BusinessMagazin

Tag: evaziunea fiscală

  • AT Kearney: România este pe locul 2 în Europa după nivelul „economiei subterane“, de aproape 30% din Produsul Intern Brut

    România ocupă locul doi în Europa după ponderea „economiei subterane“ în PIB, cu un nivel de 29,6%, fiind depăşită de Bulgaria, cu 32,3% din PIB, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă AT Kearney.

    În sumă absolută, nivelul economiei subternare în România a ajuns în 2011 la 38,2 mld. euro, în creştere cu aproape două miliarde de euro faţă de 2010, conform studiului.

    Evaziunea fiscală continuă să rămână o piedică în calea creşterii veniturilor bugetare.

    Guvernele care s-au perindat la putere au tot susţi­nut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv fără conţinut, repetat prin discursuri de ani şi ani de zile, în timp ce ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată 32-33%. România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană.

    Ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu a declarat recent că nu se poate cuantifica exact nivelul evaziunii fiscale, susţinând că oscilează între 3,5-4% şi 7,5-8% din PIB. El a reamintit că evaziunea este mare în domeniile în care nivelul taxelor şi impozitelor este ridicat, cum ar fi sfera produselor accizabile (alcool, tutun, produse energetice).

    Pedepsele pentru evazio­nişti au fost înăsprite recent în România, amenda fiind înlocuită în unele cazuri cu închisoarea, printr-o serie de modificări aduse Legii privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

    Conform unor estimări ale Asociaţiei Române a Băncilor, aproape 80% dintre cazurile unde există indicii serioase privind spălarea de bani au în spate activităţi de evaziune fiscală, domeniile principale fiind comerţul, sectorul imobiliar şi serviciile financiare şi bancare.

    Ţările unde plăţile electronice sunt utilizate frecvent au „economii subterane“ mai reduse comparativ cu statele unde se foloseşte cash-ul. Astfel, creşterea plăţilor electronice cu 10% poate să ducă la un declin al dimensiunii economiei subterane cu 5%, conform studiului. La nivelul celor 27 de state membre ale UE dimensiunea economiei subterane a ajuns la 1,9 trilioane de euro, respectiv 19,2% din PIB, în timp ce la nivelul întregii Europe economia subterană se apropie de 2,2 trilioane de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Evaziunea fiscală, fenomen îngrijorător pentru România

    “Evaziunea fiscală este un fenomen îngrijorător pentru România, iar dacă ne uităm, comparativ, evaziunea fiscală din România este mult peste nivelul mediu din UE. Adăugând şi criza economică, cu siguranţă combaterea evaziunii şi creşterea încasărior bugetare reprezintă o prioritate”, a spus Georgian Pop, după audierea lui Maior, arătând că acest punct de vedere este unul personal, care nu implică Comisia.

    El a arătat că, din punctul său de vedere, la nivelul anului 2013 este necesară găsirea unor formule care să facă în aşa fel încât cooperarea inter-instituţională în acest domeniu să fie mult mai eficientă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisar UE: Evaziunea fiscală costă Grecia venituri bugetare echivalente cu 5% din PIB

    Guvernul de la Atena intenţionează să introducă anul următor mai multe reforme pentru combaterea evaziunii, în contextul eforturilor de a consolida bugetul statului, scrie publicaţia elenă Kathimerini.

    Zona euro a convenit, săptămâna trecută, eliberarea unor fonduri de aproape 50 de miliarde de euro pentru Grecia, reprezentând tranşe amânate.

    Potrivit specialiştilor, economia gri a Greciei a reprezentat circa un sfert din PIB anul trecut, cel mai ridicat nivel din UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Evaziunea fiscală care nu este evaziune. Cum plimbă marile multinaţionale banii prin paradisuri fiscale

    Ampania împotriva evaziunii fiscale purtată de mai multe guverne, în frunte cu Washingtonul şi Berlinul, a condus la erodarea binecunoscutului secret bancar elveţian, iar mii de persoane care şi-au dosit averea în paradisuri fiscale au intrat în vizorul autorităţilor sau au ieşit voluntar la rampă în schimbul clemenţei, plătind o amendă modică şi taxele “din urmă” pentru a scăpa de consecinţele mai grave ale unor investigaţii prelungite.

    După ce problema celor cu bani în conturi străine a fost într-o oarecare măsură rezolvată, în centrul atenţiei au ajuns marile companii multinaţionale, care reuşesc prin diverse artificii să-şi reducă semnificativ taxele plătite pe profiturile obţinute în afara ţării de baştină.Corporaţii precum Pepsi, Starbucks sau Intel au vânzări în întreaga lume şi ţin la imagine, încercând să se prezinte drept atente la mediul înconjurător, cu o atitudine progresivă şi responsabile din punct de vedere social.

