BusinessMagazin

Tag: excedent

  • Excedentul bugetar a crescut după patru luni la 6 miliarde de lei

    Pe primele trei luni, excedentul a fost de 4,89 miliarde lei. În primele patru luni din 2014, bugetul a înregistrat un deficit de 1,88 miliarde lei.

    În ianuarie-aprilie 2015, veniturile au fost de 76,03 miliarde lei (10,9% din PIB), cu 12,1% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, după încasări mai mari din TVA (cu 20%), impozitul pe venit (14,2%), venituri nefiscale (30,9%) şi accize (4,1%).

    Încasările din contribuţii de asigurări sociale au scăzut cu 0,3% faţă de anul anterior, reflectându-se atât măsura de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor angajatorilor, cât şi creşterea
    pe anul 2015 cu 0,5 puncte a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii, notează Finanţele.

    La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,26%, în timp ce veniturile nefiscale s-au redus cu 0,3%.

    Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 70,1 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,5 puncte ca pondere în PIB.

    În structură, pe principalele titluri de cheltuieli s-au înregistrat reduceri semnificative la bunuri şi servicii (-5,5%) şi subvenţii (-1,8%). Cea mai mare diferenţă s-a înregistrat la dobânzi (-17,7%) ca urmare a sezonalităţii plăţilor şi a scăderii randamentelor la titlurile de stat.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 5,3 miliarde lei, respectiv 0,8% din PIB.

  • Contul curent al balanţei de plăţi a avut la 2 luni un excedent de 285 milioane euro

    Astfel, deficitul balanţei veniturilor primare a scăzut în primele două luni de la 499 milioane euro la 251 milioane euro, în timp ce balanţa veniturilor secundare a trecut de la un deficit de 39 milioane euro la un excedent de 97 milioane euro, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Totodată, balanţa bunurilor şi serviciilor şi-a mărit excedentul cu 102 milioane euro, de la 337 milioane euro la 439 milioane euro.

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 409 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 358 milioane euro, iar creditele intragrup s-au plasat la 51milioane euro net.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 74,56 miliarde euro la finele lunii februarie, reprezentând 79,6% din total datorie externă, în scădere cu 1,5% faţă de sfârşitul anului trecut.

    Datoria externă pe termen scurt s-a plasat la 19,06 miliarde euro (20,4% din total datorie externă), cu 2,6% mai mare.

    În acest interval, datoria externă totală a scăzut cu 676 milioane euro.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 48,5% în perioada ianuarie – februarie 2015, comparativ cu 37,3% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 7 luni 28 februarie, comparativ cu 6,9 luni la sfârşitul anului.

  • Contul curent al balanţei de plăţi a avut la 2 luni un excedent de 285 milioane euro

    Astfel, deficitul balanţei veniturilor primare a scăzut în primele două luni de la 499 milioane euro la 251 milioane euro, în timp ce balanţa veniturilor secundare a trecut de la un deficit de 39 milioane euro la un excedent de 97 milioane euro, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Totodată, balanţa bunurilor şi serviciilor şi-a mărit excedentul cu 102 milioane euro, de la 337 milioane euro la 439 milioane euro.

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 409 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 358 milioane euro, iar creditele intragrup s-au plasat la 51milioane euro net.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 74,56 miliarde euro la finele lunii februarie, reprezentând 79,6% din total datorie externă, în scădere cu 1,5% faţă de sfârşitul anului trecut.

    Datoria externă pe termen scurt s-a plasat la 19,06 miliarde euro (20,4% din total datorie externă), cu 2,6% mai mare.

    În acest interval, datoria externă totală a scăzut cu 676 milioane euro.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 48,5% în perioada ianuarie – februarie 2015, comparativ cu 37,3% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 7 luni 28 februarie, comparativ cu 6,9 luni la sfârşitul anului.

  • Aşadar, statul o să aibă destui bani

    “În condiţiile în care perspectivele favorabile de creştere economică ar trebui să atragă în continuare investiţii străine, deficitul de cont curent în acest an va fi din nou finanţat integral din fluxul investiţiilor străine directe. Anul trecut, acestea au reprezentat aproape 2% din PIB, iar 2013 a fost al doilea an de creştere a investiţiilor străine directe”, arată analitşii ING.

