BusinessMagazin

Tag: Europa Centrala si de Est

  • Populismul, cel mai mare pericol la adresa dezvoltării economice?

    „Cred că, în mare vorbind, o Europă puternică şi sănătoasă este cea mai importantă nevoie pentru România. Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt din ce în ce mai convergente cu restul Uniunii Europene. Acest proces funcţionează şi este foarte ciudat faptul că oameni precum Viktor Orbán din Ungaria atacă Uniunea Europeană, pentru că Ungaria, fără Uniunea Europeană, nu ar avea un succes economic”, crede Jeffrey Sachs, economist de talie mondială şi profesor al Universităţii Columbia, SUA. Nici România nu ar avea un succes economic, spune el, adăugând că „Uniunea Europeană este cel mai bun instrument pentru ceea ce noi numim convergenţă economică, adică de a reduce decalajele în ceea ce priveşte veniturile”.

    Sachs a absolvit cursurile Universităţii Harvard, unde a şi predat timp de 20 de ani. El este considerat de publicaţia The Economist ca fiind unul dintre cei mai influenţi trei economişti ai lumii, iar New York Times l-a numit „probabil cel mai important economist din lume”. Cu prilejul participării la evenimentul Astana Economic Forum din Nur-Sultan, Kazahstan, el a acordat un interviu BUSINESS Magazin şi ZF, în care a răspuns întrebărilor legate de provocările economice din regiunea Europei Centrale şi de Est, dar şi la nivel mondial.

    Părerea economistului este că politica naţionalistă a unor ţări europene este de neînţeles în contextul în care acestea nu ar fi fost performante din punct de vedere economic fără apartenenţa la UE, în special ţările din regiunea noastră.

    „Foarte multe ţări din Europa Centrală şi de Est, chiar şi Polonia, au devenit foarte naţionaliste. Până şi antieuropene, dar aceasta este o poziţie ridicolă. Pot spune, cu ceva cunoştinţe personale, pentru că acum 30 de ani am fost consilier al mişcării Solidaritatea din Polonia, şi în acea vreme ei înţelegeau perfect că întoarcerea către Europa este cheia, care a funcţionat pentru Polonia, dar mai apoi vine acest naţionalism care este foarte extrem şi dăunător pentru ţările în care se manifestă.” Pericolul populismului, care s-ar putea traduce şi în protecţionism, nu este numai la nivel economic, ci şi o ameninţare la adresa păcii. Economistul a făcut în cadrul interviului o referire şi la fapul că Europa ar trebui să înveţe din istoria celui de-al Doilea Război Mondial ce înseamnă pericolul naţionalist.

    Problema pe care o înfruntăm acum, în toată lumea: naţionalismul american, naţionalismul polonez, naţionalismul maghiar sau italian, este o politică nesănătoasă şi, mai ales, autodistructivă. „Europa ar trebui să ştie din istorie cât de periculos este. Ar trebui să le spunem: «Trump, nu mai diviza lumea! Orbán, nu mai diviza lumea! Salvini, nu mai diviza lumea!», pentru că avem nevoie de cooperare, ca o cheie pentru dezvoltare economică şi pentru pace. Aceasta este cea mai mare provocare pe care o avem în acest moment. Oamenii se sperie foarte uşor, iar acest naţionalism asta face: sperie lumea. Avem nevoie să înţelegem că demagogia este extrem de periculoasă.” Sachs mai spune că economia mondială rămâne vulnerabilă în faţa unui şoc financiar şi că actorii din această zonă nu au învăţat din greşelile trecutului. Potrivit lui, o criză economică de anvergura celei din 2008 ar putea lovi oricând, iar vulnerabilităţile au rămas aceleaşi ca acum 11 ani: acordarea de credite neperformante şi investiţiile speculative.

    „Economia globală este interconectată şi vulnerabilă la şocuri financiare. Am avut în ultimii 25 de ani două şocuri puternice: unul în 1997, criza financiară asiatică, iar apoi am avut criza financiară din 2008, care a fost la nivel global. De unde vin aceste crize financiare? De la subreglementarea capitalului global. Din cauză că avem un sistem financiar global interconectat. În termeni de lichiditate făcută uşor, se acordă foarte multe credite neperformante. Panica creează o imensă instabilitate.” Sachs mai crede că evitarea sau atenuarea unei crize se poate face printr-o reglementare mai eficientă a pieţelor mondiale de capital şi prin investiţii sustenabile, pe termen lung.

    Am putea asista însă la un nou episod similar cu cel din 2008? „Sigur că s-ar putea, din cauză că nu avem o protecţie bună împotriva unui astfel de fenomen. Nu am reglementat eficient pieţele internaţionale de capital şi avem foarte multe credite acordate uşor şi o gândire pe termen scurt a unor persoane iresponsabile”, opinează economistul. „Acesta este motivul pentru care economia globală rămâne vulnerabilă. Crizele nu sunt atât de uşor de prevăzut. Prostia este uşor de prevăzut, dar nu este uşor de prevăzut ce fel de prostie va aduce o criză. Ar trebui să avem mai multă grijă. Un mod de a fi mai prudent este să se mai diminueze fenomenul investiţiilor speculative şi să crească investiţiile pe termen lung.”

