Tag: Eurogrup

Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au aprobat lista marţi. Ulterior, un oficial din cadrul Ministerului grec de Finanţe a declarat că ţara sa a “câştigat câteva săptămâni” ca spaţiu de manevră, dar că autorităţile se confruntă acum cu presiunea implementării reformelor propuse.

Însă o problemă şi mai urgentă este finanţarea cu o sumă estimată la 7,3 miliarde de euro a nevoilor aferente numai lunii martie. Oficialii eleni speră să emită bilete de trezorerie pentru a obţine banii, însă au nevoie de aprobarea BCE pentru a face acest lucru. De asemenea, Guvernul se poate sprijini pe rezervele din trezorerie rămase de la organele de stat sau ar putea să înceteze plata furnizorilor, crescând datoria, potrivit ziarului.

Însă este necesar ca Atena să depună eforturi pentru a-şi convinge creditorii că poate implementa reforme economice substanţiale. “Îndemnăm autorităţile elene să continue să dezvolte şi să adâncească lista cu măsuri de reformă” în următoarele patru luni, a declarat marţi preşedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem.

FMI a părut mai puţin optimist. Directoarea Fondului Christine Lagarde a afirmat într-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Dijsselbloem că propunerea Atenei “nu oferă asigurări clare că Guvernul intenţionează să pună în aplicare reformele vizate” într-o serie de domenii-cheie. Ea a precizat că propunerea nu conţine “angajamente clare” în ceea ce priveşte revizuirea pensiilor şi dispoziţiile cu privire la ajustarea TVA.

Preşedintele BCE Mario Draghi a apreciat, la rândul său, că sunt necesare detalii suplimentare.

Între măsurile din lista de reforme, a cărei versiune finală a fost trimisă la Bruxelles de către oficiali greci marţi dimineaţa, Guvernul îşi asumă angajamentul să combată evaziunea fiscală şi corupţia, să revizuiască cheltuielile statului şi să introducă măsuri de abordare a “crizei umanitare” din ţară. Cele mai multe dintre acţiunile planificate în “programul umanitar” “nu vor avea un efect fiscal negativ”, se arată în scrisoarea Atenei.

Oficiali guvernamentali au subliniat marţi că, în afară de timp, Grecia a câştigat de asemenea dreptul de a nu impune “măsuri de recesiune” precum continuarea tăierii pensiilor şi creşterea valorii TVA, măsuri la care s-a angajat Guvernul precedent.

Un oficial de la Ministerul grec al Fnanţelor a apreciat că este vorba despre un “moratoriu” de patru luni, în timpul căruia Atena nu va adopta acţiuni unilaterale, iar creditorii nu vor insista asupra măsurilor de austeritate.

Guvernul elen se confruntă totodată cu presiuni din interior, după ce unii miniştri şi-au exprimat rezervele faţă de propunerea Atenei în cadrul unei şedinţe de Cabinet, marţi.

Ministrul Energiei Panayiotis Lafazanis ar fi obiectat faţă de angajamentul Atenei de a nu anula privatizările. Aceste obiecţii, dar şi altele urmează să fie discutate în cadrul Syriza miercuri, potrivit Ekathimerini.

“Am explorat un număr de probleme, printre care şi programul actual” de salvare a Greciei, a declarat joi la Bruxelles, într-o conferinţă de presă, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup. “Am discutat posibilitatea unei prelungiri (a planului de salvare). Unii preferă această opţiune, dar nu am ajuns încă la o concluzie. Vom avea nevoie de încă puţin timp”, a adăugat el, relatează site-ul Ekathimerini.

Se pare că cele două părţi fuseseră de acord să publice o declaraţie comună, dar obiecţii de ultim moment ale delegaţiei elene, conduse de către ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis şi vice-premierul Yiannis Dragasakis, au condus la abandonarea ei.

Dijsselbloem a anunţat că toţi miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întâlni din nou luni, în cadrul reuniunii obişnuite de lucru din această lună, pentru a reevalua situaţia, dar că nu vor avea loc discuţii între experţi ori vizite la Atena până atunci.

Varoufakis a apreciat că un “acord vindecător” ar putea să fie obţinut luni. El a negat că eşecul întâlnirii a fost provocat de insistenţa partenerilor din zona euro asupra prelungirii actualului plan de salvare şi că nu au fost formulare ameninţări la adresa Greciei în cursul reuniunii. “Noi am explicat de ce nu funcţionează acest plan de salvare”, a spus ministrul grec de Finanţe, subliniind că Atena “vrea alt contract cu Europa”.

Surse guvernamentale de la Atena au declarat pentru Kathimerini că Grecia nu va accepta o prelungire a planului actual şi că negocierile vor continua cu scopul de a se ajunge la o “soluţie reciproc acceptabilă”.

Potrivit acestor surse, reprezentanţii Atenei la Eurogrup au prezentat la Bruxelles argumentul Executivului potrivit căruia planul de salvare a eşuat, amploarea “impactului umanitar al crizei” şi au discutat despre îngrijorările referitoare la uriaşa datorie publică a ţării.