Tag: Eurobank

  • Culisele vânzării uneia dintre cele mai importante bănci din România

    Cu o seară înainte, pe 23 noiembrie, Ömer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a stat o oră şi jumătate la Gala ZF înainte de a reveni la finishul negocierilor cu Eurobank pentru Bancpost.

    Vineri, la prânz, imediat după semnare, într-o discuţie cu ZF, Tetik, sorbind dintr-un nou cappuccino, spunea că nu a dormit de 36 de ore şi mai avea puterea să explice alături de Horia Ciorcilă, preşedintele băncii de 16 ani şi cel mai mare acţionar individual privat, ce înseamnă această achiziţie şi cum va arăta Banca Transilvania după integrare: va ajunge la o cotă de piaţă de 16%, un profit anual de peste 300 milioane de euro şi, paradoxal, ”nu vrem să fim numărul 1 în piaţă, nu vrem să ne transformăm într-o bancă corporatistă, ci vrem să rămânem o bancă antreprenorială cu decizii luate rapid, care să fie prima opţiune de bancă pentru companiile româneşti“.

    Achiziţia Bancpost, care aduce Băncii Transilvania active de aproape 2 miliarde de euro şi o reţea de depozite râvnită de toată lumea, de aproape 1,8 miliarde de euro, plus un profit de 50 de milioane de euro pe an, a început în vara lui 2016. Atunci, o echipă de bancheri de investiţii de la Londra, de la Barclay’s, una dintre cele mai mari bănci britanice, s-a prezentat la Banca Transilvania spunând că ei ştiu de proiectul ”Florance“ – vânzarea Bancpost.

    Bancherii de investiţii, o specie aparte, le-au spus celor din Cluj de ce ar trebui să cumpere Bancpost şi de ce ar trebui să lucreze cu ei în această tranzacţie, adică să-i angajeze consultanţi. Deşi până atunci nu lucraseră niciodată cu Barclay’s, Horia Ciorcilă şi Ömer Tetik au mers pe mâna lor, mai ales că de partea cealaltă a baricadei, bancherii angajaţi de Eurobank pentru vânzare erau ”prietenii“ lor de la Londra de la băncile Mediobanca şi HSBC.

    În tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii, cei mai interesaţi într-un deal sunt consultanţii, începând de la bancherii de investiţii şi avocaţii, până la firmele de audit; din acest motiv, ei fac tot posibilul ca o tranzacţie să iasă ca să-şi ia comisionul şi în final bonusul.

    La începutul lui 2017, pe piaţă a apărut la vânzare proiectul ”Florance“, iar Banca Transilvania a fost pregătită. Decizia de a intra în licitaţie a fost luată extrem de rapid în boardul de la Cluj, având în vedere că Bancpost era o bancă din top 10, cu o cotă de piaţă de 2%, ceea ce înseamnă mult într-un sistem bancar românesc cu foarte multe bănci mici.

    Înainte să fie scoasă la vânzare, Bancpost a fost curăţată şi restructurată timp de mai mulţi ani: nu avea linii de finanţare către Eurobank, are personal bine pregătit şi un management bun, după cum spune Horia Ciorcilă. Pe zona de credite de consum şi microfinanţare, produse acordate online, experienţa echipei de la Bancpost este mai puternică decât a Băncii Transilvania, afirmă Ömer Tetik.

    Dacă la Volksbank, o bancă cumpărată de Transilvania în 2014, a fost vorba de achiziţia unor active la un discount extraordinar, o oportunitate pe care o ai o singură dată în viaţă, din care Banca Tramsilvania a marcat un profit de aproape 350 de milioane de euro în mai puţin de trei ani, la Bancpost este vorba de complementaritate, susţine Ciorcilă.

    ”Aici noi cumpărăm capital, nu active, ca la Volksbank. Cumpărăm market share şi clienţi.“

    Deşi este pe locul 9 în piaţă, la depozite atrase este pe locul 5, clienţii Bancpost fiind extrem de loiali acestei bănci, o strategie care vine de la începutul anilor ’90, când Elena Petculescu a înfiinţat Bancpost cu ajutorul Poştei Române, CFR sau al altor companii de stat. Bancpost are multe convenţii de salarii şi plată a pensiilor, iar dispersia depozitelor şi a operaţiunilor în toată ţara este bună, menţionează Ömer Tetik. La Volksbank, Banca Transilvania a cumpărat clienţi în Bucureşti, o zonă unde stătea mai puţin bine, şi în câteva oraşe din sud.