    Tensiunile comerciale la nivel mondial nu par în acest moment să se atenueze, ba din contră. Jeffrey Sachs este de părere că acţiunile întreprinse de administraţia Trump împotriva Chinei sunt un efect al unei reacţii impulsive, suţinute doar de câţiva oameni.

    „Nu cred că vorbim de un război comercial, ci mai degrabă este vorba de o plângere a SUA în privinţa faptului că economia chinezească este atât de performantă, este mai degrabă o reacţie nervoasă. Este o politică îndrumată greşit şi doar câteva persoane susţin aceste politici. Acestea nu sunt susţinute de către publicul larg, este foarte multă confuzie. Sper ca guvernele din lume să spună SUA: «Calmaţi-vă, nu vrem să avem un alt Război Rece, nu vrem o lume divizată, acestea sunt doar idei proaste!».”

    China a iniţiat One Road One Belt Initiative, un proiect care ar urma să facă conexiuni de infrastructură de transport în Asia şi Europa, atât maritime, cât şi rutiere. Iniţiativa a fost poreclită Noul Drum al Mătăsii, iar România ar putea avea de câştigat, portul Constanţa având posibilitatea să fie principala poartă de acces a produselor asiatice pe pieţele europene şi invers. Sachs salută această iniţiativă şi critică atitudinea SUA sau a altor ţări care se opun proiectului.

    „Aşadar, care este problema cu această iniţiativă? Una este, ca de obicei, că SUA spun să nu facem asta. Este o greşeală să vezi problema infrastructurii de transport ca un joc politic în loc de un cadru pentru cooperare.” Prin urmare, crede Jeffrey Sachs, Europa ar trebui să se alăture iniţiativei. A doua problemă identificată de el este că aceasta ar trebui să fie o iniţiativă de dezvoltare sustenabilă. „China finanţează foarte multe centrale pe cărbune, iar această iniţiativă nu este sustenabilă. Aceasta va fi un dezastru, nu un succes, dacă nu este însoţită de sustenabilitate din punctul de vedere al protejării mediului.”

    În cadrul interviului, economistul a abordat şi problema schimbărilor climatice ca o adevărată ameninţare la dezvoltarea sustenabilă mondială. El este de părere că politicile, fie ele şi economice, sunt făcute greşit în acest moment la nivel mondial şi că factorii de decizie ar trebui să se concentreze pe problemele viitorului. „Economia este construită pentru profituri pe termen scurt şi pentru lăcomia companiilor existente, nu pentru viitorul de care avem nevoie. Politicienii sunt în general mai mult preocupaţi de a rămâne la putere decât de viitorul peste 10, 20 sau 30 de ani. De aceea, când întrebi persoanele tinere despre cele mai mari probleme, o să menţioneze, în primul rând, schimbările climatice. Este o problemă cu sistemul actual politic şi economic, nu se aliniază cu nevoile omului.”

    Obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite în acordul climatic de la Paris ar trebui urmărite cu mai mult interes decât, de exemplu, raporturile cu evoluţia trimestrială a PIB, mai spune Sachs.

    „De exemplu, (politicile – n. red.) favorizează folosirea combustibililor fosili în dauna energiei verzi. Este o provocare: cum putem face să aliniem sistemul politic şi economic cu adevăratele nevoi ale omului? De aceea am introdus obiective ale unei dezvoltări sustenabile: educaţia, sănătatea, apa curată, aerul curat, climatul sigur, conservarea biodiversităţii, acestea sunt lucrurile importante. Sunt mai importante decât statisticile trimestriale privind PIB, mai importante decât realegerea unui politician.”

    Pentru a atinge obiectivele stabilite de acordul climatic de la Paris este nevoie ca folosirea combustibililor fosili să fie eliminată integral în aproape toate sectoarele. Sachs trage un semnal de alarmă în această privinţă, spunând că se investeşte masiv în combustibili fosili şi investiţiile în energie verde scad la nivel global. „Întrebarea este dacă ne atingem obiectivele de dezvoltare sustenabilă, iar răspunsul este nu. Ţările europene, în special cele din nordul Europei, sunt cel mai aproape de a atinge aceste obiective, dar încă nu le-au atins şi, cu siguranţă, la nivel mondial nu se ating aceste obiective setate la acordul climatic de la Paris”, explică Jeffrey Sachs.

