BusinessMagazin

Tag: europarlamentar

  • Cât câştigă şi ce case deţine europarlamentarul Maria Grapini

    Maria Grapini deţine acţiuni la Pasmatex Timişoara, Pasmatex Conf şi Certasig în valoare totală de aproximativ 180.000 de lei.
     
    Grapini mai deţine jumătate dintr-un teren în judeţul Timiş, cu suprafaţa de 750 metri pătraţi, şi cotă de 50% din alte trei imobile din acelaşi judeţ: unul de 430 de metri pătraţi, unul de 50 de metri pătraţi şi unul de 200 de metri pătraţi.
     
    Europarlamentarul deţine şi două automobile, un Audi A8 din 2007 şi un Nissan din 2015.
     
    În ceea ce priveşte bunurile, Maria Grapini a declarat în 2018 bijuterii în valoare de 150.000 de lei, tablouri în valoare de 100.000 de lei şi sculpturi în valoare de 50.000 de lei.
     
    La categoria venituri, Grapini a declarat doar salariul primit de la Parlamentul European, în valoare de 79.957, 86 euro net. Mai exact, europarlamentarul a câştigat, lunar, 6.663 euro.
     
    Declaraţie de avere a Mariei Grapini poate fi consultată aici.
     
     

  • Lecţii de manipulare pentru uzul europeanului de rând

    Politicianul a distribuit un clip video în care vorbea despre un raport publicat în iunie 2018 de Divizia pentru Populaţie a Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU, intitulat „Migraţia de înlocuire – o soluţie pentru populaţiile în declin şi îmbătrânite?”, din care ar reieşi că până în 2025 Europa ar trebui să importe 160 de milioane de migranţi ca să-şi poată asigura necesarul de forţă de muncă. Bernard Monot adăuga că din moment ce majoritatea migranţilor vor fi africani musulmani, rata natalităţii net superioară în rândul acestora ar face ca în mai puţin de o generaţie, migranţii să devină majoritari, înlocuindu-i astfel din punct de vedere biologic şi cultural pe europenii indigeni, cu tot cu civilizaţia şi cultura lor. Prin urmare, nu se poate conchide decât că Merkel, Macron, Juncker, Draghi, Lagarde şi ceilalţi lideri care promovează migraţia sunt „nebuni şi criminali economici”.

    Un discurs ca al lui Monot, bine viralizat pe reţelele sociale, urmărea două scopuri. Pe de o parte, să lege protestele „vestelor galbene” de tema imigraţiei „care va distruge şi ultimele locuri de muncă rămase în Franţa”, cum spunea europarlamentarul: site-urile conservatorilor şi ale extremiştilor de dreapta au repetat că majoritatea „vestelor galbene” sunt francezi albi, nu imigranţi, pe motiv că aceştia din urmă primesc oricum suficiente ajutoare sociale încât să nu mai aibă de ce să protesteze. Pe de altă parte, era nevoie de un document oficial al ONU cu care să poată fi convinsă opinia publică de faptul că Franţa nu trebuie să semneze Pactul pentru Migraţie cu ocazia conferinţei ONU de la Marrakesh din 10-11 decembrie şi că susţinătorii lui Macron mint atunci când spun că Pactul nu obligă la nimic în materie de primire a migranţilor, ci doar urmăreşte să faciliteze coordonarea între ţări în privinţa gestionării fluxurilor de migranţi.

    Numai că raportul ONU indicat de Monot nu datează nicidecum din iunie 2018, ci din martie 2000, iar scopul pentru care fusese redactat atunci nu era de impunere a unor cote de migranţi, ci de studiere a mai multor scenarii ipotetice. Un scenariu arăta că în absenţa migraţiei, vârsta de pensionare în Europa ar trebui crescută până în 2050 la 75 de ani, pentru a menţine proporţia din 1995 de 4,8 persoane active la un pensionar. Altul calcula că dacă vârsta de pensionare nu ar fi crescută deloc, ar fi nevoie de 1,4 mld. imigranţi în perioada 1995-2050. Punctele de plecare considerate (numărul populaţiei, fertilitatea, mortalitatea) erau, fireşte, cele valabile la acea vreme. Raportul susţinea, de pildă, că dacă Europa ar vrea să-şi menţină constantă populaţia faţă de nivelul din 1995 (728 mil. locuitori), ar avea nevoie de 100 mil. imigranţi în perioada 1995-2050; populaţia Europei este însă acum de 742 mil. locuitori, deci relevanţa unor proiecţii care folosesc date dinainte de 2000 nu mai trebuie comentată.