    Însă atunci când vine vorba să cedeze guvernelor partea cuvenită din profiturile pe care le generează, icoanele capitalismului mondial acţionează în mod extrem de antisocial, notează Der Spiegel într-o analiză recentă. Spre deosebire de evaziunea fiscală, evitarea taxelor prin măsuri care respectă reglementările este legală.

    Apple, spre exemplu, a plătit în 2010 taxe de numai 130 milioane de dolari aferente profiturilor obţinute în afara Statelor Unite, în valoare de 13 miliarde de dolari. Microsoft stă ceva mai bine, cu taxe de 1,7 miliarde de dolari pe profituri internaţionale de 15 miliarde dolari, în timp ce Cisco a cedat numai 400 milioane de dolari din cele 8 miliarde de dolari câştigate în urmă cu doi ani în afara SUA, potrivit datelor agregate de specialişti independenţi în domeniul fiscal.

    Operaţiunile utilizate de companii pentru a-şi optimiza rata de taxare au denumiri dintre cele mai variate, precum “Double Irish” sau “Dutch Sandwich”, însă principiul este întotdeauna acelaşi. Într-o reţea complexă, greu de descurcat, formată din numeroase companii-mamă şi subsidiare, sucursale străine şi holdinguri, veniturile, profitul şi costurile sunt transferate înainte şi înapoi astfel încât corporaţiile par întotdeauna sărace în jurisdicţii unde ratele de taxare sunt mai ridicate, iar profiturile apar în ţări cu taxe reduse.

    Acum câţiva ani, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estima că 60% din comerţul internaţional are loc în interiorul companiilor multinaţionale. Corporaţia face afaceri cu ea însăşi, respectând cu sfinţenie litera legii, dar profitând în acelaşi timp de diferitele regimuri fiscale unde face afaceri pentru a-şi reduce la minimum “povara fiscală”.

    Consecinţele sunt dezastruoase pentru guvernele afectate, a căror putere financiară este compromisă de artificiile de contabilitate ale companiilor. Bugetele naţionale resimt presiunea, care se transferă asupra firmelor şi cetăţenilor care nu au posibilitatea de a ocoli taxele.Problema este însă extrem de complicată. Impune înţelegerea interacţiunilor dintre variatele regimuri fiscale de pe glob, urmărirea neobosită a fiecărui cent care alunecă de la o subsidiară la alta în interiorul corporaţiilor şi identificarea punctelor sensibile unde se poate interveni pentru închiderea unei “bucle” din lege. Practicile de acest tip au intrat în vizorul guvernelor, care caută modalităţi de a se opune.

    În Statele Unite, o subcomisie din Senat investighează de câţiva ani aceste practici, încercând să îndrepte atenţia membrilor Congresului şi a opiniei publice asupra celor mai frapante cazuri, implicând cele mai cunoscute companii, în încercarea de a genera awareness şi de a aduna cât mai multă susţinere în spatele iniţiativelor de combatere a acestor metode neplăcute de a face business. Subcomisia, condusă de senatorul Carl Levin, membru al Partidului Democrat, a prezentat în luna septembrie un document care denunţă răspândirea largă a practicilor de evitare a taxelor în rândul multinaţionalelor americane

  • Cum vrea Grecia să reducă evaziunea fiscală

    În schimb, bonurile primite pentru cumpărături în supermarketuri nu vor fi, probabil, scăzute din venitul impozabil.

    Potrivit cotidianului Kathimerini, autorităţile intenţionează să deducă din venitul impozabil întreaga valoare a chitanţelor primite de la electricieni, instalatori, doctori, avocaţi, notari şi alţi liber-profesionişti.

    Ministerul de Finanţe ia în calcul şi includerea pe listă a bonurilor acordate de baruri, restaurante, cluburi de noapte şi alţi prestatori de servicii din domeniile alimentaţie şi divertisment.

    Cu cât un contribuabil adună mai multe chitanţe, cu atât va fi mai mare beneficiul. Astfel, un contribuabil cu un venit anual de 25.000 de euro plăteşte în prezent impozit de 3.670 euro. Dacă anul următor strânge bonuri de la liber-profesionişti în valoare de 2.091 euro, venitul taxabil coboară la 22.909 euro, iar impozitul la 3.147,25 euro, scrie Kathimerini.

    Cititi ma multe pe www.mediafax.ro