    Pentru a atinge aceste obiective, adaugă el, avem nevoie să încetăm să folosim în aproape toate domeniile combustibilul fosil până în 2050. „În schimb, continuăm să investim masiv în combustibili fosili, iar investiţiile în energie regenerabilă au scăzut din nou, potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Internaţionale a Energiei. Motivul este că toate ţările care produc foarte mult combustibil fosil continuă să dezvolte această ramură, chiar şi o ţară precum Canada. Aici greşim.”

  • Tehnologia potrivită la momentul potrivit

    „Am atins punctul la care nu mai există industrie care să nu fi fost atinsă de transformarea tehnologică. În calitate de consultanţi la Accenture, vedem o evoluţie, o adaptare la noile timpuri”, îşi descrie punctul de vedere asupra evoluţiilor tehnologice Ashley Benigno, group director pentru Italia şi Europa Centrală şi de Est (ECE) al Fjord. Compania Fjord, parte a Accenture Interactive, este o agenţie de design digital cu clienţi precum Unilever, Lynk, Piraeus Bank sau Maersk Oil. „Tehnologia în sine îţi dă un avantaj competitiv limitat, trăim în vremuri în care pot să copiez rapid un produs lansat de cineva; dacă pot să creez o experienţă, însă, asta e ceva diferit. Nu înseamnă să ignori tehnologia, ci să o găseşti pe cea potrivită”, crede el.

    Dacă în urmă cu câţiva ani, explică Benigno, toată lumea voia aplicaţii, acum toţi se întreabă dacă să dezvolte un chatbot. „Dar asta are logică doar dacă e o mişcare benefică pentru angajaţi, pentru clienţi etc. Prin urmare, bazându-se pe nevoile celor enumeraţi, trebuie să găseşti cea mai bună formă de tehnologie.”

    Benigno crede că un trend important în prezent se referă la o formă de reinventare a retailului: „Venim dintr-o perioadă în care shoppingul presupunea magazine fizice, dar acestea încep să fie dărâmate pe măsură ce tot mai multe lucruri se întâmplă în online. În ultimii ani, însă, am observat că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Spre exemplu, e posibil ca eu să cumpăr ceva online, dar va trebui să mă duc să ridic produsul de undeva, va trebui să ajung fizic acolo.” Cu alte cuvinte, spune el, comportamentul nostru online determină modul în care proiectăm lucrurile în offline.

    Liderul Fjord oferă exemplul companiei Nike, care anul trecut a deschis un nou magazin de mari dimensiuni la New York. Pe lângă lucrurile obişnuite pe care te-ai aştepta să le întâlneşti într-un magazin, cei de la Nike au proiectat şi un spaţiu destinat clienţilor care au cumpărat deja produsele de pe site-ul companiei. „E ca o experienţă de fast-track”, spune consultantul Accenture, dar care oferă totuşi experienţa de a intra într-un sediu al Nike. „E asemănător cu ideea pe care o aveam în urmă cu câţiva ani, şi anume aceea că nu vom mai face publicitate în stil vechi. Dar nimic nu dispare, de fapt. Sigur că poţi insista pe marketingul digital, dar va fi întotdeauna loc şi pentru formulele tradiţionale.

    Ashley Benigno aduce în discuţie şi conceptul de data minimalism (cantitate cât mai redusă de date – n.red.), despre care spune că este ceva absolut necesar în ziua de azi. Vremea în care oamenii ofereau pur şi simplu toate datele personale s-a încheiat. Trebuie să ne însuşim acest concept ca răspuns la probleme tot mai mari legate de protecţie datelor personale, pentru că valoarea vine din volumul de date agregate. Ca un sistem să funcţioneze, ai nevoie de un număr mare de oameni care să folosească acel sistem; valoarea unui singur utilizator nu e prea mare. Trebuie înţeles ce anume din acel volum de date e important. El oferă ca exemplu cazul propriilor copii, care au crescut în această eră a tehnologiei: „Copilul meu de 8 ani m-a întrebat, recent, de ce un joc îi cere să îi permită accesul la sistemul de localizare a telefonului, din moment ce nu este un joc bazat pe localizare. Copiii care pun astfel de întrebări reprezintă un semn excelent.

    Prezent ca speaker în cadrul evenimentului Accenture Innovation Days – Immerse Yourself into the New, Ashley Benigno a oferit companiilor câteva sfaturi legate de modul în care acestea ar trebui să integreze tehnologia în relaţia cu clienţii. Spre exemplu, lipsa reacţiilor din partea acestora – indiferent de interacţiunea în cauză – poate fi un indiciu că furnizorul trebuie să fie mai tăcut. De asemenea, clienţilor trebuie să le fie cât mai uşor posibil să ofere feedback, iar acesta trebuie întotdeauna luat în seamă. El a mai vorbit şi despre importanţa creării unei experienţe: „Asiguraţi-vă că returnarea unui produs sau eliminarea lui va fi la fel de benefică pentru client ca şi cumpărarea acelui produs, sunt câteva dintre punctele incluse în prezentarea executivului.