    Cu toate acestea, o căutare pe internet după denumirea raportului scoate la iveală zeci de site-uri de limbă franceză care îl invocă în fiecare an din 2014 până în 2018, din ce în ce mai des şi pe un ton din ce în ce mai alarmat, toate prezentându-l drept „un nou raport al ONU”. Marine Le Pen, şefa Frontului Naţional, îl invoca şi ea în 2015, pretinzând că ONU cere Europei să importe 120 de milioane de imigranţi. Există şi un articol din 2007 din Le Monde, unde tonul e calm, specific pentru epoca dinainte de criza economică, dar şi acolo raportul e prezentat tot drept unul nou. Avem aşadar de-a face cu un „fake news” complex, dar pe care rareori l-am văzut denunţat ca atare. La postările de pe Twitter şi Facebook cu clipul lui Monot sau în alte părţi, singura reacţie mai conturată în sensul denunţării unor informaţii false se referă la afirmaţia europarlamentarului că Pactul pentru Migraţie ar impune astfel de ţinte.

    În loc să ne amuzăm însă, cu atitudinea românului mereu gata să se uite de sus la „proştii de francezi”, să citim un articol din Libération apărut la vremea lansării raportului. Articolul îl cita pe Joseph Grinblat, pe atunci expert ONU în domeniul migraţiei şi unul dintre autorii documentului, care spunea că nu există o soluţie simplă pentru declinul demografic. „Ar trebui mărit întrucâtva numărul populaţiei active, cu siguranţă prin intermediul imigraţiei. Dar asta nu va fi de ajuns. Pare la fel de imperativă acţiunea asupra altor parametri: majorarea vârstei de pensionare şi a cotizaţiilor pentru pensii, reducerea cuantumului pensiilor. Rămâne ca fiecare stat să vadă ce anume din acestea se potriveşte mai bine.” La distanţă de 18 ani de afirmaţiile lui Grinblat, ne amintim acum că tăierea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare au fost printre primele măsuri de austeritate propuse în Europa după declanşarea crizei economice.

    Dincolo de cifrele din document, problemele au rămas deci aceleaşi şi nici alte soluţii nu s-au inventat între timp. Anul trecut am citat două studii (datând cu adevărat din 2017) ale institutului european de cercetări economice Bruegel (pentru care scrie şi coordonatorul programului economic de campanie al lui Emmanuel Macron). Unul estimează că, indiferent de deznodământul războaielor de pe teritoriul african, migraţia actuală spre UE nu va face decât să crească, ţinând cont că populaţia Africii va fi în 2050 mai mult decât dublă, ajungând la 2,5 mld. oameni. Celălalt studiu conchide că trimiterea acasă a refugiaţilor care nu se califică pentru acordarea de azil sau repatrierile după terminarea războaielor nu sunt în interesul economiei UE, întrucât costurile suportate cu găzduirea migranţilor se vor transforma în timp în câştiguri, aşa încât agenţiile care se ocupă de ajutorarea ţărilor africane nu ar trebui să facă din întoarcerea acasă a refugiaţilor obiectivul central al eforturilor lor.

    Economiştii de la Bruegel nu scriu pentru electorat, ci pentru guvernanţi, şi de asta nu se feresc să prezinte problema sincer, în termeni economici: fără pretexte emoţionale, umanitare, legate de schimbările climatice sau de „îmbogăţirea culturală a Europei”, aşa cum au tot făcut liderii politici preocupaţi să nu piardă voturi. Dar tocmai dosirea calculelor economice sub asemenea pretexte i-a făcut până la urmă pe liderii europeni să piardă voturi. Dacă ani de zile cetăţenii au fost duşi cu zăhărelul şi n-au fost consideraţi suficient de maturi încât să se poată discuta deschis şi democratic cu ei, cu o abordare normală („cetăţeni, iată ce problemă economică avem, cum s-o rezolvăm împreună?”), nu e de mirare că ajung să fie crezuţi pe cuvânt euroscepticii ca Monot, propaganda rusească de pe reţelele sociale sau urzitorii mondiali ca Steve Bannon.

