BusinessMagazin

Tag: Eurobarometru

  • Eurobarometru: jumătate dintre români cred că beneficiază de pe urma comerţului internaţional

    Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat miercuri de Comisia Europeană, 60 % dintre europeni consideră că ei beneficiază personal de pe urma comerţului internaţional, procent care este cu 16 puncte procentuale mai mare decât în urmă cu 10 ani, când s-a efectuat ultimul astfel de sondaj.

    În România, 9% dintre cetăţeni spun că beneficiază mult de pe urma comerţului internaţional (UE: 19%) iar 36% (UE: 41%) spun că bene ficiază oarecum.

    În schimb 28% dintre români spun că nu prea beneficiază (UE 19%) şi 20% că nu beneficiază de loc (UE 14%). 7% dintre cetăţenii UE, dar şi din români au răspuns că nu ştiu.

    Oamenii cred că beneficiază, de pe urma comerţului internaţional, de alegeri mai variate (51% dintre români, 54% dintre europeni), de produse mai ieftine (27%, respectiv 36%), de o evoluţie favorabilă a economiei europene (23% dintre români, 30% dintre europeni), de apariţia unor noi locuri de muncă (17% români, 21% europeni) sau de produse cu o calitate mai bună (23% români, 11% europeni).

    44% dintre români tind să fie de acord cu politica comercială a UE (47% europeni), iar 16% dintre români (24% europeni) sunt de acord cu faptul că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor sale în ansamblu decât atunci când acestea acţionează pe cont propriu.

    Cercetarea a arătat, de asemenea, că 71 % dintre respondenţi consideră că UE este mai eficace în apărarea intereselor comerciale ale ţărilor lor decât în cazurile în care ele acţionează pe cont propriu.

    Comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, a declarat: „Când am preluat funcţia de comisar în urmă cu cinci ani, exista o serie de critici împotriva comerţului internaţional şi a modului în care Comisia a purtat negocierile comerciale. Prin urmare, am decis să reformăm modul în care facem politica comercială. Prin creşterea transparenţei, am dorit să creăm un climat de încredere. Acest sondaj Eurobarometru dovedeşte că am reuşit. În prezent, cetăţenii au opinii mai pozitive în ceea ce priveşte comerţul decât în urmă cu zece ani. Majoritatea cetăţenilor consideră că schimburile comerciale le aduc beneficii directe şi că, în negocierile pe care le desfăşoară, Comisia este transparentă. Aceste opinii sunt foarte pozitive într-o perioadă de creştere a protecţionismului şi a conflictelor comerciale în întreaga lume! ”

    Raportul cuprinde o gamă largă de aspecte legate de gradul de informare, de percepţii şi de atitudini ale cetăţenilor europeni faţă de comerţul internaţional, printre altele:

    Obiectivele şi priorităţile politicii comerciale a UE: 54 % dintre respondenţi sugerează că principala prioritate a politicii comerciale a UE ar trebui să fie crearea de locuri de muncă în UE. Apărarea standardelor UE în materie de mediu şi de sănătate a devenit, de asemenea, importantă pentru europeni, jumătate dintre respondenţi considerând că ea este o prioritate. Această opinie este mai prevalentă cu 20 de puncte procentuale faţă de 2010. Mai mult de jumătate dintre europeni recunosc, în acelaşi timp, că politica comercială a UE a luat deja în considerare impacturile social, asupra mediului şi asupra drepturilor omului, atât în UE, cât şi la nivel mondial.

    Trei sferturi dintre europeni sunt de acord că avem nevoie de norme pentru comerţul internaţional. Şase din zece respondenţi susţin că ei au încredere că UE îşi desfăşoară politica comercială într-un mod deschis şi transparent.