    Compania de consultanţă de management şi servicii profesionale Accenture, cu sediul central în Irlanda, a ajuns anul trecut la o echipă de peste 3.000 de persoane în România, care lucrează pentru cele trei entităţi juridice prin care activează Accenture pe plan local – Accenture Services, Accenture Industrial Software Solutions şi Accenture Managed Services. Compania este specializată în furnizarea de servicii şi soluţii pentru mediul de afaceri, de la strategie şi consultanţă la digitalizare, tehnologie şi procese operaţionale. Cei mai mulţi angajaţi ai Accenture România lucrează pentru subsidiara locală a companiei globale de servicii profesionale – Accenture Services România, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În mai 2018, conducerea Accenture România a fost preluată de italianul Gianrodolfo Tonielli. Până atunci, operaţiunile locale ale Accenture au fost conduse de Răzvan Pătrunoiu. Afacerile Accenture Services România s-au ridicat în 2017 la peste 278 milioane lei, în creştere cu 23% faţă de 2016. În ceea ce priveşte profitul net, acesta s-a situat la 17,7 milioane de lei, în creştere cu 83% faţă de 2016, marja de profit fiind de 6,3%, potrivit ZF. La nivel global, Accenture are peste 442.000 de angajaţi care deservesc clienţi în mai mult de 120 de ţări.

  • Partea economică a diplomaţiei

    „Cred că potenţialul economiei poloneze este un semn bun pentru ieşirea peste graniţe a companiilor, aşadar sprijinul diplomatic este folosit pentru companiile poloneze care vor să intre sau există pe pieţele externe. Actualmente, comerţul nostru este orientat către UE, dar şi cel către pieţele non-UE ia amploare. Intrarea pe pieţele noneuropene înseamnă că riscurile economice şi politice cresc, dar şi activităţile noastre cresc. La momentul actual, aproximativ 80% din exporturile poloneze se îndreaptă către ţările din UE, iar noi încercăm să schimbăm puţin acest aspect, să mai creştem exporturile în ţări noneuropene”, descre Jacek Czaputowicz, ministrul de externe al Poloniei, strategia de exporturi a ţării, în interviul acordat cu prilejul celei mai recente vizite ale sale în România.
    Ministrul Czaputowicz consideră că, în era digitalizării, este în mod special importantă promovarea companiilor cu potenţial de inovare pe pieţe externe.

    Polonia dezvoltă un hub tehnologic, o iniţiativă pentru a consolida oferta poloneză de internet şi servicii de comunicaţii, ţintind ţări asiatice şi din Orientul Mijlociu.

    „În era digitalizării, eficacitatea comunicării, soluţiile şi tehnologiile inovatoare sunt cruciale în a determina avantaje economice competitive. Vedem foarte mult potenţial de a avea succes pe pieţele externe pentru sectoare precum cel spaţial, de start-up-uri, fintech. Promovăm companii de tehnologie verde şi le prezentăm. Susţinem activităţile care implică folosirea resurselor energetice locale şi diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol şi gaz. Aşadar, cu alte cuvinte, înţelegem partea economică a diplomaţiei, importanţa acesteia; preocuparea este reflectată în activitatea ministerului de externe.”

    Uniunea Europeană se confruntă în perioada aceasta cu provocări noi, printre care Brexitul, apariţia de măsuri protecţioniste, cele existente deja iau amploare, astfel că se ridică problema unei apărări comune pentru Uniunea Europeană şi problema apărării graniţelor.

    „Brexitul dă mari bătăi de cap Comunităţii. Bugetul trebuie construit fără contribuţia britanică, iar în cazul unei ieşiri a Marii Britanii fără acord din UE, trebuie stabilite regulile comerciale şi drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, precum şi drepturile britanicilor în spaţiul european”, constată polonezul.
    Ministrul îşi exprimă şi speranţa că Marea Britanie va semna acordul deja negociat, în ciuda votului negativ acordat luna trecută de către parlamentul britanic. El este de părere că că ieşirea Marii Britanii din UE este inevitabilă, iar în cazul unui hard Brexit, Polonia va lua măsurile necesare, iar relaţiile cu Marea Britanie nu se vor deteriora.

    „În acelaşi timp, ne pregătim, deoarece, în opinia noastră, Brexitul este inevitabil, iar cea mai bună soluţie ar fi să semnăm acordul negociat cu câteva precizări în privinţa îngrijorărilor Marii Britanii. Ne dorim relaţii apropiate şi parteneriate strategice cu Marea Britanie în ceea ce priveşte politicile externe. Suntem în favoarea elaborării unui mecanism specific care să faciliteze dialogul şi consultările cu Marea Britanie. Desigur, Marea Britanie este un actor foarte important global, cu un sector militar puternic, vom colabora cu aceasta şi suntem interesaţi în special de prezenţa ţării în Europa Centrală şi de Est. Marea Britanie este un actor-cheie în NATO.”

