Pana la sfarsitul anului viitor, Banca Centrala trebuie sa liberalizeze complet contul de capital. Implicatiile acestei liberalizari sunt mult mai importante decat multe alte schimbari care vor interveni in societate prin prisma aderarii la Uniunea Europeana.
Sectorul financiar era vazut pana de curand ca unul auxiliar fata de economia reala – cea care produce bunuri si servicii. Intre timp insa, datorita circulatiei mult mai usoare a persoanelor, marfurilor si capitalurilor, datorita informatizarii societatii si a eliminarii barierelor de tot felul dintre tari, activitatile de natura financiara realizeaza volume mult mai mari decat valoarea bunurilor produse efectiv la nivel mondial, iar piata financiara si-a castigat o independenta aproape totala fata de economia primara.
Pietele financiare reactioneaza inca la evenimente de natura politica, sociala, la variatii ale stocurilor de diverse materii prime sau chiar la schimbari de temperatura, dar pe de alta parte, dezechilibrele financiare sunt cele care lovesc cu cea mai mare forta dezvoltarea societatii umane.
Masurile diverse luate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) pe drumul liberalizarii totale a contului de capital inseamna renuntarea de catre banca centrala la instrumente pe care le-a folosit pentru a ghida economia inapoi pe drumul corect, atunci cand performantele Romaniei privind stabilizarea macroeconomica erau slabe.
Pentru ca o economie relativ mica si suficient de inchisa, cum a fost aceea a Romaniei pana in urma cu doi-trei ani, putea fi ghidata cu oarecare succes folosind parghii monetare: cursul de schimb, rata dobanzii si masa monetara. BNR a folosit extensiv aceste parghii pentru a evita derapajul unor indicatori macroeconomici in momentele delicate, desi stia foarte bine ca un dezechilibru structural (deci din economia reala) nu poate fi rezolvat decat temporar prin masuri monetare.
In timp insa, BNR a convenit cu organismele internationale masurile de liberalizare, asa incat piata valutara (pentru moment) a fost intredeschisa investitorilor straini, iar volumele si rata de schimb pot fi manipulate mai greu si numai pe termen scurt. Chiar daca fluxurile de capital generate de aceasta prima etapa a liberalizarii au fost modeste, putem pune aceasta reticenta a investitorilor straini si pe riscul inca ridicat asociat Romaniei – iar recentele balbaieli fiscale si dezechilibre monetare confirma acest risc – precum si pe clauzele de salvgardare cu care Banca Nationala a Romaniei si-a amenintat eventualii investitori.
Masura ca romanii sa isi poata deschide conturi bancare in strainatate este numai un alt pas pe drumul liberalizarii. Impactul sau va fi minim pentru economie, in societatea moderna existand vehicule multiple prin care fondurile se pot muta in conturi externe. In plus, este indoielnic faptul ca romanii care nu si-au expatriat banii pana acum au suficiente fonduri pentru a-si putea deschide practic un cont in strainatate in viitorul apropiat. Pentru ca intre a avea voie de la BNR si a putea practic sa iti deschizi un cont in strainatate, este o mare diferenta: bancile straine (ca si cele din Romania, de altfel) sunt interesate sa iti deschida un cont numai daca poti demonstra ca ai o sursa de venituri in tara respectiva si un domiciliu stabil… sau dispui de o suma consistenta. Singura eventuala amenintare in acest sens ar veni de la nenumaratii capsunari. Cu toate acestea, majoritatea lor muncesc fara acte in strainatate sau castiga sume suficient de mici pentru a evita sa plateasca comisioane bancare. Oricum, acesti muncitori trimit toate economiile lor inapoi in Romania pe o cale sau alta, acolo unde familia lor isi sustine existenta si investeste in pamant si case.
Cu toate acestea, adevaratul examen al Romaniei, cand vom vedea daca economia noastra poate supravietui in conditii de piata libera si competitivitate (si din pacate ma tem ca pentru moment nu poate), va fi momentul cand Banca Nationala a Romaniei va pierde si mecanismul de formare directa a ratei dobanzii in piata. Acest moment, asteptat pentru sfarsitul anului, va fi marcat de inaugurarea pietei secundare la titlurile de stat. Daca BNR va avea curajul sa faca aceasta liberalizare corect si total – adica fara a speria eventualii investitori cu activarea a diverse clauze de salvgardare – vom vedea cum apreciaza piata nivelul corect al ratei dobanzii, iar investitorii straini vor penaliza cu siguranta orice deviatie de la rata corecta, plasand bani sau dimpotriva, iesind de pe piata cu rapiditate.
Acela va fi momentul cand intreaga rezerva valutara a Bancii Nationale a Romaniei nu va mai putea influenta sensibil realitatea economica. Putem spune deci ca liberalizarea contului de capital este o decizie fara intoarcere. Am avut destul timp sa ne pregatim economia pentru acest moment. Daca nu am facut-o, ne vom trezi ca intotdeauna luati prin surprindere de adevarurile economice, iar masurile pe termen scurt ale Bancii Nationale vor fi neputincioase impotriva legilor economice, caci independenta monetara a Romaniei va fi mult limitata, iar masurile fiscale s-au dovedit pana acum mai degraba contraproductive.