    La noi, tăcerea în care Guvernul şi Preşedinţia au aprobat semnarea Pactului pentru Migraţie a fost deranjată doar de câţiva deputaţi (Liviu Pleşoianu de la PSD a cerut ca documentul să fie supus la vot în Parlament, Daniel Gheorghe de la PNL şi Vasile Lungu de la PMP au cerut ca România să respingă Pactul, iar Matei Dobrovie, ex-USR, a interpelat MAE cu câteva întrebări pe tema semnării) şi de vreo două proteste organizate de Noua Dreaptă alături de câteva asociaţii cu nostalgii din zona „soarelui sfânt de pe cer”. Contestatarii s-au arătat preocupaţi mai ales de chestiuni culturale şi simbolice – menţinerea distincţiei dintre migraţia legală şi cea ilegală, conservarea identităţii naţionale şi religioase. Doar că, încă o dată, migraţia e o problemă în primul rând economică: toate statele, nu doar România, sunt sensibile la cererile companiilor de a le asigura forţă de muncă ieftină şi îşi orientează politicile în funcţie de asta.

    La 10 noiembrie a intrat în vigoare noua lege privind regimul străinilor din România, care elimină obligaţia angajatorilor de a-i plăti pe străinii extracomunitari la nivelul salariului mediu pe economie. Consultanţii citaţi de Ziarul Financiar spun că, în ritmul cererilor actuale de pe piaţa muncii, limita de 15.000 de muncitori străini pe an impusă de autorităţi s-ar putea să fie insuficientă. Acestea sunt ştiri relevante pentru cine vrea să discute despre Pactul pentru Migraţie ori despre migraţie în general. Doar că e mai uşor să te indignezi că vin musulmanii trimişi de Soros sau de Merkel să impună sharia în ţara noastră ortodoxă decât să discuţi dacă şi cum mai poţi remedia absurditatea istorică în care, după ce timp de ani de zile sărăcia a gonit din ţară milioane de români, locul lor ar urma să fie luat de imigranţi asiatici şi africani, goniţi tot de sărăcie din ţările lor.

  • Rise Project: Tatăl europarlamentarului Ramona Mănescu, „om de paie” în afacerile retrocedărilor

    Potrivit Rise Project, tatăl Ramonei Mănescu, Mihai Bolboceanu (fost tehnician din marina militară), ar fi „om de paie”, adiccă un „personaj obscur, pierdut într-un ocean de anonimitate, împins în faţă pentru a-i ascunde pe adevăraţii beneficiari ai marilor tunuri financiare”.
     
    „Era unul dintre membrii acelei caste ascunse, de la vârful societăţii, pe care lumea o intuieşte, fără să o poată vedea, a îmbogăţiţilor peste noapte. (…) Într-un singur an, 2009, îşi cumpărase trei apartamente de lux! Două pe malul mării, lângă panglica de nisip a plajei din Constanţa, iar unul la munte, faţă în faţă cu linia de sosire a pârtiei din Predeal. Plătise pentru ele circa 870.000 de euro”, arată investigaţia celor de la Rise Project.
     
    În sursa citată se precizează că tatăl lui Mănescu şi-a permis să cumpere imobilele deoarece „plonjase în paradisul de afaceri al mafiei retrocedărilor”, el fiind împins în faţă.
     

  • Un europarlamentar olandez cere verificarea finanţării referendumului din România. Mesajul transmis premierului Dăncilă: Nu încercaţi să aveţi o confruntare cu PE

    “Ştiu că nu pot cere guvernelor, dar pot cere partidelor politice să facă campanie împotriva referendumului anti-LGBT din România şi cer oficial preşedinţiei acestui Parlament să investigheze acuzaţiile că s-au folosit fonduri ale Parlamentului European în campania pentru referendum”, a declarat Sophia in ‘t Veld, europarlamentar din grupul ALDE.

    Referendumul pentru familie, care se va desfăşura pe 6 şi 7 octombrie, are la bază iniţiativă cetăţenească demarată de Coaliţia pentru Familie, prima de după 1989. Iniţiativa, semnată de peste 3 milioane de români, vizează înlocuirea sintagmei “între soţi”, după cum scrie, în prezent, la art. 48, alin. (1) al Constituţiei, cu căsătoria liber consimţită “între un bărbat şi o femeie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Ivan: Am demisionat din grupul socialiştilor europeni

    „Am informat colegii, imediat după ce a început sesiunea din septembrie, că după evenimentele din 10 august, consider că PSD este un partid nociv pentru grupul socialiştilor din Parlamentul European, că s-a dovedit a fi un partid nedemocratic, care nu mai este european, care protejează corupţii şi, prin urmare, le-am cerut să decidă dacă acest partid mai rămâne în grupul S&D pentru că dacă ei nu iau nicio decizie, atunci eu îmi voi da demisia”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, europarlamentarul Cătălin Ivan.