    Uniunea Europeană se confruntă şi cu avansul populismului propulsat de criza financiară din 2008, precum şi de măsurile protecţioniste. Europarlamentarii de la Bruxelles au declarat în cadrul unui eveniment de la sfârşitul lunii ianuarie că poate este momentul ca statele membre să ridice din nou întrebarea „Ce vrem de la Uniunea Europeană?”.

    Viziunea ministrului de externe al Poloniei este una a Europei unite, competitive şi dezvoltate din punct de vedere financiar.

    „Suntem în plin proces de discuţii despre viitorul UE. În Polonia discuţiile sunt conduse de consultări cu societatea civilă, am luat parte personal la întâlniri despre cum vede aceasta viitorul UE. Avem o viziune, atât în Polonia, cât şi în Europa Centrală. O singură Europă înseamnă să nu divizăm Europa, aceasta ar trebui să fie unită. De asemenea, UE trebuie să fie competitivă şi robustă din punct de vedere economic, însemnând că trebuie să conservăm patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a bunurilor, a capitalului, a muncii şi serviciilor. Spun asta pentru că vedem pericole, măsuri protecţioniste.”

    De asemenea, ieşirea Marii Britanii din UE, migraţia şi proiectul de apărare comună aduc provocări financiare bugetului Uniunii Europene: „Trebuie să găsim şi noi resurse financiare pentru următorul exerciţiu financiar multianual. Sunt noi provocări în Uniunea Europeană care trebuie abordate, cum ar fi migraţia şi apărarea, însă nu cu costul politicilor tradiţionale.”

    Posibilitatea existenţei activităţilor ruseşti în unele state membre este una dintre provocările alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc anul acesta.

    „Noi vedem Rusia ca o ţară care abordează o politică agresivă în ceea ce priveşte Vestul, în special faţă de vecinii ei. Rusia a fost acuzată de folosirea armelor chimice în Siria, atacul asupra lui Sergei Skripal din Marea Britanie, atacuri cibernetice, dezinformare. Aceasta mai este suspectată că ar dori influenţarea politicilor interne ale ţărilor europene, în special în Balcanii de Vest, dar şi în vest, există şi anumite dovezi. În acest sens, UE încearcă să combată aceste acţiuni, să pornească campanii împotriva dezinformării, să combată atacurile informatice. Trebuie să fim uniţi pentru a demonstra că nu acceptăm aceste politici ostile ale Rusiei.”

    Alegerile de anul acesta sunt importante mai ales pentru că urmează să se aloce bugetul exerciţiului financiar multianual 2021-2027. În acelaşi timp, aleşii statelor membre pentru Parlamentul European vor alege noul preşedinte al Comisiei Europene, având în vedere faptul că mandatul lui Jean-Claude Juncker va expira anul acesta.

    „Cum am spus, trebuie să îmbunătăţim rezistenţa la aceste ameninţări hibride (din partea Rusiei – n. red.). Anul acesta avem alegeri în Parlamentul European şi trebuie să luăm în considerare posibilitatea existenţei unor activităţi ruseşti în anumite state membre. În acelaşi timp, trebuie să demonstrăm solidaritate cu victimele acestor politici ale Rusiei, cum ar fi Ucraina. Am vizitat Ucraina recent de două ori, pentru a demonstra solidaritate. Trebuie să menţinem presiune pe Rusia pentru a opri aceste activităţi. 24 de marinari ucraineni încă sunt arestaţi şi ţinuţi captivi în Moscova. Acest lucru nu poate fi acceptat.”

    Şeful diplomaţiei poloneze este de părere că există anumite standarde duble în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte atitudinea faţă de statele membre, iar acest lucru afectează coeziunea şi dezvoltarea economică.

    „În mod general, pot spune că în Uniunea Europeană sunt câteodată standarde duble în ceea ce priveşte membrii Uniunii Europene. Câteodată ţările sunt tratate diferit. Noi am criticat pe alocuri aceste diferenţe. De exemplu, deficitul bugetar de 3% este un standard unic în UE. Când este o încălcare evidentă a acestei reguli, câteodată UE nu o bagă în seamă. De exemplu, Franţei i-a fost acceptată trecerea peste acest prag, lucru care ameninţă politica de coeziune, economia Uniunii Europene. Desigur, am ridicat această problemă. Trebuie să fim uniţi”, concluzionează el.

    ​- Jacek Krzysztof Czaputowicz este nu doar politician, ci şi profesor universitar;
    – între 1980 şi 1983 a studiat geografia la Universitatea din Varşovia, iar în 1986 a absolvit Facultatea de Economie la Şcoala de Economie din Varşovia;
    – s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe în 1990;
    – între 2017 şi 2018 a fost subsecretar de stat;
    – este ministru al afacerilor externe din ianuarie 2018.

