BusinessMagazin

Tag: EXECUŢIE BUGETARĂ

  • Cifra săptămânii 06 – 12 decembrie 2021

  • Execuţie bugetară: deficit de 2,29% din PIB în primele cinci luni, faţă de 3,68% anul trecut

    Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 26,18 mld lei (2,29% din PIB) în scădere, faţă de deficitul de 38,84 mld lei (3,68% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. 

    Acest rezultat a fost realizat în condiţiile în care în perioada ianuarie-mai 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 3,88 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 6,56 mld lei (10,44 mld lei, respectiv 0,91% din PIB)

    Veniturile bugetului general consolidat au însumat 147,36 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 23,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Acest avans însemnat se datorează atât efectului de bază aferent perioadei mar-mai a anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale), cât şi recuperării parţiale a unor categorii de venituri.

    Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluţii nominale pozitive, cele mai pronunţate remarcându-se în cazul TVA, contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitelor pe proprietate, respectiv impozit pe salarii şi venit.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 12,05 mld lei în perioada ian-mai 2021, consemnând o creştere de 25,9% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din Declaraţia unică (+199,3%), impozitul aferent pensiilor (+48,6%), respectiv impozitul pe dividende (+23,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 13,9% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 6,9%, ca urmare a accelerării consemnate în mar-mai (în condiţiile bazei reduse de anul trecut).

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 51,91 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, în creştere cu 16,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi se datorează atât bazei reduse din mar-mai 2020, cât şi recuperării unor venituri din contribuţiile aferente anului trecut.

    Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,01 mld lei în ian-mai 2021, în creştere cu 16,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici , cu o dinamică pozitivă de 20,6% (an/an).

    Încasările nete din TVA au înregistrat 29,47 mld lei în primele cinci luni ale anului curent, în creştere cu 46,6% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 10,43 mld lei în perioada analizată, cu 2% peste nivelul înregistrat în ian-mai 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată atât de baza comparabilă a lunilor mar-mai 2020 – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, cât şi de recuperarea parţială a TVA aferentă anului 2020.

    Veniturile din accize au însumat 13,87 mld lei în ian-mai 2021, în creştere cu 18,9% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,2% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susţinută şi de majorarea accizei la ţigarete în medie cu 7,8% . Totodată, încasările din accizele pentru produse energetice continuă să se redreseze (+18,0% în primele cinci luni), în condiţiile normalizării consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă.

    Veniturile din impozite şi taxe pe proprietate au înregistrat 4,70 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 84,8% peste nivelul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia se datorează atât efectului de bază – ca urmare a prorogării termenului de plată al impozitelor în 2020 (de la 31 martie la 30 iunie), cât şi unor modificări legislative, intrate în vigoare în ianuarie 2021 .

    Veniturile nefiscale au însumat 9,73 mld lei în ian-mai 2021, înregistrând o creştere de 7,6% (an/an), această creştere fiind determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

    Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 10,31 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, în creştere cu 35,9% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 173,55 mld lei au crescut în termeni nominali cu 9,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Dinamica anuală a cheltuielilor totale a fost determinată în principal de creşterea semnificativă a cheltuielilor de investiţii pe primele 5 luni (29,9% an/an), în timp ce celelalte cheltuieli au avut un ritm mai lent de creştere (an/an).

    Se observă o încetinire a dinamicii cheltuielilor de personal pe primele 5 luni an/an comparativ cu evoluţia din primul trimestru an/an.

    Cheltuielile de personal au însumat 46,33 mld lei, în creştere cu 5,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 64,96 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1.306,02 milioane lei.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 22,41 mld lei, în creştere cu 6,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,4% faţă de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,07 mld lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 62,92 mld lei în creştere cu 10,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

    Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârşitul lunii mai, s-au plătit pe măsuri active 1.167,53 mil lei, respectiv 512,79 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 164,25 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 206,26 mil lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 36,3 mil lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 247,93 mil lei îndemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

    De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii mai plăţile au fost de 1.695,0 mil lei.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,81 mld lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

    Alte cheltuieli au fost de 2,55 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

    Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,42 mld lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 16,88 mld lei, în creştere cu 29,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 13,0 mld lei. De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,1% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele cinci luni ale anului 2021.