    În aceste condiţii, preşedintele şi premierul s-au pus de acord, fie şi pentru un moment, întrerupându-şi eterna ciondăneală electorală. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus investitorilor americani de la TRW Automotive, cu ocazia inaugurării fabricii de la Roman, că pot avea încredere în economia României, fiindcă aceasta “devine din ce în ce mai competitivă” şi că din totalul ajutoarelor de stat de 770 mil. euro alocate în perioada 2008-2013 s-au consumat numai 320 mil. euro, ceea ce înseamnă că sunt în continuare resurse pentru investitorii străini şi români interesaţi să ceară astfel de ajutoare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat, estimând că economia a crescut în T1 cu 3,2% (cel mai probabil a vrut să se refere la creşterea în ritm anual, ceea ce ar însemna însă un ritm mai mic decât cel de 5,2% din T4 2013) şi dând ca posibilă, în consecinţă, o reducere a CAS cu 5% din a doua jumătate a anului, pe baza încasărilor suplimentare la buget din impozitarea construcţiilor speciale, din creşterea colectării şi din reducerea unor cheltuieli, chestiuni pe care Guvernul urmează să le discute cu misiunea FMI care vine în ţară la începutul lunii iunie.

    Conform MFP, în luna martie excedentul bugetului consolidat a fost de 2 mld. euro. În acelaşi timp, execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 mil. lei, reprezentând 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în aceeaşi perioadă perioada din 2013.

    Pe de altă parte, MFP continuă programul de îndatorare publică, beneficiind de costurile relativ confortabile la care se poate împrumuta. În luna aprilie, MFP a împrumutat şi 1,25 mld. euro de pe pieţele externe, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 10 ani cu cel mai mic cost reuşit până acum, respectiv 3,701% pe an, după care MFP a anunţat că a atras cu opt luni în avans tot necesarul de finanţare externă pentru 2014.

    Pentru luna mai, Ministerul Finanţelor a programat zece licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni cu scadenţe de până la zece ani în valoare de 2,6 mld. lei şi una pentru certificate de trezorerie în valoare de 800 mil. lei, sumele planificate să fie atrase fiind cu 20% mai mici decât cele atrase în luna aprilie de pe piaţa internă, respectiv 4,3 mld. lei.

  • Concesii pentru săracii din Grecia

    Premierul Antonis Samaras a confirmat că una dintre condiţiile finanţării va fi reducerea cu 3,9% a contribuţiilor la asigurări sociale plătite de către angajatori, cu scopul de a susţine companiile şi de a stimula majorarea salariilor.

    El a promis, de asemenea, că va distribui 500 mil. euro către un milion de greci consideraţi a fi cel mai afectaţi de criză, inclusiv salariaţi prost plătiţi ai statului, pensionari, familii sărace şi persoane fără adăpost, suma provenind din excedentul bugetar proiectat pentru acest an, de 2,9 mld. euro.

    Concedierile în sectorul bugetar vor continua şi la anul, inclusiv după îndeplinirea ţintei de 15.000 de concedieri pentru anul curent. Şomajul în Grecia a urcat deja, conform ultimelor date statistice, la un nou record european – 27,5% în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 1,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012.

  • De ce s-a supărat Barroso pe nemţi

    În septembrie, exporturile Germaniei au atins un nou record – 18,8 mld. euro, faţă de 15,8 mld. în august – iar excedentul de cont curent, de 19,7 mld. euro, este cel mai mare din lume. Exporturile au crescut cu 1,7% faţă de august, în timp ce importurile s-au redus cu 1,9%.

    Criticile, sosite în primul rând de la Washington, n-au întârziat, cu o anvergură şi mai mare decât cele de la Bruxelles: Germania nu face destul spre a stimula cererea internă, astfel încât foloseşte excesiv pârghia exporturilor, ceea ce afectează nu doar UE, ci economia globală. Şeful BCE, Mario Draghi, a spus că dezechilibrele economice din zona euro n-ar trebui să se rezolve prin slăbirea celei mai mari economii a acesteia, iar Berlinul s-a apărat de acuzaţii arătând că din 2007 până acum, excedentul ei de cont curent în raport cu restul zonei euro s-a înjumătăţit.