  • Schimbări în conducerea Instant Factoring. Compania se extinde în Europa Centrală şi de Est

    Instant Factoring şi-a planificat pentru acest an deschiderea a două noi filiale în Europa Centrală şi de Est, în vederea consolidării prezenţei sale regionale şi extinderii operaţiunilor de micro-finanţare online a micilor întreprinderi. În acest sens, compania face o mutare strategică, desemnând un CEO pentru viitorul Grup de companii Instant Factoring, în persoana lui Cristian Ionescu, cofondator şi preşedinte al Consiliului de Admnistraţie. În fiecare dintre ţările în care vor fi deschise filiale, inclusiv România, în rolul de conducere va fi desemnat un country manager responsabil pentru desfăşurarea operaţiunilor locale şi execuţia planului de afaceri aliniat obiectivelor stabilite de către acţionari şi investitori.

    Cristian Ionescu are o experienţă de peste 15 ani în sectorul serviciilor financiare şi consultanţă în afaceri, concentrată pe servicii de management al riscului, incluzând factoring, asigurări de credit comercial, finanţarea corporaţiilor, evaluarea riscului companiilor şi colectarea creanţelor comerciale. A condus activitatea Coface timp de 10 ani din poziţia de CEO pentru România, şi ulterior pentru Europa Centrală şi de Est. În ultimii  6 ani, a condus în calitate de country manager sucursala locală a Expense Reduction Analysts, liderul mondial în servicii de cosultanţă pentru optimizarea cheltuielilor operaţionale.

    Instant Factoring facilitează dezvoltarea afacerilor mici furnizându-le soluţii flexibile şi inovatoare de finanţare, prin transformarea în lichidităţi a facturilor aflate în termenul de plată. Decizia de finanţare este luată într-un interval mediu de 2 ore, graţie tehnologiei avansate de care platforma dispune, iar în maxim 24 de ore clientul primeşte banii în cont. Întregul proces de evaluare a riscului şi managementul operaţiunilor este automatizat şi complet online, totul desfaşurandu-se cu rapiditate şi transparenţă şi fără solicitarea de acte suplimentare pentru sume de până la 50.000 lei. Per ansamblu, Instant Factoring finaţează online facturi cu valori individuale de până la 100.000 euro. 

    Până în prezent compania a acordat finanţări de 3 milioane euro micro-întreprinderilor din România, cu un volum aproximativ de 1.700 finanţări acordate în cele 10 luni de la înfiinţare. Valoarea medie de finanţare a unei facturi a fost de aproximativ 2.100 euro, dublu faţă de valoarea estimată la momentul lansării pe piaţă, iar rata finanţărilor neperformante raportate la valoarea expunerii curente este de sub 1,5% la sfârşitul lui 2018.
     

  • Anna Grzelonska, CEO / NN Asigurări România

    Carte de vizită
    ¶ Şi-a început mandatul în România anul trecut
    ¶ Face parte din echipa NN din 2008, ocupând poziţia de marketing services and communications director şi având responsabilităţi în aria comercială a organizaţiei până în 2014, când a fost numită chief operating officer (director de operaţiuni) al Nationale Nederlanden din Polonia
    ¶ De-a lungul anilor, a acumulat cunoştinţe privind piaţa asigurărilor din Europa Centrală şi de Est, fiind un promotor al schimbării în organizaţie
    ¶ NN Asigurări a avut anul trecut o valoare a primelor brute subscrise de 737 milioane de lei

  • Vivre a încheiat campania locală de Black Friday cu vânzări de peste 3,5 milioane de euro

    În raport cu ediţia de anul trecut, evenimentul a generat un volum total de vânzări în creştere cu 150%, depăşind totalul înregistrat anul trecut încă din primele 24 de ore. „Cea mai solicitată zi a fost, aşa cum ne aşteptam, prima zi de campanie, vârful de trafic fiind atins joi, la ora 21:00, când am înregistrat peste 20.000 de accesări simultane. Cele mai multe accesări web au venit de pe mobile, în proporţie de 70% din totalul vizitelor pe site”, a declarat Iulian Vegheş, VP of marketing, Vivre.

    Majoritatea comenzilor urmează să fie achitate ramburs, cu toate acestea ponderea tranzacţiilor cu cardul a ajuns la 39%, în creştere faţă de ediţia anterioară. Cea mai mare valoare a unei comenzi a fost de 3.021 de euro, fiind achitată cu cardul, iar cel mai scump obiect achiziţionat a avut valoarea de 3.097 de lei. Cele mai accesate categorii au fost canapele, covoare, textile şi mobilier.

    Bucureştiul se află în topul oraşelor în funcţie de numărul total de comenzi (40%), urmat de Cluj (8,6%), Timişoara (6,5%) şi Iaşi (6%). 30% dintre produsele comandate de Black Friday au plecat deja către noii lor proprietari.

    Anul acesta, peste 50.000 de modele au fost disponibile pe site, în stocuri de trei ori mai mari faţă de ediţia trecută. Cele mai multe dintre produse au fost oferite exclusiv de Vivre, printre care se numără şi produse de designer din fiecare categorie.

