Institutia a anuntat ca a primit, pana la data de 9 august, 20
de oferte din partea bancilor interesate sa devina intermediari
pentru acest program de finantare, care se va intinde pe trei
ani.
Pentru precedenta iesire a Romaniei pe pietele externe, prin
emisiunea de euroobligatiuni lansata in luna martie, bancile alese
au fost Deutsche Bank, Eurobank EFG si HSBC. Statul a atras atunci
un miliard de euro, cu o dobanda de 5%, pentru euroobligatiuni cu
scadenta la cinci ani.
Iesirea pe pietele externe, in conditiile in care o serie de
banci locale se apropie ori si-au depasit deja plafonul de expunere
pe Romania (Erste, de pilda, a depasit plafonul de 7 miliarde de
euro convenit in martie 2009 prin acordul de la Viena, ajungand
acum la circa 7,9 miliarde), este o alternativa naturala fata de
finantarea de pe piata interna.
De la inceputul lui august, Romania a atras prin licitatii de
tituri de stat la 6, 9 si 12 luni o suma de 2,15 miliarde de lei,
net inferioara programului de 4,6 miliarde, din cauza dobanzilor
mari cerute de banci. Joi, statul a respins toate ofertele primite
la licitatia de titluri de stat pe cinci ani, in urma careia
intentiona sa obtina 300 de milioane de lei, din cauza dobanzilor
de peste 7% cerute, pe care Finantele le considera inacceptabil de
ridicate.
O explicatie
oferita de banci pentru dobanzile ridicate ar fi asteptarile
inflationiste in crestere, ca efect al majorarii TVA, iar pe de
alta parte incertitudinea privind aplicarea in sine a programului
de austeritate, despre care bancile considera ca va necesita o
vointa politica foarte puternica, in special in privinta celor
aproape 60.000 de concedieri din sectorul bugetar, pe care Guvernul
vrea sa le opereze pana la sfarsitul anului. Conform programului cu
FMI, statul va trebui sa se incadreze anul acesta intr-un deficit
bugetar de circa 6,8% din PIB.
Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR, a apreciat vineri ca
“subiectul cel mai important in perioada urmatoare va fi
reprezentat de primele rezultate ale aplicarii masurilor de
austeritate care au intrat in vigoare la 1 iulie”. Dulgheru
considera ca “recastigarea increderii investitorilor este de o
importanta cruciala pentru Romania, mai ales in aceasta perioada,
cand problemele fiscale sunt la loc de frunte si pe agenda altor
state”.
In privinta finantarii de la institutiile internationale,
urmatoarea livrare va veni luna viitoare, sub forma noii transe de
1,2 miliarde de euro de la Comisia Europeana, respectiv a
urmatoarei transe din creditul stand-by cu FMI. Romania a
beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
Ungariei.
Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, aprecia zilele trecute ca
sunt sanse ca actualul acord cu FMI, care expira in mai 2011, sa se
incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au ramas, pe de o parte
fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in jur de 6,8% din PIB
anul acesta este posibila, pe de alta parte in virtutea politicii
flexibile a Fondului, manifestata pe tot parcursul acordului.