    El a precizat că a informat conducerea Parlamentului European că demisionează din grupul S&D.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Ivan a trimis socialiştilor europeni cererea de excludere a PSD din S&D şi demisia sa

    “Dragă camarade, îţi scriu într-un moment dificil pentru social democraţia europeană, vital pentru România şi pentru Uniunea Europeană. Rândurile acestea şi scrisoarea ataşată, adresată conducerii Grupului S&D, sunt scrise în numele luptei pentru democraţie în România, al luptei împotriva corupţiei şi, mai ales, al rămânerii acestei ţări pe drumul european. Ataşez link-urile mai multor petiţii online care cer excluderea PSD din familia socialiştilor europeni, petiţii care au fost semnate de peste o sută de mii de români care locuiesc în diferite state membre ale Uniunii”, a scris europarlamentarul Cătălin Ivan într-un text trimis fiecărui membru al grupului S&D din Parlamentul European.

    Ivan a spus, luni, pe Facebook, că textul a ajuns în cursul zilei „pe mail-ul fiecărui coleg din Grupul S&D din Parlamentul European” şi că a ataşat o cererea de excludere a PSD din grupul socialist european, precum şi trimiteri la „petiţii semnate de mai bine de 100 000 de români” care susţin excluderea PSD din grupul S&D de la Bruxelles

    În textul trimis europarlamentarilor socialişti, Ivan spune că Jandarmeria a acţionat la limita legii în protestul antiguvernamental din 10 august.

    „În data de 10 august a avut loc un protest al românilor care muncesc şi locuiesc în ţări membre ale Uniunii Europene. Acest protest paşnic a fost transformat într-o luptă de stradă extrem de violentă între jandarmi şi grupuri organizate înfiltrate în rândul protestatarilor după un scenariu pregătit din timp de oameni fideli lui Liviu Dragnea din Ministerul Afacerilor Interne. Trebuie menţionat că preşedintele PSD, primul ministru, ministrul de interne şi şeful jandarmeriei sunt toţi din Teleorman, ultimii trei având singura calitate obedienţa faţă de Liviu Dragnea. Acestui scenariu au căzut victime mii de femei, bătrâni şi copii nevinovaţi, urmările expunerii la gazul folosit de forţele de ordine sunt greu de anticipat, tot mai mulţi ajungând la spital cu probleme respiratorii sau de piele. Armele şi tehnicile folosite de jandarmerie au fost la limita legii, dacă nu ilegale, o anchetă aflându-se în acest moment în desfăşurare”, a scris Ivan.

    Potrivit acestuia, lipsa de reacţie a grupul socialist din Parlamentul European ar însemna o „susţinere tacită” a regimului guvernamental de la Bucureşti.

    „Dincolo de partea legală, democraţia din România a primit o lovitură extrem de dură din partea partidului care, conform valorilor noastre comune, ar trebui să fie garantul democraţiei şi a libertăţii de exprimare. Pentru că până acum a lipsit o reacţie fermă a conducerii PES sau a Grupului S&D, deşi ne aflăm la o lună de la evenimentele tragice din Piaţa Victoriei, şi pentru că orice zi în plus cu acest partid la guvernarea României înseamnă un pericol imens pentru noi toţi, o amânare a unei discuţii în grupul nostru politic ar însemna o susţinere tacită, un gir dat celui mai nociv regim politic din Europa în acest moment”, se mai arată în textul care a ajuns la fiecare europarlamentar social-democrat de la Bruxelles.

    Ivan a conchis că va demisiona din grupul socialist din PE „în eventualitatea în care nu se ia nicio decizie” cu privirea la cererea de excludere a PSD din familia politică europeană.