     

     

  • Deloitte: Salariul minim brut din România depăşeşte media ECE şi are cea mai ridicată rată de taxare

    Analiza Deloitte România, realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din reţeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia.

    „Ca urmare a transferului contribuţiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului şi a majorărilor salariului minim brut, inclusiv cea anunţată pentru 1 decembrie 2018, România a ajuns să depăşească media salariului minim brut din regiune, de 421 de euro, surclasând cinci state. În schimb, celelalte 10 ţări au rate de taxare efective mai reduse, media fiind de 21%, faţă de 41,5% în România”, declară Raluca Bontaş, Partener al Servicii dedicate angajatorilor globali din cadrul Deloitte România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre carieră şi doar un strop de hygge

    Am avut câteva încercări de a face un start-up în timpul facultăţii, alături de unul dintre cei mai buni prieteni ai mei”, descrie Mircea Giurcă încercarea antreprenorială din perioada facultăţii. Deşi nu le lipseau cunoştinţele de programare dobândite datorită profesorilor de la Colegiul Naţional Unirea din Focşani, care i-au încurajat permanent să meargă la olimpiade, nu stăteau prea bine la partea de marketing. „Aşa că am decis să ne împărţim (atribuţiile – n.red.) şi, practic, m-am apucat de învăţat marketing pe cont propriu.”
    Îşi aminteşte că atunci primiseră, pentru businessul pe care îl gândiseră ei, şi o ofertă de finanţare – destul de mică – de la un accelerator din Ucraina.

    „Dar era chiar în perioada Euromaidanului şi am decis, până la urmă, că nu suntem pregătiţi.” Au trecut mai bine de patru ani de atunci, dar Mircea Giurcă spune că i-ar plăcea să încerce, la un moment dat, o aventură de antreprenor în România. Şi speră ca mediul legislativ să fie mai uşor de navigat în viitor. 

    Cariera de angajat şi-a început-o în turism, la Tripsta, „una dintre cele mai mari agenţii de turism online din Europa la acel moment”. Poziţia de la Bucureşti a dat-o însă pe o alta la Copenhaga, unde s-a angajat la danezii de la Momondo. „Am plecat din ţară în aprilie 2015. Am avut doar câteva zile la dispoziţie să mă hotărăsc şi să fac bagajul, dar a fost o decizie uşoară. Nu m-am gândit însă că va fi ceva pe termen lung.”
    Era un internship de şase luni şi i s-a părut că ar putea să suplinească lipsa unei experienţe Erasmus în facultate. Mai era curiozitatea faţă de „cum se lucrează afară”, dar şi faptul că „eram îndrăgostit de brandul Momondo”. A fost singura aplicaţie de job pe care a trimis-o.
    Era primăvara lui 2015 şi Mircea Giurcă devenea, de la Copenhaga, responsabil pentru piaţa din România, unde compania daneză a înregistrat apoi o creştere rapidă a operaţiunilor, după cum spune chiar el.

    „Acum sunt head of performance markets şi, împreună cu echipa mea, suntem responsabili de creşterea prezenţei Momondo în nouă ţări din centrul şi estul Europei.” Echipa sa este formată din cinci persoane şi, împreună cu colaboratorii lor, asigură dezvoltarea prezenţei Momondo şi Kayak (un alt motor de căutare de călătorii din cadrul aceluiaşi grup) în nouă ţări, printre care Rusia, România, Olanda, Belgia, Ucraina şi Turcia. „Jobul meu actual presupune să dezvolt strategia de creştere a prezenţei Momondo pe mai multe pieţe şi, alături de echipa mea, avem şi responsabilitatea coordonării şi implementării, unde este cazul, a proiectelor de marketing.”
    Cum arată o zi din viaţa sa la birou?

    Este o persoană matinală, aşa că ajunge la birou devreme şi profită de linişte pentru a sorta lucrurile de care trebuie să se ocupe în ziua respectivă. Apoi încep să apară şedinţele şi situaţiile neprevăzute, care necesită atenţie imediată.
    „Momondo a fost achiziţionat în urmă cu un an de Kayak, parte a grupului Booking Holdings, deci suntem peste 1.000 de angajaţi în birouri diferite şi mediul este foarte dinamic.”

    Are noroc, după cum spune el, de cea mai eficientă echipă, aşa că reuşesc împreună să rezolve majoritatea lucrurilor până la sfârşitul zilei şi folosesc timpul rămas pentru a se gândi şi la proiectele pe termen mai lung.

    Recunoaşte că în timpul liber este mult mai dezorganizat. „Cultura daneză pune foarte mult accentul pe hygge (o relaxare dusă la paroxism), dar nici după atâta timp nu pot spune că am reuşit să stăpânesc arta locală de «a sta locului relaxat».” Aşa că, pe lângă ieşirile cu prietenii, face voluntariat într-o cafenea şi s-a tot antrenat în ultima perioadă pentru semimaratonul din Copenhaga.

