Având în vedere presiunile inflaţioniste, un nivel mai ridicat de incertitudine şi «vântul care bate din faţă» pentru economii importante în comerţul României, cum ar fi Germania, Italia şi alte ţări din UE, riscul de a vedea câteva trimestre dificile a crescut considerabil. Un avans al PIB de 2,1% este scenariul nostru de bază
Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, vorbind despre evoluţia economiei locale
Acesta este ultima ediţie de anul acesta a Business MAGAZIN, o ediţie pe care am construit-o cu mult optimism şi pe care am încercat să o umplem cu veşti bune şi cu oameni care au înţeles că a face bine este o parte din business, nu din discursul de PR.
Alături de interviuri, tendinţe şi idei, această ediţie de bine a Business MAGAZIN vă propune un dosar special, o retrospectivă locală şi internaţională a evenimentelor care au transformat anul 2021 într-unul cu adevărat memorabil.
Dincolo de digitalizare sau hibrid, cuvinte care deja s-au tocit prin nivelul infinit de repetiţii, am căutat personaje inedite care ne-au schimbat viaţa tuturor, citate şi câteva perspective pentru 2022.
Sperăm să vă inspirăm şi să ne citim cu bine şi la anul (print, online sau social media).
Roxana Petrescu este editor BM
Pentru prima dată, pe primul loc în topul celor mai mari temeri din partea mediului de afaceri este lipsa forţei de muncă. De la industria de energie verde, la zona de servicii, agricultură sau tehnologie, lipsa forţei de muncă este mai îngrijorătoare decât scumpirea utilităţilor, taxele peste noapte sau creşterea costurilor cu materiile prime.
Mai departe, sondajele arată că banii nu sunt întotdeauna suficienţi pentru a-i tenta să vină înapoi pe angajaţii care s-au bucurat de mai mult timp acasă cu familiile lor în timpul lockdownurilor. În plus, angajaţii care au suportat de ani de zile salarii mici sau condiţii de lucru care nu le-au plăcut au văzut pandemia ca pe o oportunitate de a găsi un alt rol sau de a părăsi forţa de muncă total.
În Europa de Est, problema este mult mai gravă şi ţine şi de demografie. Numărul de locuri de muncă creşte, dar unele ţări sunt, practic, depopulate, iar unele regiuni sunt lipsite de tineri. Nu mai are cine să muncească. Înfricoşător, nu?
Roxana Petrescu, guest editor
Având 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoaltare (R&D), România se situează pe ultimul loc la acest capitol la nivelul UE, conform datelor Eurostat.
Cu pandemia, inflaţia şi creşterile de preţuri care ameninţă să aducă o nouă criză, dincolo de celelalte provocări cu care ne-am obişnuit (de exemplu, lipsa de infrastructură, care atrage după sine şi lipsa investiţiilor – efectele se văd mai ales în regiunea de Nord-Est a ţării, unde avem cei mai mulţi şomeri), şansele ca cercetarea şi inovarea să accelereze prea curând sunt mici. Pare că suntem într-un veşnic cerc vicios: nu sunt bani pentru cercetare şi dezvoltare, însă tocmai acest domeniu ar putea genera bugete generoase pentru viitor. Forţa de muncă ieftină, programele sociale sau subvenţiile nu pot să înlocuiască felul în care ideile şi inspiraţia unui om sau unei echipe pot să crească o economie. În lipsa înţelegerii importanţei inovării, alături de educaţie şi a investiţiilor alocate acestor domenii, „upgrade-urile” de ţară pe care le tot aşteptăm (precum intrarea în clubul ţărilor cu venituri medii-mari, cel unde am aflat recent că nu vom ajunge prea curând) vor tot întârzia.
Ioana Matei, Editor Business MAGAZIN
Scumpirile accelerate şi problemele pe marile lanţuri industriale de aprovizionare anunţă o toamnă şi o iarnă fără precedent de costisitoare, impactul real al crizei de anul trecut abia acum arătându-şi colţii.
Astfel, rata anuală a inflaţiei a accelerat în luna iulie la 5%, în timp ce faţă de iunie 2021 preţurile s-au majorat cu 1%, potrivit datelor publicate de INS. În luna iunie inflaţia era de 3,94% iar în mai a fost 3,75%. Cele mai mari creşteri de preţ, faţă de iulie 2020 au fost la energie electrică (25%), gaze (20%), combustibili (13%), ulei comestibil (18%), carne de peşte (5,7%), servicii poştale (5%), brânză (5%), fasole, margarină (cca5%), pâine (4,5%).
Blocajele de pe lanţurile de aprovizionare duc la costuri de transport aproape nesustenabile pentru businessuri care funcţionează la nivel global. Energia şi gazul natural sunt mai scumpe ca niciodată.
Între timp, pe plan local mesajul este că scumpirile fără precedent vin pe fondul unei cereri fără precedent, ajutată desigur de măsurile luate de actualul guvern, nicidecum de distorisiuni globale.
Problema este că în timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final.
Rana adâncă lăsată de Brexit a fost mai vizibilă ca niciodată în finala de anul acesta a Campionatului European de Fotbal. Victoria Italiei, pe Wembley, la lovituri de la 11 metri a fost aproape dramatică, Azzurii fiind susţinuţi public, de la cel mai înalt nivel, de oficiali de seamă ai UE, poziţie aproape fără precedent într-o competiţie sportivă.
Tot din sferele înalte ale UE au venit măsurile din pachetul Fit for 55, cele care vor duce la îndeplinire obiectivul blocului de a tăia emisiile de carbon cu 55% până în 2030. Neutralitatea climatică va deveni astfel fenomenul care va genera o nouă revoluţie industrială în Europa, România părând din nou a fi prinsă cu temele nefăcute.
O veste bună a venit totuşi de la echipa EfdeN, cel mai important ONG local destinat cercetării şi dezvoltării de soluţii pentru un trai urban sustenabil, concentrat mai ales pe zona de energie solară.
Organizaţia va reprezenta pentru a treia oară România la cea mai importantă competiţie globală destinată caselor solare, Solar Decathlon 2021. Evenimentul va avea loc în 2022, în Germania, pentru ca în 2023 Solar Decathlon să ajungă în sfârşit în România.
Roxana Petrescu, guest editor