    „Prin urmare, ataşez alături de solicitarea excluderii PSD din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni şi, în eventualitatea în care nu se ia nicio decizie, demisia mea din acest grup începând cu data de 1 octombrie 2018. Consider că, după 15 ani de politică de stânga şi 9 ani de muncă în acest grup pentru a promova valori precum libertatea, solidaritatea, echitatea socială sau lupta împotriva corupţiei, orice zi în care PSD rămâne în acest grup înseamnă o compromitere a eforturilor noastre comune de până acum. Îţi doresc putere şi inspiraţie pentru a lua cea mai bună decizie pentru grupul nostru politic şi pentru cei care şi-au pus încrederea în noi!”, a mai susţinut Cătălin Ivan în textul trimis europarlamentarilor.

    Europarlamentarul PSD Răzvan Popa a anunţat, pe 7 septembrie, că va cere excluderea lui Cătălin Ivan din grupul S&D.

    „Am hotărât să cer excluderea lui Cătălin Ivan din grupul S&D din Parlamentul European. Şi aceasta pentru că fostul pesedist, aflat în ultimii ani în permanent conflict cu toate conducerile partidului, a început campania electorală alături de PPE. În fapt, prin acţiunile sale, Cătălin Ivan luptă împotriva socialiştilor europeni şi se comportă şi acţionează ca un membru de bază al familiei popularilor europeni. Este dezamăgitor că un fost coleg îşi poate dori, ba chiar încuraja, ca partidul datorită căruia a ajuns în Parlamentul European să fie sancţionat de familia politică europeană (…) În ultimii ani, Ivan a dovedit că este doar un tip conflictual, s-a certat cu toţi foştii colegi, iar acum cere un vot chiar împotriva celor care l-au trimis la Bruxelles. Dacă nu ar fi lipsit de la lecţia de “demnitate” şi-ar fi depus până acum mandatul. Cum însă nu a făcut-o, rămâne doar un personaj toxic pentru politică, ce nu are ce căuta în familia social democrată europeană”, a scris Răzvan Popa pe Facebook.

    Europarlamentarul Cătălin Ivan a anunţat, pe 14 august, că va depune în toamnă la grupul socialist din Parlamentul European o solicitare de excludere a PSD din rândurile socialiştilor europeni, cerere însoţită de un dosar privind „acţiunile acestui grup infracţional pus în apărarea corupţilor”.

    „După discuţii cu mai mulţi colegi din Parlamentul European, voi depune la începutul sesiunii de toamnă a Parlamentului European o solicitare de excludere a PSD-ului din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European. Voi înainta conducerii Grupului un dosar complet cu acţiunile acestui grup infracţional pus în apărarea corupţilor şi voi obţine sprijinul colegilor de bună credinţă din celelalte delegaţii naţionale. Dacă socialiştii europeni nu se dezic de Dragnea şi de partidul lui, atunci alegerile de anul viitor nu sună bine deloc”, a scris eurodeputatul PSD, Cătălin Ivan, marţi pe Facebook.

    Acesta a adăugat, cu referire la PSD, că a decis să se angajeze total „în blocarea acestei structuri mafiote”.

    „După 15 ani de activitate politică, sperând permanent că va veni o generaţie care-l va reforma şi care va impune un nou mod de a face politică în România, generaţie care a venit dar nu a schimbat nimic, am decis să mă angajez total în blocarea acestei structuri mafiote, antiromâneşti, antidemocratice şi total aservite intereselor personale ale unui singur om. O fac cu conştiinţă împăcată că am făcut tot ce a depins de mine, din interior, că să nu se ajungă aici. Nu am putut din interior, am datoria de a face tot ce-mi stă în putere din afară sa”, a precizat Ivan.

  • Europarlamentar ALDE: Demisia, demiterea lui Darius Vâlcov sunt gesturi politice obligatorii

    ”Publicarea de către Darius Vâlcov a fişei medicale a unui om bolnav este un gest mizerabil din punct de vedere moral şi un act ilegal, existând prevederi clare atât la nivel european cât şi in legislaţia noastră privind protectţa datelor personale. Demisia, demiterea lui Darius Vâlcov sunt gesturi politice obligatorii. Ca şi a celor care i-au permis accesul la un document medical. Dacă vrem “domnia legii” atunci trebuie să întelegem că legea este aceeaşi pentru toţi indiferent de simpatii sau antipatii politice. Încalcarea ei se sancţionează”, a scris pe Facebook Renate Weber.

