune el. Referitor la întoarcerea acasă, recunoaşte că depinde totul de oportunităţile şi de modul de a privi situaţia în momentul respectiv.

    Momentan îşi doreşte să mai beneficieze de dezvoltarea legată de deschiderea culturală şi profesională fantastică pe care o oferă viaţa de expatriat, atât pentru sine, cât şi pentru familia sa, aşa încât nu se gândeşte la întoarcerea în România. Despre oraşul său adoptiv, spune că există similitudini între acesta şi Bucureşti. Mai exact, traficul este asemănător, adică aglomerat şi problematic; nu sunt mari diferenţe, deşi populaţia Kievului e cu aproximativ 50% mai numeroasă. Nu sunt mari diferenţe nici în zona culinară, în sensul calităţii şi al serviciilor.

    În ambele capitale există aceeaşi bucurie a petrecerii timpului împreună, pe terase sau în cafenele şi restaurante, calitatea fiind ridicată.  „Aş vedea o oportunitate în România legată de bucătăria caucaziană şi de cea a Asiei centrale, Georgia şi Uzbekistan fiind recunoscute pentru varietatea şi specificul culinar. Astfel, probabil, e loc de o prezenţă mai robustă a bucătăriei asiatice.” Adrian Pascu vine des acasă alături de familia sa, ultima dată fiind aici în perioada sărbătorilor de iarnă.

    Tocmai de aceea, recunoaşte că nu percepe schimbări majore pe piaţa locală. „Îmi amintesc de şocul pozitiv al schimbărilor percepute în Moscova într-un interval de doar doi ani cât am lipsit.” În Bucureşti încă mai aşteaptă să sesizeze o schimbare în amenajarea celui mai important parc al ţării, Herăstrău, mândria Capitalei. A ales acest exemplu pentru că e cel mai des privit prin ochi de expatriaţi cu termene de comparaţie prin lume şi şi-ar dori să ajungă să fie mândru de ce oferă şi Capitala noastră. „Mai sper încă.”

    E de părere că în România ar trebui îmbunătăţite în primul rând infrastructura, sistemul educaţional şi de sănătate. „Aş adăuga o politică internă şi externă, având ca obiectiv creşterea economică, cea capabilă să finanţeze cele de mai sus.” Se declară impresionat de parteneriatele încheiate de actuala sa ţara gazdă cu China (majorare enormă a exporturilor, balanţă comercială pozitivă), de cursa în care s-au înscris Ucraina, Slovacia şi Ungaria pentru a construi la graniţă huburi logistice care să preia şi de unde să transporte în toată Europa containerele cu mărfuri care curg deja pe Drumul Mătăsii spre vestul Europei, de parteneriatele cu ţări puternice precum SUA, Franţa şi Turcia.

    Menţionează şi investiţii interne majore, în valoare de 1,2 miliarde de euro din ajutorul pentru Covid-19, bani ce au fost alocaţi pentru crearea de locuri de muncă în infrastructură, având ca rezultat 4.800 km de şosele naţionale reabilitate în 2020, urmând alţi peste 7.000 km în 2021. Nu în ultimul rând, aminteşte de programul naţional de digitalizare pe modelul Ţărilor Baltice. „În contextul în care (în Ucraina – n.red.) problemele legate de corupţie sau absenţa statului de drept sunt evocate în continuare şi în contextul în care nu există fonduri structurale europene care să aştepte să fie accesate, rezultatele de mai sus sunt vizibile şi nu doar la nivel declarativ. Sunt convins că se poate şi la noi.” Din România îi e dor – pe lângă familie şi prieteni sau locuri minunate în care are amintiri frumoase – de gustul alimentelor. Această situaţie a fost mai pregnantă în Rusia, pe când Ucraina, Adrian Pascu recunoaşte că e mai apropiată de gustul pe care-l ştie el şi familia sa.

    „Într-o notă pozitivă, aş menţiona apariţia unor reprezentanţi ai puterilor locale care s-au remarcat în ultimii ani în implementarea unor proiecte cu impact semnificativ asupra nivelului de trai în oraşele sau judeţele respective. Probabil că soluţia e să votăm un număr majoritar de astfel de performeri.”

    În Moscova, lăsând la o parte specificul culinar, sursa de legume e centrată pe Asia şi în special Caucaz şi astfel totul e diferit. În unele cazuri, descoperi gusturi deosebite cum ar fi tomatele din Uzbekistan – o potenţială afacere viitoare în România, crede el –, însă pentru celelalte, diferenţa majoră devine în timp puţin frustrantă. „Aşa cum spuneam, (nu mi-e dor de – n.red.) nimic major, am fost în ţară relativ des în ultimii ani.” Recunoaşte însă că nu-i e dor de modalitatea în care se face politică, cu rezultatul, anticipabil de altfel, al lipsei de schimbare reală în abordarea naţională a problemelor economice şi sociale. „Într-o notă pozitivă, aş menţiona totuşi apariţia unor reprezentanţi ai puterilor locale care s-au remarcat în ultimii ani în implementarea unor proiecte cu impact semnificativ asupra nivelului de trai în oraşele sau judeţele respective. Probabil că soluţia e să votăm un număr majoritar de astfel de performeri.” Adrian Pascu a terminat Facultatea de Fizică în 1994, o perioadă pe care o descrie ca fiind a tuturor posibilităţilor, dar şi a nevoii de reinventare personală, având în vedere că întreaga pregătire anterioară avea puţină legatură cu lumea în care ne aflam (şi ne aflăm). „Am profitat de intervalul de doi ani de profesorat în Suceava – oraşul meu natal – necesar pentru examenul de definitivat în învăţământ, pentru a înţelege mai bine ce direcţie profesională m-ar pasiona în viitor.” A avut, în paralel, multe poziţii de entry level – în cei doi ani fiind permanent angajat de trei entităţi -, profitând de faptul că încă nu se cerea experienţă în mediul privat. Astfel, a deţinut multe poziţii, de la agent de asigurări, la reprezentant comercial al unei companii care vindea echipamente pentru HoReCa. Ulterior a fost agentul de vânzări al distribuitorului naţional Wrigley (gumă de mestecat) şi Henkel (produse cosmetice şi de curăţenie). „Ştiam că nu mă pot cantona într-un sistem de stat unde raportul dintre performanţă şi recompensă este distorsionat. Ştiam că voi alege una din posibilităţile oferite de noul context.”