    Avantajele comerţului: 54 % dintre cei care consideră comerţul internaţional ca fiind benefic pentru ei consideră că acest beneficiu se materializează într-o gamă mai largă de produse, în timp ce 36 % consideră că reducerea preţurilor este cel mai important beneficiu. Aceste beneficii par a fi mai tangibile pentru respondenţii mai tineri şi pentru cei cu un nivel mai înalt de educaţie şi de venituri.

    Echitatea în comerţul internaţional: o treime dintre cei chestionaţi consideră că este o naivitate să existe aşteptarea ca alte ţări să respecte normele comerciale. Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de părere că UE ar trebui să mărească taxele la import pentru ţările din afara UE sau pentru întreprinderile care nu respectă normele comerţului internaţional.

    Prin urmare, rezultatele sondajului confirmă o bună concordanţă între priorităţile formulate de cetăţenii UE şi cele stabilite în strategia UE „Comerţ pentru toţi” urmată în ultimii cinci ani. În această perioadă au intrat în vigoare 16 noi acorduri comerciale ale UE cu părţi terţe, unele acorduri fiind de importanţă majoră, precum cele cu Canada şi Japonia. Comerţul internaţional sprijină în prezent 36 de milioane de locuri de muncă în UE, cu 5 milioane mai mult decât în 2014. S-a pus un accent sporit pe transparenţă şi pe dezvoltarea sustenabilă, în condiţiile în care protecţia mediului şi a drepturilor lucrătorilor a devenit o piatră de temelie a politicii comerciale a UE. Măsurile protecţioniste unilaterale au sporit necesitatea ca UE să intervină şi să apere europenii împotriva măsurilor comerciale neechitabile şi ilegale instituite de alţii. În prezent, există în vigoare peste 130 de măsuri de apărare comercială ale UE, care contribuie la protejarea a 343 000 de locuri de muncă în Europa.

    Datele prezentate în raport vor servi, de asemenea, ca bază importantă pentru definirea obiectivelor şi a practicilor în materie de politică comercială pentru anii următori.

  • Eurobarometru: 60% dintre români cred că deciziile privind migraţia trebuie luate la nivelul UE

    Imigraţia şi terorismul sunt preocupările cu cel mai rapid ritm de creştere în rândurile cetăţenilor din Uniunea Europeană, conform ultimului Eurobarometru comandat de Parlamentul European, şi realizat de TNS. La sondaj au răspuns 28.150 de persoane din toate statele membre în perioada 19 – 29 septembrie 2015.

    Doi din trei europeni consideră că deciziile legate de migraţie trebuie să fie adoptate la nivelul Uniunii Europene, mai degrabă decât la nivelul guvernelor naţionale. Procentul de 66% reprezintă o medie, existând diferenţe semnificative de la o ţară la alta. Astfel, în ţări precum Cipru, Germania, Spania, Luxemburg sau Olanda, între 79% şi 81% dintre cetăţeni favorizează adoptarea deciziilor la nivel comunitar, în timp ce în timp ce în Estonia, Polonia şi Slovacia, procentul este de 40%.

    Dintre români, 60% consideră că deciziile trebuie luate mai degrabă la nivelul UE.

    Totodată, 78% dintre cetăţenii UE consideră că e nevoie de o mai bună distribuţie a solicitanţilor de azil. Ţările cu procentele cele mai mari (peste 90%) în favoarea acestei afirmaţii sunt Germania, Suedia, Malta, Grecia, Olanda şi Belgia, în timp ce în România 59% din persoane sunt de acord. În ţări precum Cehia, Slovacia şi Estonia, ponderea celor care susţin o mai bună distribuţie este sub 50%.

    Cei 78% dintre cetăţenii care sunt de acord cu o mai bună distribuţie a solicitanţor de azil au fost chestionaţi ulterior în legătură cu metoda concretă de distribuţie, mai exact cotele obligatorii decise la nivelul UE. Măsura este susţinută de 75% dintre europenii, respectiv 44% dintre românii care anterior se pronunţaseră în favoarea unei mai bune distribuţii a solicitanţilor de azil.

    Referitor la criza economică, 32% dintre europeni cred că aceasta va mai dura mulţi ani, acelaşi procent fiind înregistrat şi în România. Printre cei mai optimişti se numără locuitorii din Malta, Danemarca şi Irlanda, în timp ce peste 50% din greci şi francezi se declară pesimişti cu privire la sfârşitul crizei economice.

  • Eurobarometru: Doar 34% dintre români consideră că România merge în direcţia corectă

    74% dintre români se declară optimişti în legătură cu viitorul UE (media europeană fiind de 56%), cu 11% mai mulţi în 2014 faţă de 2013, conform ultimului Eurobarometru prezentat, luni, de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

    60% dintre români au încredere în UE, iar 68% se simt cetăţeni români, în creştere faţă de 56% în 2013.

    Marea majoritate a românilor (74%) consideră că UE se îndreaptă în direcţia cea bună, în timp ce numai 34% spun că România merge în direcţia corectă.

    17% dintre repondenţi percep situaţia economiei naţionale ca fiind bună şi foarte bună. În ceea ce priveşte aşteptările pentru următoarele 12 luni, 35% se aşteaptă ca situaţia economică să se îmbunătăţească.

    53% dintre români sunt mulţumiţi de modul în care îşi exercită drepturile democratice în cadrul UE, în timp ce doar 25% sunt satisfăcuţi de modul de funcţionare a democraţiei româneşti, în creştere, totuşi, cu 10% faţă de 2013.

    Totodată, românii sprijină într-o măsură mult mai mare decât media europeană priorităţile Comisiei Juncker. Astfel, politica de extindere a UE este susţinută de 72% dintre repondenţi, faţă de media europeană de 39%, românii situându-se pe primul loc în acest sens.

    La nivel naţional, românii sunt preocupaţi de şomaj şi inflaţie, precum şi de starea sistemului sanitar şi de asistenţă socială.

    88% dintre cei chestionaţi apreciază că situaţia locurilor de muncă în România este proastă şi foarte proastă.

    Românii apreciază pozitiv drepturile lor în alitate de cetăţeni europeni, 84% fiind mulţumiţi de dreptul de a lucra în orice stat membru.

    Eurobarometrul a fost realizat în perioada 8-17 noiembrie 2014.

    Au fost intervievate 1.016 de persoane, marja de eroare fiind de 3%.

     

  • Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue

    Sondajul privind Mecanismul de Cooperare pentru România şi Bulgaria a fost publicat marţi, cu o zi înainte de publicarea raportului MCV.

    În cazul României, nouă din 10 repodenţi au identificat deficienţele din sistemul judiciar şi corupţia drept probleme foarte importante.

    Conform studiului, 34% dintre români consideră că situaţia din sistemul judiciar s-a îmbunătăţit faţă de 2012, când doar 20% credeau acest lucru, iar 22% apreciază că există îmbunătăţiri în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, cu 13% mai mult faţă de precedentul Eurobarometru.

    De asemenea, 56% dintre cei chestionaţi au precizat că sunt conştienţi de faptul că Uniunea Europeană, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, în timp ce 44% dintre bulgari conştientizează rolul raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare asupra progreselor din Bulgaria.

    Totodată, 43% sunt de părere că situaţia din sistemul judiciar se va îmbunătăţi în următorii cinci ani, în timp ce 16% cred că se va înrăutăţi.

    În România, 73% dintre repondenţi consideră că UE a avut un impact pozitiv asupra remedierii deficienţelor din justiţie, iar 67% apreciază că a avut un impact pozitiv asupra corupţiei.

    73% dintre români şi 78% dintre bulgari doresc ca MCV să continue până când ţările lor ajung “la standarde comparabile cu cele ale altor state membre”.

    Eurobarometrul privind MCV a fost realizat în octombrie 2014 de către institutul TNS Political & Social pentru Comisia Europeană. Au fost chestionate telefonic 2.010 de persoane din Bulgaria şi România cu vârsta de peste 15 ani.