    Şi liberalii i-au cerut demisia lui Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PESTA porcină africană | Un europarlamentar cere 110 milioane de euro de la UE pentru fermierii români/ Lider PNL: Virusul, răspândit de oameni neinformaţi şi fără încredere în autorităţi

    „Deputatul european Siegfried Mureşan (PPE / PNL) a depus astăzi două amendamente la Proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) pentru anul 2019 prin care solicită alocarea, în total, a 110 milioane de euro pentru despăgubirea fermierilor din statele membre ale Uniunii Europene afectaţi de pesta porcină africană, inclusiv fermierii din România”, a transmis europarlamentarul PNL, Siegfried Mureşan, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Europarlamentarul PNL cere în cele două amendamente depuse ca 100 de milioane de euro să fie destinaţi fermierilor afectaţi, iar 10 milioane de euro să meargă la Fondul privind măsurile de urgenţă legate de sănătatea animalelor şi plantelor.

    „Astfel, primul amendament al lui Siegfried Mureşan prevede alocarea a 100 de milioane de euro către Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru măsurile specifice destinate fermierilor afectaţi de pesta porcină africană. În cel de-al doilea amendament, deputatul european solicită creşterea cu 10 milioane de euro, de la 50 de milioane de euro, la 60 de milioane de euro, a alocărilor pentru Fondul privind măsuri de urgenţă legate de sănătatea animalelor şi a plantelor din cadrul Programului pentru Produse şi Hrana Animalelor gestionat de Comisia Europeană”, se arată în comunicatul primit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maria Grapini, mesaj pentru românii din diaspora: „Fără certificat de prost nu puteţi participa la miting”

    Grapini i-a numit „proşti” şi i-a îndemnat să meargă la sediul USR pentru a-şi ridica „certificatul de prost”.
     
    „Informăm diasporenii că taxa de prost se plăteşte la sediul USR. Fără certificat de prost nu puteţi participa la miting!”, este mesajul redistribuit de Maria Grapini.
     
    Maria Grapini a şters la scurt timp postarea, din cauza comentariilor internauţilor revoltaţi.
     

  • Iohannis încearcă să acopere REALIZĂRILE PSD, creşterile de salarii şi pensii, creşterea economică! Un europarlamentar pune TUNURILE pe preşedinte

    “Supărat probabil după anunţul rectificării bugetare pozitive, dovadă a bunului mers al economiei, preşedintele Iohannis a decis să recurgă la atacuri politice care se încadrează în binecunoscutul stil al opoziţiei, atacuri care doresc să acopere mediatic creşterea economică şi creşterile de salarii şi pensii. Dincolo de faptul că mi se pare ireal şi iraţional, să folosesc exprimarea domnului Iohannis din această zi, ca preşedintele să participe la şedinţele PNL şi să se erijeze în liderul opoziţiei din România, observ un anumit tipar comportamental care îl descalifică pe preşedinte ca om politic:”, a declarat, sâmbătă, europarlamentarul PSD, Gabriela Zoană, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Aceasta face o trecere în revistă a acţiunilor şefului statului, reamintind de numeroasele sesizări la CCR asupra legilor iniţiatite de PSD. În opinia europarlamentatului PSD, Gabriela Zoană, este “de-a dreptul hilar” faptul că Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu existenţa unui conflict juridic între premier şi preşedinte, după ce Viorica Dăncilă a emis un decret prin care şi-a delegat atribuţiile la şefia Guvernului pe perioadă concediului.

    “Faptul că Iohannis a ajuns să sesizeze conflicte de constituţionalitate la orice lege pe care o iniţiază PSD este una, dar să facă o sesizare la Curtea Constituţională pentru că premierul ţării şi-a luat concediu de odihnă şi nu s-ar fi adresat preşedintelui României pentru a-i da voie, este de-a dreptul hilar. În opinia mea, preşedintele Iohannis avea două motive pentru a NU sesiza CCR, în ceea ce priveşte plecarea doamnei premier, Viorica Dăncilă, în concediu: primul priveşte atribuţiile prezidenţiale şi buna conlucrare între instituţiile statului – faptul că premierul României pleacă în concediu de odihnă şi îşi deleagă atribuţiile fără să ceară opinia preşedintelui nu constituie un motiv de sesizare a Curţii Constituţionale, o instituţie care numai despre concedii de odihnă nu se pronunţase în ultima vreme. În plus, domnul Iohannis a mai trecut prin două situaţii similare în trecut şi nu a fost deranjat de faptul că foştii premieri plecaseră în concediu fără să se fi emis un decret prezidenţial pentru desemnarea înlocuitorilor”, a completat Zoană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro