BusinessMagazin

Tag: execuţia bugetară

  • Ministerul Finanţelor vrea să înfiinţeze o structură de specialitate pentru monitorizarea indicatorilor rezultaţi din execuţia bugetară şi a altor date gestionate de instituţie

    Ministerul Finanţelor propune, printr-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, înfiinţarea unei structuri de specialitate pentru monitorizarea indicatorilor rezultaţi din execuţia bugetară, precum şi a altor date şi informaţii gestionate de instituţie.

    Potrivit notei de fundamentare a proiectului, afişată pe site-ul ministerului, monitorizarea indicatorilor rezultaţi din execuţia bugetară şi a altor date şi informaţii gestionate de Ministerul Finanţelor la ordonatorii de credite se va realiza începând cu 1 iulie 2024.

    Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.

    “Structura nou înfiinţată, ori de câte ori constată depăşiri cu peste 20% faţă de costul mediu al achiziţiilor de produse/servicii/echipamente şi/sau execuţie de lucrări sau costul mediu al cheltuielilor curente şi de capital aferente unor instituţii publice similare, după caz, sesizează structura de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor”, se precizează în nota de findamentare a proiectului.

    Departamentul nou înfiinţat va emite anual rapoarte privind monitorizarea indicatorilor de performanţă pe care le prezintă Guvernului pentru analiză şi aprobare.

    Proiectul mai prevede completarea atribuţiilor Direcţiei Generale de Inspecţie Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanţelor şi ale structurilor teritoriale de inspecţie economico-financiară din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economicofinanciare şi de Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv.

    Totodată, Ministerul Finanţelor propune înfiinţarea unei structuri de specialitate cu atribuţii principale de reglementare şi aplicare a Regulamentului (UE) 2023/956 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

    “Eliminarea inechităţilor, discriminărilor şi/sau discrepanţelor de ordin salarial la nivelul instituţiilor publice cu rol de organ fiscal central creează premisele eficientizării activităţii de reglementare a legislaţiei fiscale, de colectare a veniturilor fiscale, monitorizarea conformităţii fiscale şi administrare a creanţelor fiscale, activităţi de o importanţă crucială într-o societate, prin care se asigură funcţionarea eficientă şi stabilitatea statului, precum şi menţinerea echilibrului macroeconomic şi bugetar”, arată nota de findamentare a proiectului.

    Totodată, se propune ca, până la 31 decembrie 2025, Guvernul să aprobe lunar, în funcţie de evoluţia deficitului bugetar şi de evoluţia nivelului arieratelor, limite lunare de credite de angajament şi credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, respectiv deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate.

    Prin excepţie, Guvernul aprobă lunar limite cheltuieli distincte atât pentru structurile prevăzute la art. 80 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară cât şi pentru ordonatorul principal de credite al acestora.

    “Prin măsurile prevăzute în proiectul de act normativ se urmăreşte asigurarea transparenţei în folosirea fondurilor publice, creşterea responsabilităţii ordonatorilor de credite pentru gestionarea eficientă a resurselor, precum şi consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice dar şi pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar şi pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea Statului Român”, mai specifică nota de findamentare a proiectului.

    Vedeti aici proiectul integral de OUG

     

  • Execuţia bugetară pe primele 3 luni din 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB

    Veniturile bugetului de stat cresc sub aşteptările de la începutul anului, cu doar 10% la trei luni din 2023, faţă de 14%, cât era programare. În aceeaşi vreme însă, cheltuielile cresc mai mult decât erau bugetate, cu 14%, în loc 10%, cât era prevăzută creşterea din buget. În aceste condiţii,  execuţia bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 22,75 miliarde lei, adică peste 1,4% din PIB,.

    „Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,42 % din PIB, respectiv 22,75 miliarde lei datorat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 56,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 2,5 mld. lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, notează reprezentanţii Mnisterului de Finanţe, în nota care însoţeşte execuţia bugetară. 

    Veniturile bugetului general consolidat au însumat 114,17 mld lei în primul trimestru al anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora a fost influenţată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii şi venit, veniturilor nefiscale, contribuţiilor de asigurări. Încasările nete din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent T1 2022), în timp ce declinul accizelor s-a ameliorat faţă de luna anterioară.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 10,01 mld lei, înregistrând o creştere semnificativă faţă de nivelul încasat în aceeaşi lună a anului trecut (32,9%), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (188,9%) , veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (31,8% , respectiv 17,3%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5% ). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum şi de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022.

    Contribuţiile de asigurări au înregistrat 36,92 mld lei, în creştere cu 10,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%), şi ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022.

    Încasările nete din TVA au înregistrat 25,85 mld lei, în creştere cu 9,4% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 17,3% mai ridicate faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,78 mld lei). Evoluţia încasărilor brute din TVA din primul trimestru al anului a consemnat o uşoară încetinire, în linie cu decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat în T1 2022.

    Veniturile din accize au însumat 8,18 mld lei, consemnând o scădere de 2,2% (an/an), în ameliorare faţă de luna anterioară. Această evoluţie este explicată de contracţia cu 7,5% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condiţiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 3,8%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

    Veniturile nefiscale au însumat 9,86 mld lei, consemnând o creştere de 16,7% (an/an), susţinută de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, dobânzi operaţionale şi donaţii.

    Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 9,35 mld lei, în creştere cu 11,3% (an/an).

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 136,92 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 8,5% din PIB la 8,6% din PIB.

    Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creştere cu 7,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 17,51 mld lei, în creştere cu 17,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 3 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 3 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43,0% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 50,53 mld lei în creştere cu 9,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a îndemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei îndemnizaţii compensatorii.

    Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele trei luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,12 mld lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,02 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (1,42 mld lei) care reprezintă 28,26% din total subvenţii.

    Alte cheltuieli au fost de 2,09 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

    Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 10,78 mld lei, cu 15,7% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 13,16 mld lei, în creştere cu 56,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 8,41 mld lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 65,69% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.