  • Cine sunt campionii plăţilor la negru în Europa

    Pe locurile următoare se situează cei din Croaţia (8%) şi cei din Grecia, Slovacia şi România (7%), în timp ce ţările unde plăţile se desfăşoară cel mai corect sunt Germania, Finlanda, Franţa, Suedia (1% din angajaţi declară că au primit plăţi salariale “în plic”) şi Malta (0%).

    Pe ansamblul UE, faţă de situaţia din 2007 se constată o ameliorare a conduitei fiscale a angajatorilor (ponderea salariaţilor plătiţi la negru a scăzut de la 5% la 3%), însă zona din UE unde plata la negru rămâne cea mai mare rămâne Europa Centrală şi de Est.

    Interesant este că România are cea mai mare pondere de respondenţi (16%) care au refuzat să răspundă la întrebarea Eurobarometrului (“Aţi primit la negru o parte sau tot salariul de la angajator?”), pe locurile următoare situându-se respondenţii din Bulgaria şi Cipru (4%).

  • Eurobarometru: Românii sunt preocupaţi de situaţia economică şi de creşterea preţurilor

    74% din români consideră că vocea lor nu contează în UE. De altfel, majoritatea respondenţilor susţin că vocea lor nu are nicio importanţă, cu excepţia danezilor.

    Pe de altă parte, 63% din români sunt foarte optimişti în legătură cu viitorul Europei, capitol la care sunt depăşiţi de danezi – 75%, irlandezi şi maltezi – 67%, polonezi şi estoni – 66%, letoni – 65% şi belgieni – 64%.

    Cei mai pesimişti faţă de viitorul spaţiului comunitar sunt grecii, ciprioţii şi portughezii.

    Şomajul rămâne principala preocupare a europenilor la nivel naţional. 49% sunt îngrijoraţi de perspectiva şomajului, 33% de situaţia economică şi 20% de creşterea preţurilor. Pentu români, în schimb, principala grijă o reprezintă situaţia economică – 41%, urmată de creşterea preţurilor – 34% şi abia pe locul trei şomajul – 33%.

    La întrebarea care sunt cele mai importante chestiuni cu care se confruntă UE în prezent, 41% din români au indicat tot situaţia economică, iar 26%, şomajul.

    În ceea ce priveşte situaţia economiei naţionale, 85% din români au o părere foarte proastă, aflându-se pe locul 11 din cele 28 de state. Topul este condus de greci, care au părere foarte proastă despre economie în proporţie de 98%, urmaţi de ciprioţi – 97%, portughezi, unguri şi spanioli – 96%. La polul opus sunt suedezii, 85% având o părere foarte bună despre economia naţională, germanii – 82% şi danezii – 74%.

    Referitor la evoluţia economiei naţionale şi europene în următoarele 12 luni, majoritatea respondenţilor consideră că situaţia va rămâne “la fel”. La acest capitol, românii sunt împărţiţi: 38% apreciază că situaţia economică nu se va schimba, iar 34% cred că se va înrăutăţi.

    În 11 state membre, majoritatea populaţiei consideră că impactul crizei asupra pieţei muncii a ajuns la apogeu, cei mai optimişti fiind danezii – 71%, olandezii – 60% şi irlandezii – 56%.

    În 16 state, impresia generală este că “ce-i mai rău abia urmează”. 48% din români cred acest lucru, cei mai pesimişti fiind ciprioţii – 87%, grecii – 71%, portughezii – 67 şi francezii – 66%.

    Întrebaţi dacă sunt în favoarea unei uniuni economice şi monetare cu o monedă unică, 58% din respondenţii din România s-au declarat de acord şi 29% împotrivă.

    Locuitorii din Luxemburg – 79%, Slovenia şi Slovacia – 78% sunt cei mai mari susţinători ai unei uniuni economice şi monetare, în timp ce britanicii, suedezii şi cehii sunt împotrivă.