    În viitor, din cauza reglementărilor, cine va dori să fie în sistemul bancar va trebui să aibă volume mari ca să fie profitabil. ”Deşi semestrial noi creştem organic cât are cotă de piaţă o bancă mică, pentru a câştiga volume mai mari nu poţi să creşti decât prin achiziţii“, menţionează Ciorcilă.

    Pentru Banca Transilvania, criza financiară şi economică care a izbucnit în toamna lui 2008 şi ale cărei efecte se văd şi acum a fost cea mai bună oportunitate, o ocazie pe care o ai o singură dată în viaţă: fiind cu spatele la zid, singura strategie de supravieţuire trebuia să fie creşterea. Iar şansa a fost că alte bănci din România s-au retras din cursa pentru creştere ca urmare a directivelor de la centru, lăsând loc liber; s-a adăugat criza grecească şi cipriotă, ce a scos la vânzare bănci care, în condiţii normale, nu ar fi fost vândute niciodată.

    În august 2008, când a început criza de pe Wall Street, Banca Transilvania s-a trezit că s-ar putea să aibă probleme de lichiditate întrucât toate băncile le reduceau liniile de finanţare. Confruntându-se cu această situaţie, Horia Ciorcilă şi Robert Rekkers, CEO-ul băncii de atunci, s-au dus imediat la BNR să explice situaţia: sunt singuri pe piaţă, fiind o bancă românească. Apar zvonuri pe piaţă că s-ar putea să aibă probleme, oamenii încep să-şi retragă banii uitându-se la televizor la ce se întâmplă în America, unde totul cădea de la o zi la alta. În câteva zile, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a convocat Consiliul de Administraţie şi a aprobat într-o discreţie totală un împrumut de urgenţă către Banca Transilvania de 400 de milioane de lei, adică 100 de milioane de euro.

  • Tranzacţia ANULUI în banking! Investitorii se BAT să cumpere o bancă din top. Ce se va întâmpla cu clienţii?

    Scoaterea la vânzare a băncii, a noua bancă din România după active, a atras interesul a opt investitori strategici şi instituţionali, care provin atât din România, cât şi din străinătate, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.

    „Aceşti investitori sunt atât strategici, cât şi instituţionali“, au menţionat sursele citate. Este tranzacţia anului în sistemul bancar din România, iar 8 investitori deja s-au îngrămădit. 

    Tranzacţia ANULUI în banking! Investitorii se BAT să cumpere o bancă din top. Ce se va întâmpla cu clienţii?  

  • Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va fi vândută. Anunţul pe care trebuie să îl ştie clienţii

    Conform unor surse din piaţa financiară, Eurobank a an­ga­jat divizia de investiţii a HSBC de la Londra să se ocupe de acest proces. „Oficial noi nu ştim nimic, dacă există un asemenea proces cei de la Atena se ocupă de el“, a precizat un bancher de la Bucureşti.

    Ca parte a înţelegerilor cu creditorii internaţionali-FMI şi UE, grupurile bancare elene trebuie să-şi reducă activele pe care le deţin în zona  balcanică, proces care are ca termen final 2018.

    În România, National Bank of Greece (NBG) a angajat banca de investiţii Credit Suisse să se ocupe de găsirea unui investitor şi vânzarea băncii din România – Banca Românească.

    Bancpost se situa pe locul 9 în România la finalul lui 2015, cu o cotă de piaţă de 3%, în scădere faţă de 2014.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va fi vândută. Anunţul pe care trebuie să îl ştie clienţii

    Conform unor surse din piaţa financiară, Eurobank a an­ga­jat divizia de investiţii a HSBC de la Londra să se ocupe de acest proces. „Oficial noi nu ştim nimic, dacă există un asemenea proces cei de la Atena se ocupă de el“, a precizat un bancher de la Bucureşti.

    Ca parte a înţelegerilor cu creditorii internaţionali-FMI şi UE, grupurile bancare elene trebuie să-şi reducă activele pe care le deţin în zona  balcanică, proces care are ca termen final 2018.

    În România, National Bank of Greece (NBG) a angajat banca de investiţii Credit Suisse să se ocupe de găsirea unui investitor şi vânzarea băncii din România – Banca Românească.

    Bancpost se situa pe locul 9 în România la finalul lui 2015, cu o cotă de piaţă de 3%, în scădere faţă de 2014.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Eurobank va începe transformarea digitală a subsidiarelor sale din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina

    Eurobank Ergasias S.A. îşi va modifica infrastructura IT şi va începe o transformare digitală prin folosirea unei noi platforme de tip infrastructure-as-a-service (IaaS) oferită de Accenture. Contractul, încheiat pe o perioadă de zece ani, vizează subsidiarele băncii din România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.

    Accenture va furniza astfel servicii de transformare tehnologică pentru o „infrastructură inteligentă” bazată pe o platformă IaaS avansată, care va susţine operaţiunile principale ale băncii, inclusiv activitatea de economisire şi creditare, online banking, procesarea tranzacţiilor şi serviciile pentru carduri de debit şi de credit.

    Iniţiativa este menită să vină în întâmpinarea programului de transformare digitală a grupului şi să susţină creşterea Eurobank în Europa de Sud şi de Est prin creşterea calităţii serviciilor şi reducerea costurilor aferente infrastructurii IT. Încheierea acestui contract continuă relaţia de colaborare de lungă durată dintre Eurobank şi Accenture în domeniul serviciilor de infrastructură IT.

    „Această modernizare şi transformare a infrastructurii IT a Grupului Eurobank face parte din strategia noastră de a ne îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea operaţională în vederea susţinerii tuturor pieţelor europene pe care le deservim. În cadrul acestui proiect inovativ, ne-am unit forţele cu un lider mondial – Accenture”, a spus Stavros Ioannou, Deputy CEO, Group COO & International Activities în cadrul Eurobank Ergasias S.A.

    “Prin implementarea acestui proiect, Eurobank face un pas important în adaptarea la noua eră digitală. IaaS poate ajuta băncile să îşi reducă costurile aferente spaţiului ocupat de hardware, să mărească gradul de automatizare şi să susţină inovaţiile digitale, în prezent sau în viitor”, a declarat Răzvan Pătrunoiu, Country Managing Director al Accenture România.
     

  • Bancpost îl numeşte preşedinte pe Philippos Karamanolis

    Preluarea funcţiei de către Philippos Karamanolis va deveni efectivă începând cu data de 16 mai 2016, fiind subiectul obţinerii autorizării din partea Băncii Naţionale a României. Acesta îl înlocuieşte în funcţie pe George Georgakopoulos care a luat decizia de a da curs unei noi oportunităţi profesionale în afara grupului şi a României.

    Philippos Karamanolis este familiarizat cu activitatea Bancpost, în perioada 2005 – 2008 ocupând poziţia de vicepreşedinte executiv în cadrul băncii. De atunci, a fost preşedinte al comitetului executiv al Eurobank Serbia, cu rol determinant în consolidarea Eurobank ca bancă sistemică în Serbia, o bancă de top ce deţine o poziţie cheie în industrie în majoritatea segmentelor de business.

    Karamanolis s-a alăturat Eurobank în 2001 în vederea lansării operaţiunilor de creditare retail în Bulgaria. Anterior, a deţinut diverse poziţii la compania British Airways din Londra şi la Egnatia Bank din Grecia. Deţine o diplomă în Matematică de la Universitatea Aristotel, Salonic, Grecia şi un master în Ştiinţa Managementului şi Cercetare Operaţională, de la Warwick Business School, Marea Britanie.

  • Eurobank, proprietarul Bancpost, a trecut pe profit în România în primul trimestru, cu 2,3 milioane de euro

    În 2014, Eurobank a înregistrat în România pierderi de 151,2 milioane de euro şi provizioane de 145,4 milioane de euro.

    Activele băncii elene în România se situau la sfârşitul primului trimestru la 3,3 miliarde de euro, în creştere de la 3,26 miliarde de euro în trimestrul patru al anului trecut.

    Veniturile operaţionale ale Eurobank în România au atins în primul trimestru 36,5 milioane de euro după venituri de 37,3 milioane de euro în trimestrul patru.

    Soldul brut al creditelor a crescut cu 2% în intervalul analizat, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, la 2,59 miliarde de euro. În primul trimestru, soldul creditelor se ridica la 2,65 miliarde de euro.

    Portofoliul depozitelor a scăzut cu 3,2% comparativ cu sfârşitul anului trecut, la 1,82 miliarde de euro, dar este peste nivelul de 1,8 miliarde de euro din primul trimestru al anului 2014.

    Eurobank a înregistat în primul trimestru, în România, cheltuieli operaţionale de 25,2 milioane de euro.

    În primul trimestru, creditele cu întârzieri la plată de peste 90 de zile s-au ridicat la 825 milioane de euro, faţă de 800 de milioane de euro la sfârşitul anului trecut.