    De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 170,71 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

     

  • Un moment de uşurare. Veniturile bugetului de stat au reintrat pe plus în aprilie. Analiştii economici: Per ansamblu, execuţia bugetară din martie şi aprilie arată că avem un impact puternic al crizei asupra bugetului de stat

    Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 5% în aprilie 2020 faţă de aprilie 2019 şi au fost de 26 mld. lei (24,8 mld. lei în aprilie 2019). Cheltuielile s-au majorat cu 13%, până la 34,7 mld. lei. Deficitul bugetar este mai mult decât dublu la 4 luni, an/an, (27 mld. lei, faţă de 11 mld. lei în primele 4 luni din 20190), dar este explicabil, pentru că guvernul şi-a asumat plăţi cum nu a făcut-o în ultimii 30 de ani. Aprilie a fost considerat de economişti „luna de coşmar” a crizei. Faptul că răul nu a fost atât de mare pe cât temerea, oferă o speranţă pentru o revenire mai rapidă.

    Veniturile bugetului de stat în aprilie 2020 au reintrat pe un trend crescător, după un martie în care încasările statului s-au prăbuşit. Analiştii economici consultaţi de ZF sunt de părere că revenirea veniturilor se datorează faptului că unele companii au amânat plata dărilor către stat pentru luna aprilie, însă execuţia bugetară din martie şi aprilie arată impactul puternic al crizei asupra veniturilor bugetului de stat. Totuşi, economia a crescut în T1 cu 0,3% faţă de T 4 2019 – iarăşi o creştere neaşteptată, când toată lumea vedea în faţă prăpastia.

    „Per ansamablu martie cu aprilie împreună arată clar că avem un impact puternic al acestei crize produse de pandemie şi asupra veniturilor bugetare. Cheltuielile, cum era de aşteptat, au rămas la un nivel înalt, pentru că ele sunt permanente – salarii, pensii. La acestea s-au adăugat cheltuielile din lupta contra pandemiei, care au fost consistente”, a declarat pentru ZF Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Deficitul bugetar în primele patru luni din an a crescut la 2,48% din PIB, faţă de 1,67% din PIB, cât era în primul trimestru al anului.

    Laurian Lungu, economist, este de părere că deficitul bugetar în acest an va depăşi 8% din PIB, iar aducerea deficitului în limite finanţabile nu se poate face fără ajustarea cheltuielilor.

    „Deficitul bugetar se va duce către 8-9%, nu văd cum să scăpăm pentru a fi mai mic. Toate aceste costuri care au fost în aceste luni de criză medicală să vor regăsi în deficitul bugetar. Că să ajungi la un deficit de 3% este un efort mare, nu se va putea face peste noapte. Chiar dacă vom avea încasări mai mari, economia nu va mai zbârnâi. Va fi un proces de durată să aducem acest deficit într-o zonă finanţabilă. Va trebui să fim foarte atenţi pe partea de cheltuieli, altfel va dura mult mai mult echilibrarea bugetului”, a declarat Laurian Lungu pentru ZF.

    Veniturile statului au fost în aprilie de 26 mld. lei, în creştere cu 5% faţă de aprilie 2019. Statul a încasat din impozitul pe profit 3,6 mld. lei, cu 28% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Încasările din impozitul pe venit au crescut de asemenea, de la 1,8 mld. lei în aprilie 2019 la 1,9 mld. lei în aprilie 2020.

    Pe de altă parte, încasările din TVA au scăzut cu un ritm anual de 22% în aprilie anul acesta. Astfel, statul a încasat 3,6 mld. lei din TVA, faţă de 4,4 mld. lei în aprilie 2019.

    „Aprilie faţă de martie arată semnificativ mai bine, dar trebuie văzut exact cât de mulţi plătitori de taxe şi impozite şi-au amânat din martie pentru aprilie plata dărilor. Martie a fost foarte prost, aprilie a fost ceva mai bun, dar nu putem trage încă o concluzie. Este clar că avem un impact puternic asupra veniturilor şi asupra cheltuielior în această criză sanitară”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Cheltuielile totale ale statului în luna aprilie 2020 au însumat 34,7 mld. lei, în creştere cu 13% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cheltuielile cu asistenţa socială – pensiile – au crescut cu 17%, de la 9,3 mld. lei la 10,9 mld. lei. De asemenea, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 4,5 mld. lei în aprilie anul acesta, în creştere cu 25% faţă de aprilie 2019. Cheluielile de capital s-au dublat în aprilie 2019, de la 1,1 mld. lei la 2,3 mld. lei, în vreme ce cheltuielile de personal – salariile – au scăzut cu 2%, până la 8,9 mld. lei.

    „Vulnerabilităţile acumulate în buget vor ieşi la suprafaţă. Toată factura socială pe care am crescut-o foarte mult (salarii şi pensii) şi ajunsese la peste 80% din încasări din taxe şi impozite, acum când veniturile scad, va aduce o situaţie foarte complicată în buget”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

  • PNL a cerut rediscutarea în comisiile de buget a contului de execuţie bugetară al TVR, respins

    “PNL a solicitat retrimiterea la comisii pentru redezbatere a contului de execuţie bugetară al TVR, iar Biroul a trimis solicitarea la Birourile Pemanente reunite, întrucât problema TVR este o problemă a Parlamentului”, a precizat Mircovici, după şedinţa Biroului Permanent.

    Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, marţi, un aviz negativ contului de execuţie bugetară al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) pe anul 2014, cu 20 de voturi “pentru” şi două “abţineri” (UDMR).

    Avizul negativ dat de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci reprezintă primul pas privind demiterea lui Stelian Tănase din funcţia de preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune (SRTv).

    Comisiile de cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au programată, miercuri, şedinţa în care să decidă asupra raportului de activitate al TVR, liberalii acuzând PSD că doreşte “decapitarea lui Stelian Tănase de la conducerea TVR”.

    Legea audiovizualului prevede că respingerea raportului de activitate duce la demiterea Consiliului de Administraţie şi a preşedintelui-director general al TVR.

    Societatea Română de Televiziune (SRTv) a încheiat anul 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Română a avut, anul trecut, venituri totale de 544,2 milioane de lei şi cheltuieli totale de 625,8 milioane de lei, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanţii instituţiei pe 6 aprilie, într-o conferinţă de presă la care a participat şi Stelian Tănase, preşedintele-director general al TVR. În conferinţa de presă au fost prezentate cifrele din raportul SRTv pe anul trecut.

    Tot atunci, reprezentanţi ai TVR au anunţat că datoriile totale ale Televiziunii Române erau, la sfârşitul anului 2014, de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat.

  • ASF a încheiat primul trimestru cu excedent de 10,18 milioane lei, cu venituri peste cele bugetate

    “Consiliul ASF a aprobat execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la 31.03.2015, precum şi rectificarea BVC pe anul în curs. În primul trimestru al anului 2015, veniturile realizate au reprezentat 110% din cele bugetate, iar cheltuielile au fost de 72% faţă de prevederile bugetare, din care cheltuielile cu personalul au fost de 77% în raport cu cele previzionate. Trimestrul I s-a încheiat cu un excedent curent de 10.179.301 lei”, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    ASF a încheiat anul trecut cu un excedent de 18,3 milioane de lei, de la un deficit de 9,8 milioane de lei în 2013, la venituri din activitatea de bază de 165,92 milioane de lei, în creştere cu 18,67% faţă de 2013.

    Guvernul intenţionează ca 80% din excedentul anual al ASF şi al Autorităţii pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii să fie virat la Fondul asigurărilor de sănătate, pentru acest an baza de calcul incluzând şi excedentul rămas neutilizat din anii anteriori.

    ASF se finanţează integral din venituri proprii extrabugetare.

    Cheltuielile totale au scăzut faţă de 2013 cu 1,32%, de la 149,61 milioane de lei la 147,63 milioane de lei.

    Cheltuielile de personal ale membrilor Consiliului ASF în 2014 s-au redus cu peste 78% faţă de bugetele destinate în acest sens membrilor consiliilor celor trei autorităţi precedente (CSA, CNVM şi CSSPP).

    Bugetul ASF pe 2015 prevede în continuare reduceri substanţiale cu cheltuielile de personal ca urmare a finalizării procesului de restructurare.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este instituţia care autorizează, reglementează, supraveghează şi controlează entităţile care activează pe piaţa financiară non-bancară din România.

    Instituţia a fost înfiinţată în 2013 prin preluarea şi reorganizarea atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

  • ASF a intrat pe plus în 2014 la venituri de 165,9 milioane de lei, în creştere cu 18,7% faţă de 2013

    În 2013, veniturile ASF au totalizat 139,82 milioane de lei, conform raportului anual al instituţiei.

    Guvernul intenţionează ca 80% din excedentul anual al ASF şi al Autorităţii pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii să fie virat la Fondul asigurărilor de sănătate, pentru acest an baza de calcul incluzând şi excedentul rămas neutilizat din anii anteriori.

    ASF se finanţează integral din venituri proprii extrabugetare.

    “În anul 2014, veniturile realizate din activitatea de bază, 165,92 milioane de lei, au crescut cu 18,67% faţă de anul precedent, gradul de realizare fiind 112% faţă de prevederile bugetului anual. Contribuţia sectoarelor la realizarea veniturilor a fost de 47,26% din piaţa de capital, în creştere cu 5,3 puncte procentuale faţă de ponderea deţinută în anul 2013, 29,97% din sectorul de asigurări, în scădere cu 6 puncte procentuale, şi 20,57% din sectorul de pensii private, în urcare cu 2,21 puncte procentuale”, se arată într-un comunicat de presă al ASF remis MEDIAFAX.

    Potrivit ASF, anul trecut au fost operate reduceri ale comisioanelor pe tranzacţii cu acţiuni pe pieţele de capital cu 25% a cotei aplicate la valoarea tranzacţiilor cu instrumente financiare derulate pe pieţele reglementate, de la 0,08% la 0,06%.

    “Începând cu anul 2015 au fost operate în continuare reduceri cu 6,02% asupra activului net al fondurilor de investiţii, cu 21% a cotei aplicate la valoarea contribuţiilor brute ale fondurilor de pensii, respectiv cu 2,5% a cotei lunare din valoarea activului net al fondului de pensii administrat privat. Au fost limitate sau desfiinţate alte cote şi comisioane”, se mai spune în comunicat.

    Cheltuielile totale au scăzut faţă de 2013 cu 1,32%, de la 149,61 milioane de lei la 147,63 milioane de lei.

    “Exceptând plăţile pentru pachetele compensatorii din planul de încetare voluntară, cheltuielile totale din 2014 au scăzut cu 10% faţă de anul precedent. Ca urmare a revizuirii pachetelor compensatorii pentru salariaţi, în 2014 – deşi erau bugetate – nu s-au mai plătit: prime de vacanţă, spor de vechime, ore suplimentare, cumul de posturi, indemnizaţii persoanelor din afara instituţiei, alocaţii pentru locuinţe”, se spune în comunicat.

    La finele anului trecut au fost plătite prime de performanţă la majoritatea personalului, până la o medie de 60% din salariul lunar, precum şi prime pentru cinci proiecte, pentru un număr de 35 de salariaţi, până la un salariu brut.

    ASF precizează că în 2014 s-au înregistrat reduceri substanţiale în cazul sumelor alocate pentru deplasări în străinătate. Astfel, cheltuielile cu deplasările aferente anului 2013 au reprezentat 76% din sumele cheltuite în 2013, cele de protocol şi reprezentare – 33%, poştă, telecomunicaţii şi internet – 67%.

    Pe de altă parte, instituţia a înregistrat creşteri în cazul cheltuielilor cu consultanţă (1,46 milioane de lei) pentru susţinerea litigiilor pe care le are ASF, în principal cu foşti membri ai comisiilor preluate în 2013 (cu pretenţii de salarii compensatorii de 11,19 milioane de lei), dar şi pentru fundamentarea procesului de restructurare şi reconstrucţie instituţională, demarat cu PwC în primul semestru (467.000 lei) şi continuat cu Hay, Deloitte, Ţuca, Zbârcea&Asociaţii şi Banca Mondială în al doilea semestrul (907.500 lei).

    “În anul 2014 a fost revizuită politica de remunerare a conducerii şi personalului ASF, care a intrat în vigoare treptat. Salariile şi indemnizaţiile de şedinţă lunare ale membrilor executivi ai Consiliului ASF au fost reduse începând cu 1 iunie cu 24%, iar indemnizaţiile lunare ale membrilor neexecutivi cu 40% începând cu 1 septembrie, astfel încât ele să se situeze sub cele ale BNR, potrivit OUG 93/2013”, se menţionează în comunicat.

    În baza evaluărilor Hay Consulting au fost ajustate salariile la nivelul pieţelor supravegheate, conform OUG 93/2013, care au început să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015 (pentru personalul de conducere), respectiv 1 martie 2015 pentru personalul de execuţie.

    Cheltuielile de personal ale membrilor Consiliului ASF în 2014 s-au redus cu peste 78% faţă de bugetele destinate în acest sens membrilor consiliilor celor trei autorităţi precedente (CSA, CNVM şi CSSPP).

    Bugetul ASF pe 2015 prevede în continuare reduceri substanţiale cu cheltuielile de personal ca urmare a finalizării procesului de restructurare.

    “La fundamentarea cheltuielilor pe anul 2015 s-a avut în vedere, pe de o parte, reducerea cheltuielilor de personal ca efect al măsurilor de reorganizare adoptate, iar pe de altă parte alocarea în bugetul pe anul 2015 de sume considerabil mai mari pentru îmbunătăţirea/modernizarea infrastructurii hardware, software şi a serviciilor IT”, se mai arată în comunicat.

    Situaţiile financiare ale ASF pe anul 2014 (împreună cu cele ale Fondului de Garantare a Asiguraţilor) au fost auditate de Ernst&Young şi vor fi prezentate în detaliu în Raportul ASF către Parlament în luna iunie a acestui an.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este instituţia care autorizează, reglementează, supraveghează şi controlează entităţile care activează pe piaţa financiară non-bancară din România.

    Instituţia a fost înfiinţată în 2013 prin preluarea şi reorganizarea atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

  • Bugetul general consolidat a încheiat luna ianuarie cu un excedent de aproape 4 miliarde de lei

    În ianuarie 2014, bugetul a avut un excedent de 1,5 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 0,22%.

    Veniturile bugetului consolidat s-au situat în luna ianuarie la 18,4 miliarde lei (2,6% din PIB), fiind mai mari cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

    Creşteri semnificative au fost consemnate la categoria veniturilor nefiscale, cu 25,4%, la 1,87 miliarde lei, ţi la impozitul pe profit, cu 23,8%, la 306 milioane lei. Totodată, la veniturile din TVA s-a înregistrat o creştere de 18,5%, la 5,96 miliarde lei, iar la impozitul pe venit au fost atrase 2,32 miliarde lei, în urcare cu 16,9%.

    Încasările din accize s-au redus cu 11,6%, la aproape 2,1 miliarde lei, iar cele din contribuţii sociale cu 3,4%, la circa 4,6 miliarde lei.

    La nivelul administraţiilor locale, veniturile din impozite şi taxe pe proprietate s-au majorat cu 11,5%, la 317,2 milioane lei.

    Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat s-au plasat la 14,4 miliarde lei, respectiv 2% din PIB, fiind mai mici cu 10,7% în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (cu 0,4 puncte ca pondere în PIB).

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 25,1%, la 2,14 miliarde lei.

    “Scăderea se regăseşte la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, datorită plăţii în luna ianuarie 2014 a arieratelor către furnizorii de medicamente, ca urmare a implementării Legii nr 72/2013 prin care s-a transpus în legislaţia românească Directiva nr 7/2011 privind combaterea întârzierilor în efectuarea plăţilor comerciale”, precizează Ministerul Finanţelor.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, s-au situat la 682,6 milioane lei (0,1% din PIB), apropiate de cele din ianuarie 2014, de 674 milioane lei.

    Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat recent că a fost modificată programarea bugetară pentru ca maximul de cheltuieli publice să fie realizate în trimestrele II şi III, cele mai propice pentru proiectele publice, astfel că deficitul de la mijlocul anului este estimat la 1,7% din PIB. Potrivit programării bugetare, cheltuielile publice ar urma să fie mai mici în trimestrul al patrulea, contrar trendului istoric.

    Guvernul s-a angajat pentru acest an să se încadreze într-un deficit de 1,83% din PIB.