    Adrian Pascu
    „În contextul în care (în Ucraina – n.red.) problemele legate de corupţie sau absenţa statului de drept sunt evocate în continuare şi în contextul în care nu există fonduri structurale europene care să aştepte să fie accesate, rezultatele de mai sus sunt vizibile şi nu doar la nivel declarativ. Sunt convins că se poate şi la noi.”

    După examenul de definitivat a cochetat şi cu antreprenoriatul, însă una peste alta, a fost o perioadă de învăţare şi autodescoperire care l-a ajutat ulterior să recupereze timpul pierdut, odată ce a decis că direcţia logică de focus este cariera într-o companie care din punct de vedere cultural se potrivea cu valorile sale. „Am fost primul român director de vânzări pentru Danone România şi Republica Moldova. Apoi, după eliminarea poziţiei de general manager din Serbia, care acoperea toată regiunea Adriaticii, mi s-a propus şi provocarea de a readuce pe baze profitabile operaţiunile din zona respectivă.” Era anul 2012, iar executivul român devenea director comercial pentru România şi business development director pentru zona Adriatică. Avea biroul la Bucureşti, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. A fost o experienţă unică, având în vedere puternica atomizare a regiunii, cu strategii total diferite stabilite pentru ţări cu populaţie redusă, unde obţinerea masei critice în business reprezenta o mare provocare, spune el. „Am amintiri frumoase din Chişinău, Tirana, Skopje, Pristina, Sarajevo şi evident Belgrad, atât profesionale, cât şi personale, fiind profund recunoscător pasiunii extraordinare a oamenilor cu care am lucrat în această perioadă şi împreună cu care am învăţat şi experimentat foarte mult.” Experienţa Belgrad nu a fost însă prima sa poziţie de expat. Prima dată a plecat din ţară în decembrie 2013, ca director de vânzări pentru regiunea Moscova, Rusia, la Danone. Această regiune reprezenta peste 35% din cifra de afaceri a businessului Danone Rusia şi era de patru ori mai mare ca vânzări decât businessul din România, spune Adrian Pascu. Spre comparaţie, în 2019, Danone România, liderul pieţei de iaurturi, a terminat anul cu o cifră de afaceri de 612 milioane lei (circa 125 mil. euro), mai mare cu aproximativ 10% comparativ cu 2018, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. „Şcoala românească de vânzări era, la acel moment, foarte apreciată, (…) astfel încât s-a considerat că pot să contribui la obiectivul de creştere (din Rusia – n.red.).” Pe de altă parte, după trei ani pe poziţia respectivă se punea problema unui pas următor pentru care probabil era nevoie de o validare suplimentară a capacităţii sale de a se adapta şi performa, fiind complet imersat într-o altă cultură, într-un business cu procese şi dinamică internă mult mai complexe, spune Adrian Pascu. Astfel, în 2015, a preluat responsabilităţi complete pentru Europa de Sud-Est, adăugându-se la geografia experienţei sale anterioare Bulgaria şi Grecia. „Din nou, multe poveşti memorabile şi oameni minunaţi, reorganizări majore de businessuri şi rezultate bune.” În 2017 a primit propunerea să preia întreaga responsabilitate pentru departamentul comercial al Danone Rusia, o poziţie de executiv, iar după trei ani, începând cu ianuarie 2020, a devenit director general pentru businessul producătorului de lactate în Ucraina. „Sunt responsabil pentru operaţiunile Danone pe partea de lactate, în Ucraina.” Danone este cunoscut în special pentru businessul de lactate, dar are şi alte segmente mari de business în portofoliu, precum cel de ape minerale, cu branduri cunoscute precum Evian. În ceea ce priveşte desfăşurarea unei zile, probabil nimic nu se mai poate numi obişnuit în prezent, e o combinaţie interesantă de timp acordat familiei şi profesiei, cu adaptarea specifică la lucrul parţial de acasă, parţial de la birou, deplasări în ţară, în special la cele două fabrici, şi participarea la diferite evenimente externe din viaţa comunităţii economice ucrainene, spune el. Când nu munceşte şi nu călătoreşte pentru business, Adrian Pascu şi familia sa vin în ţară relativ des, avantajaţi şi de faptul că sunt mai puţin de 600 km cu maşina până la Suceava, oraşul său natal, „pe şosele care încep să fie foarte bune în urma investiţiilor masive în infrastructură şi a vitezei de implementare impresionante – pentru un român obişnuit cu ritmul nostru. A fost un mare avantaj în pandemie, astfel că exceptând perioada iniţială de lockdown, venirea în ţară nu a fost o problemă”.