    Ultima dată a venit acasă în urmă cu aproximativ două luni, iar anterior fusese înainte de Crăciun. Afirmă că a observat creşterea semnificativă a preţurilor faţă de anul trecut şi faptul că o bună parte din persoanele pe care le cunoaşte s-au mutat deja din România sau au intenţii serioase de emigrare.

    De acasă cel mai dor îi e de familie, prieteni şi evenimentele culturale locale. La polul opus, cel mai puţin dor îi este de lipsa de toleranţă faţă de alte opinii. „Deschiderea către diversitate şi multiculturalism a fost cea mai valoroasă lecţie pe care mi-a oferit-o experienţa de lucru în afară.”

    Vă gândiţi să vă întoarceţi în ţară? Când?
    Iau foarte serios în calcul opţiunea de a mă întoarce în ţară în viitor (5-10 ani), dacă va fi un context favorabil din punct de vedere socio-economic.

    Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România. Infrastructura, educaţia şi birocraţia, care trebuie redusă.

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?

    Legat de trafic, peisajul este foarte diferit. Sunt piste de biciclete oriunde mergi în Copenhaga şi, adesea, acesta este cel mai rapid şi eficient mijloc de transport. La orele de vârf, traficul este asemănător cu cel de weekend în Bucureşti. Probabil contribuie şi taxele de până la 150% pentru înregistrarea maşinilor, ceea ce îi motivează pe locuitori să opteze pentru biciclete sau transportul în comun.
    Danemarca este în top 5 mondial în ceea ce priveşte consumul de cafea/persoană, aşa că sunt cafenele cu varietate foarte mare oriunde întorci capul. Îmi place densitatea (mai ales dimineaţa!), dar în privinţa atmosferei prefer, oricând, cafenelele din Bucureşti. Scena culinară este extrem de diversă. De la multitudinea locurilor cu stele Michelin (despre care nu îmi pot da cu părerea) la concentrări de mâncare gourmet (recomand neapărat o vizită în Torvehallerne) sau experienţe inedite (cea mai interesantă a fost de departe la un local improvizat cu specific sirian), există ceva pentru toată lumea. Mai puţin mâncarea tradiţională, capitol la care orice gospodină din România ar putea câştiga detaşat lupta cu orice restaurant cu specific danez (vedeta bucătăriei lor fiind un sandviş numit Smørrebrød).

  • Cum vrea China să cucerească Europa: Construieşte autostrăzi şi căi ferate, dă bani, constructori şi chiar forţă de muncă

    Circa 250 de companii chineze şi reprezentanţi ai 700 de firme europene au luat parte la eveniment, însă acordurile încheiate şi declaraţiile făcute au fost modeste în amploare şi conţinut. Beijingul nu vrea să supere pe nimeni din vestul Europei în condiţiile în care are nevoie de aliaţi puternici în războiul comercial cu SUA, unii dintre aceştia fiind Comisia Europeană şi Germania. Experţi în relaţii externe şi diplomaţi europeni au avertizat că prin investiţii şi proiecte China îşi cumpără şi influenţă politică în regiune.

    Investiţiile cumulate ale Chinei în Europa Centrală şi de Est (ECE) au ajuns la aproape 10 miliarde de dolari, în timp ce fluxul invers de investiţii este de doar 1,4 miliarde de dolari, a spus la Sofia premierul chinez, Li Keqiang. De asemenea, a explicat oficialul, rezultatele co­o­pe­rarii pe baza reuniunilor în formatul 16 plus 1 din ultimii şase ani au depăşit aşteptările, comerţul dintre China şi statele ECE crescând de la 40 de miliarde de dolari la 70 de miliarde de dolari, cu un avans mediu de 6,5%. Li Keqiang a sugerat că mai multe economii din regiune ar trebui să participe la construirea de parcuri industriale în diferite forme adaptate la nevoile economiei respective. El a invitat in­sti­tu­ţiile financiare din ECE să înfiinţeze sub­si­dia­re în China pentru afaceri, scrie presa chineză.

    Cum vrea China să cucerească Europa: Construieşte autostrăzi şi căi ferate, dă bani, constructori şi chiar forţă de muncă

  • Cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est – România în top 15

    Polonia a atras de cinci ori mai multe venituri decât România, situându-se pe primul loc cu compania PKN Orlen, business ajuns la afaceri de 22,8 miliarde de euro în 2017.

    „Când a venit criza, în 2008, companiile care au fost legate doar de piaţa din România au luat în plin toate efectele negative. Dacă ar fi avut expunere şi în Polonia, o piaţă care nu a suportat criza la acelaşi nivel, ar fi avut doi piloni pe care să se susţină“, a spus Eugen Anicescu, country manager al Coface România.