    Jose Barroso a replicat însă că o “analiză aprofundată” a economiei germane nu e un atac la adresa competitivităţii ei şi că investigaţia are loc în cadrul Mecanismului de Alertă european, care autorizează guvernul UE să verifice dacă ţările zonei euro iau măsuri pentru remedierea dezechilibrelor economice. Dacă Germania va fi găsită vinovată că politicile sale afectează UE şi refuză să ia măsuri, ar putea fi penalizată cu 0,1% din PIB.

    Astfel de frustrări sunt fireşti atâta vreme cât creşterea PIB în zona euro este aproape inexistentă (0,1% în T3, faţă de 0,3% în T2), şomajul este la nivelul record de 12,2%, iar inflaţia s-a redus în octombrie la cel mai mic nivel în patru ani, ilustrând lipsa de avânt a economiei.

  • Ce vină are Germania că nu-i merge bine Europei

    Zona euro a reuşit o creştere economică de 1,2% în al doilea trimestru faţă de acelaşi interval din 2012. Este prima creştere din ultimele 7 trimestre, susţinută de expansiunea cererii interne din Germania şi Franţa, notează raportul. Totuşi, Germania continuă să aibă exporturi nete pozitive, afectând efortul de ajustare a deficitelor în zona euro, în condiţiile în care ţări ca Grecia şi Irlanda au intrat sub “o presiune severă de a-şi reduce cererea şi importurile, spre a-şi regla dezechilibrele de cont curent”, iar rezultatul a fost “un impuls deflaţionist pentru zona euro şi pentru economia globală”, acuză Trezoreria SUA.

    Ministerul Economiei de la Berlin a replicat că nu este o critică justificată şi că excedentele de cont curent reflectă pur şi simplu competitivitatea produselor germane şi cererea globală mare pentru ele, relatează Bloomberg. În iulie, pe când trebuia să explice în campanie electorală politicile adoptate de Germania în criza europeană, cancelarul Angela Merkel a explicat că guvernul ei a făcut tot ce a putut de-a lungul anilor ca să stimuleze cererea internă, citând mărirea alocaţiilor pentru copii, tăierea taxelor pe moştenire şi a celor aplicate companiilor, care au coborât de la 51,6% în 2000 la 29,8% în 2010.

    Inflaţia din zona euro a coborât în luna octombrie, la 0,7%, potrivit primelor estimări ale Eurostat, cel mai scăzut nivel cel puţin din ultimul an. Ritmul inflaţiei a încetinit în ultimele luni, coborând de la 1,6% în iulie la 1,1% în septembrie, evoluţie care arată că statele europene nu şi-au revenit încă la nivel economic şi cererea se menţine la un nivel redus.

    Nu este prima critică legată de influenţa Germaniei asupra destinului Europei: David Lipton, director general adjunct al FMI, a cerut Berlinului să ţină cont de implicaţiile politicilor sale asupra sistemului fiscal şi bancar european. “Germania continuă efortul pentru proiectul european, astfel încât ar trebui să-şi ridice privirile spre orizont global”, a spus Lipton, făcând aluzie la preţul austerităţii impuse de Germania ţărilor de la periferia zonei euro. “Ceaţa crizei se ridică, astfel încât acum vedem că drumul înainte e presărat cu mari obstacole şi că e nevoie de timp şi efort pentru ca ele să fie depăşite”, a spus Lipton.

  • Tot ce este cumpărat din China se întoarce în buzunarele SUA

    Dacă vei cumpăra o pereche de pantofi de 70 de dolari, o mare parte din sumă reprezintă de fapt costurile cu chiria, depozitarea, reclama şi transportul pantofilor, nu produsul în sine, spun cei de la Financial Times citând un studiu al FED, prezentat de Business Insider. În plus, potrivit calculelor FED, circa 88% din cheltuielile consumatorilor reprezintă servicii şi doar 2,7% costul produselor realizate în China . Mai mult, dacă eliminăm transportul, procentul scade la 1,2%. Aşa că, în medie, pentru fiecare dolar cheltuit pe un produs cu eticheta “realizat în China”, 55 de cenţi se întorc în serviciile locale americane. În plus, pentru că tricourile, pantofii, DVD-urile sau televizoarele importate de aici sunt mai ieftine, ele contribuie cu mai mult decât cele aduse din Germania sau Japonia.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Romania ar putea primi inapoi 46 de milioane de euro din contributia sa la bugetul UE

