BusinessMagazin

Tag: examene

  • Nu a putut lua notă de trecere la examene, dar a reuşit să devină cel mai influent om din industria hotelieră

    Pentru că nu a putut intra la o facultate de renume, el a ales să urmeze o şcoală profesională.
     
    După absolvirea colegiului de catering din Surrey, la sud de Londra, la mijlocul anilor 1970, el s-a alăturat programului de formare a grupului hotelier Savoy.
     
    El a înfiinţat lanţul popular Hotel du Vin în 1994; zece ani mai târziu, Robin Hutson şi partenerul său au vândut compania pentru 66 de milioane de lire sterline.
     
    Din 2011, Robin a construit o altă colecţie de hoteluri, numită The Pig. În prezent, cu şase locaţii din sudul Angliei, compania din spatele mărcii – Home Grown Hotels – are venituri anuale de peste 20 milioane de lire sterline.
     
    Cariera de succes a lui Robin i-a adus titlul de “cel mai influent hotelier din Marea Britanie”.
     
    După absolvirea colegiului de catering din Surrey, la sud de Londra, la mijlocul anilor 1970, el s-a alăturat programului de formare profesională a grupului hotelier Savoy.

  • Ecaterina Andronescu: Simularea examenelor pentru elevi este absolut necesară

    “Simularea examenelor pe care foarte mulţi dintre dvs aţi criticat-o cred că este absolut necesară, pentru că nu putem să mai acceptăm situaţiile cu care ne-am confruntat în anii trecuţi, situaţii în care un număr important de elevi nu trec măcar cu nota 5 examenul de evaluare sau nu trec examenul de Bacalaureat. De aceea, întorcându-ne la lege, am impus pregătirea elevilor prin ceea ce am numit pregătire remedială prevăzută de lege, pentru că legea spune 75% din activitatea didactică este destinată predării şi evaluării, restul de 25% din orele prevăzute în program sunt alocate pentru pregătirea remedială pentru consolidarea cunoştiinţelor”, a declarat Andronescu.
     
    Aceasta a spus că învăţământul dual este calea de urmat pentru întreg învăţământul profesional.
     
    “Cred că trebuie să profităm şi de interesul pe care îl au agenţii economici. Am văzut şcoala de la Braşov în care agenţii economici au investit 2,5 milioane euro şi aceea este direcţia în care trebuie să mergem integral cu şcoala profesională şi cu liceul tehnologic. Sunt multe oraşe din ţară care, pe modelul şcolii de la Braşov, îşi construiesc şcoli din această categorie duală. Nu am desfiinţat niciodată şcoala profesională, care se poate desfiinţa doar prin lege şi niciodată n-am arătat că fac din bugetul Ministerului cheltuieli iresponsabile”, a mai afirmat ministrul Educaţiei.
     
    Membrul Executivului susţine că elevii din sistemul de învăţământ suferă din cauza unei societăţi dezbinate.
     

  • Conducerea ASE renunţă la pretenţii: studenţii pot să treacă anul şi dacă au note mai mici de 5 la examene

    După ce a scos examenul de admitere de câţiva ani, conducerea ASE a mai luat o decizie surprinzătoare: studenţii care iau nota 4 la examen pot promova totuşi, dacă au rezultate bune la activitatea de la seminar.

    Studenţii din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, universitatea de business care şcolarizează 20.500 de studenţi,  pot lua note mai mici de 5 la examenul final şi să promoveze examenul dacă au o notă destul de mare la seminar (astfel încât media celor două note să fie de cel puţin cinci), a spus Dragoş Stoica, preşedintele senatului studenţesc al ASE,  în cadrul emisiunii ZF Live.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă greşeală gramaticală comisă de Ministrul Educaţiei. Cum a pronunţat Valentin Popa pronumele “cealaltă”

    Prezent la dezbaterea moţiunii simple depuse de PNL împotriva sa, Valentin Popa a făcut noi greşeli gramaticale în încercarea de a le explica jurnaliştilor cât de preocupat este de problemele învăţământului.

    „Astăzi sunt aici şi în calitate de ministru şi în calitate de tată.  (…) Această dublă calitate mă obligă să fiu extrem de preocupat de problemele învăţământului, de ce se duc copiii la şcoală şi ce fac acolo, cum fac şcoala. Şi de aceea, în aceste zile, voi definitiva o listă a unui consiliu consultativ care să se ocupe de cele mai importante probleme ale educaţiei româneşti. Inclusiv o nouă lege a educaţiei, dar şi «celelante» probleme care sunt legate de numărul de ore pe săptămână ale elevilor, de numărul de discipline, creşterea numărului de discipline (…)”, a spus ministrul Educaţiei, Valentin Popa.

    Întrebat dacă forma corectă este „celelante” sau „celelalte”, Valentin Popa s-a eschivat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concluzia surprinzătoare a unor psihologi: studentele care se machiază iau note mai mari la examene

    Cercetătorii de la Harvard şi Universitatea Chieti din Italia au realizat un studiu cu participarea a 186 de studente care urmau aceeaşi specialitate, relatează Descopera.ro.

    Ele au fost împărţite în trei grupe, una dintre condiţiile fiind ca acestea să aibă un IQ asemănător. Fetele din primul grup s-au fardat, cele din grupul al doilea au ascultat muzică, în timp ce restul au pictat. Apoi, ele au fost testate dintr-o carte pe care tocmai o citiseră.

    Citeşte continuarea pe www.descopera.ro

  • Concluzia surprinzătoare a unor psihologi: studentele care se machiază iau note mai mari la examene

    Cercetătorii de la Harvard şi Universitatea Chieti din Italia au realizat un studiu cu participarea a 186 de studente care urmau aceeaşi specialitate, relatează Descopera.ro.

    Ele au fost împărţite în trei grupe, una dintre condiţiile fiind ca acestea să aibă un IQ asemănător. Fetele din primul grup s-au fardat, cele din grupul al doilea au ascultat muzică, în timp ce restul au pictat. Apoi, ele au fost testate dintr-o carte pe care tocmai o citiseră.

    Citeşte continuarea pe www.descopera.ro

  • Ce mănâncă studenţii în timpul sesiunii

    Preferinţele culinare ale studenţilor români, aflaţi în perioada examenelor de sesiune, se învârt în jurul cartofilor prăjiţi, a ciorbei de văcuţă şi a burgerilor, potrivit datelor foodpanda.ro, cea mai mare platformă de de food ordering din România.

    „În timpul sesiunii, studentul nu are timp să piardă pe drumul până la restaurant sau să gătească. Aşa că, mulţi dintre ei aleg să îşi comande preparatele preferate online, simplu şi rapid, având în vedere că timpul necesar plasării unei comenzi prin aplicaţia foodpanda este de un minut”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Ce mănâncă studeţii în timpul sesiunii

    Preferinţele culinare ale studenţilor români, aflaţi în perioada examenelor de sesiune, se învârt în jurul cartofilor prăjiţi, a ciorbei de văcuţă şi a burgerilor, potrivit datelor foodpanda.ro, cea mai mare platformă de de food ordering din România.

    „În timpul sesiunii, studentul nu are timp să piardă pe drumul până la restaurant sau să gătească. Aşa că, mulţi dintre ei aleg să îşi comande preparatele preferate online, simplu şi rapid, având în vedere că timpul necesar plasării unei comenzi prin aplicaţia foodpanda este de un minut”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.

     

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.