    La întrebarea “dacă se simt cetăţeni ai UE”, 56% din români au răspuns negativ, iar 41% au spus “da”.

    Cetăţenii din Luxemburg se simt cetăţeni ai UE în proporţie de 85%, cei din Malta în proporţie de 74%, urmaţi de finlandezi şi germani – 73%. În schimb, doar 42% din britanici şi greci se simt europeni.

    57% din români susţin că nu îşi cunosc drepturile de cetăţeni europeni, iar 40% spun că sunt informaţi în legătură cu aceste drepturi. Cei mai informaţi sunt finlandezii – 64%, iar cei mai neinformaţi sunt francezii – 29%.

    Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2013 este cea mai recentă ediţie a sondajului de opinie bianual organizat de Comisia Europeană. El a fost realizat prin intermediul unor interviuri directe între 2 şi 17 noiembrie 2013. Au fost intervievate 32.409 de persoane din cele 28 de state membre ale UE şi din cele 5 ţări candidate (fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Islanda, Muntenegru şi Serbia).

  • STUDIU: Numai jumătate dintre români se simt cetăţeni europeni

    Astfel, procente asemănătoare celui din România mai sunt înregistrate în ţări ca Italia (51%), Marea Britanie (48%), Bulgaria (47%) şi Grecia (46%).

    De asemenea, în ţări vecine României cum ar fi Ungaria, Cehia sau Cipru procentul este de 54%-55%.

    Pe de altă parte, nu mai puţin de 87% dintre luxemburghezi se simt şi cetăţeni europeni, procente ridicate fiind şi în rândul finlandezilor (78%), maltezilor (76%), danezilor, germanilor, polonezilor (74%), suedezilor, estonienilor şi spaniolilor (73%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A sta acasă în Europa fără frontiere

    Peste 6 din 10 cetăţeni (63%) afirmă că nu au călătorit deloc într-o altă ţară comunitară. Conform sondajului, 12% dintre români au călătorit cel puţin o dată în UE, 9% de două până la cinci ori, 4% de peste cinci ori şi 74% deloc.

    Pentru comparaţie, europenii care au stat cel mai mult acasă au fost grecii (83% nu au călătorit deloc în altă ţară UE), urmaţi de bulgari (78%) şi de portughezi (76%), iar cei mai plimbăreţi au fost luxemburghezii, dintre care numai 23% au avut zero voiaje în Europa.

    Cetăţenii a 18 state membre nu au plecat deloc în altă ţară comunitară în ultimul an.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Ar trebui UE să facă ordine la noi în ţară?

    Spre deosebire de chestionarul pentru români, chestionarul adresat bulgarilor pe tema implicării UE a inclus şi un al treilea criteriu, pe lângă combaterea corupţiei şi remedierea deficienţelor din sistemul judiciar fiind inclusă şi combaterea crimei organizate.

    Sursa: Eurobarometrul CE. Sondajul a inclus 1.003 cetăţeni bulgari şi 1.001 cetăţeni români în vârstă de peste 15 ani.

  • Eurobarometru: Încrederea românilor în UE a ajuns la cel mai scăzut nivel

    Ritmul de scădere a încrederii a fost unul accelerat, astfel că în timp ce la nivelul UE 27 scăderea încrederii că direcţia urmată de Uniune este cea corectă a fost de doar 8%, în cazul României erodarea a fost mai mare, respectiv de 14%. Nivelul de încredere a scăzut de la 60% în toamna lui 2010, la 46% în toamna lui 2011. Studiul arată totuşi că, “deşi România se înscrie şi ea în tendinţa observabilă la nivelul tuturor statelor membre, şi anume aceea de scădere a gradului de încredere în direcţia urmată de UE, ea se situează totuşi semnificativ peste media europeană a încrederii, care este de 38%”.

    Mai multe pe mediafax.ro