    Suma totala ce urmeaza sa fie returnata statelor membre este de
    4,54 miliarde de euro. Acesti bani reprezinta surplusul ramas din
    anul financiar 2010. Din total, 2,72 miliarde de euro reprezinta
    excedentele din programele aplicate in 2010. Restul de bani provin
    din amenzi, dobanzi aplicate platilor intarziate si surplusuri
    rezultate din diferentele de curs valutar.

    Totalul contributiilor initial aprobate ale statelor membre la
    bugetul UE este de 94,56 miliarde de euro, din care dupa
    rectificarea propusa de PE ar urma sa ramana 90,02 miliarde.
    Contributia Romaniei fixata initial a fost de 965.258.081 euro, din
    care excedentul pe care ar urma sa-l primeasca inapoi reprezinta
    46.336.945 euro.

    Cea mai mare suma ar urma s-o primeasca inapoi Germania, cel mai
    mare contributor la bugetul european, respectiv 922,9 milioane de
    euro.

    Raportorul propunerii este Sidonia Elżbieta Jędrzejewska din
    Polonia, tara care de la 1 iulie preia presedintia UE.

    In 2009, Romania a contribuit cu 1,22 miliarde de euro la bugetul
    UE si a colectat 166 de milioane de euro prin taxe agricole si
    vamale in numele UE, din care Romania poate retine 25% ca taxa
    administrativa.

    Tot in 2009, UE a cheltuit 2,95 miliarde de euro in Romania. Din
    aceasta suma, 1,17 miliarde (40%) au reprezentat cheltuieli
    agricole. Politica regionala a reprezentat 31% din cheltuieli. in
    2009, Romania a fost una dintre putinele tari care a beneficiat de
    finantari prin Instrumentul de Preaderare: 619 milioane de euro,
    ceea ce reprezinta 21% din cheltuielile totale ale UE in
    Romania.

  • Romania, excedent de 477 mil. euro in comertul cu Africa de la inceputul anului

    Romania a exportat catre tarile africane in acest interval
    bunuri in valoare de 680 de milioane de euro, in crestere de la 533
    de milioane in aceeasi perioada a anului trecut, si a importat de
    203 milioane, in crestere de la 186 de milioane.

    Cele mai mari valori ale excedentului in relatia cu tarile africane
    le-au consemnat Germania (3,9 miliarde de euro), urmata de Franta,
    Suedia, Cehia, Belgia, Finlanda, Ungaria si Romania. La polul opus,
    deficite mari in aceasta relatie comerciala au avut Italia (un
    minus net de 9,2 miliarde de euro), Spania, Olanda, Marea Britanie
    si Portugalia.

    Conform datelor INS, Romania a incheiat primele noua luni cu un
    deficit comercial total de 6,89 miliarde de euro, in scadere cu
    3,45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, rezultat dintr-un
    plus de 26,5% al exporturilor, raportat la o crestere cu doar 18,9%
    a importurilor.

    Comertul cu tarile africane reprezinta 9% din volumul total al
    comertului de bunuri al UE27. Pe ansamblul primelor noua luni din
    2010, UE a avut un deficit de 5,5 miliarde de euro in relatia cu
    aceste tari, rezultat din exporturi de 90,2 miliarde de euro, in
    crestere de la 79,2 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut)
    si importuri de 95,7 miliarde, in crestere de la 79 de
    miliarde.

    Cei mai mari exportatori europeni in Africa sunt Franta (20 de
    miliarde de euro in primele noua luni din 2010), Germania si
    Italia, iar principalele destinatii de export sunt Africa de Sud
    (16 miliarde), Algeria si Egipt. Cel mai mare exportator african
    catre Europa ramane Libia (20 de miliarde), urmata de
    Algeria.

    UE exporta in Africa in principal masini si vehicule (35,8 miliarde
    de euro), dar si petrol, medicamente si cereale, si importa in
    primul rand petrol si gaze (54,9 miliarde de euro), precum si
    diamante.