    Banca a constituit în primele trei luni provizioane pentru credite neperformante de 9,8 milioane de euro, faţă de 41,4 milioane de euro în trimestrul al patrulea.

    Eurobank, a treia mare instituţie de credit din Grecia, a raportat pentru primul trimestru pierderi de 94 milioane de euro, în scădere de la 524 milioane euro în trimestrul patru, respectiv 207 milioane euro în primul trimestru al anului trecut. Veniturile operaţionale au fost de 463 milioane de euro. Grupul a constituit provizioanele pentru credite neperformante de 303 milioane de euro.

    În România, Eurobank controlează Bancpost (a zecea mare bancă din România în funcţie de nivelul activelor), ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

  • Eurobank, proprietarul Bancpost, a trecut pe profit în România în primul trimestru, cu 2,3 milioane de euro

    În 2014, Eurobank a înregistrat în România pierderi de 151,2 milioane de euro şi provizioane de 145,4 milioane de euro.

    Activele băncii elene în România se situau la sfârşitul primului trimestru la 3,3 miliarde de euro, în creştere de la 3,26 miliarde de euro în trimestrul patru al anului trecut.

    Veniturile operaţionale ale Eurobank în România au atins în primul trimestru 36,5 milioane de euro după venituri de 37,3 milioane de euro în trimestrul patru.

    Soldul brut al creditelor a crescut cu 2% în intervalul analizat, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, la 2,59 miliarde de euro. În primul trimestru, soldul creditelor se ridica la 2,65 miliarde de euro.

    Portofoliul depozitelor a scăzut cu 3,2% comparativ cu sfârşitul anului trecut, la 1,82 miliarde de euro, dar este peste nivelul de 1,8 miliarde de euro din primul trimestru al anului 2014.

    Eurobank a înregistat în primul trimestru, în România, cheltuieli operaţionale de 25,2 milioane de euro.

    În primul trimestru, creditele cu întârzieri la plată de peste 90 de zile s-au ridicat la 825 milioane de euro, faţă de 800 de milioane de euro la sfârşitul anului trecut.

    Banca a constituit în primele trei luni provizioane pentru credite neperformante de 9,8 milioane de euro, faţă de 41,4 milioane de euro în trimestrul al patrulea.

    Eurobank, a treia mare instituţie de credit din Grecia, a raportat pentru primul trimestru pierderi de 94 milioane de euro, în scădere de la 524 milioane euro în trimestrul patru, respectiv 207 milioane euro în primul trimestru al anului trecut. Veniturile operaţionale au fost de 463 milioane de euro. Grupul a constituit provizioanele pentru credite neperformante de 303 milioane de euro.

    În România, Eurobank controlează Bancpost (a zecea mare bancă din România în funcţie de nivelul activelor), ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

  • Eurobank: Nu există semne concludente că preţurile locuinţelor vor creşte semnificativ

    “Indicele naţional arată o scădere de 1,6% în ultimul trimestru din 2014 în comparaţie cu trimestrul precedent, menţinându-se perspectiva de stabilitate a preţurilor pentru următoarea perioadă. Variaţia anuală a indicelui a însemnat o scădere de 2,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013. Stagnarea recentă a preţului, combinată cu scăderea medie anuală de 2,6% pe parcursul ultimilor 5 ani, sugerează că stabilitatea va continua pe piaţa rezidenţială din România, fără să existe semne concludente că preţurile vor suferi creşteri semnificative”, se arată într-un comunicat al Eurobank Property Services, care a lansat cel mai recent raport legat de Indicele Proprietăţilor Rezidenţiale pentru piaţa din România, aferent ultimului trimestru din 2014.

    Indicele aferent Bucureştiului a scăzut cu 0,1% în ultimul trimestru din 2014, o reducere a valorii mai mică în comparaţie cu trimestrul precedent, pe când indicele Bucureşti Centru a crescut cu 1,1% în aceeaşi perioadă. Mai mult decât atât, indicele Bucureşti Periferie a prezentat o scădere uşoară de 0,3%, pe când indicele calculat pentru judeţul Ilfov a înregistrat o creştere de 1,7% în trimestrul al patrulea din 2014. De la începutul anului 2014, regiunea Capitalei a prezentat o creştere minoră de la an la an, mai puţin în judeţul Ilfov unde s-a înregistrat o creştere negativă de 1,5%.

    În ceea ce priveşte cele opt diviziuni ale României, în trei dintre acestea a continuat tendinţa de creştere, pe când restul diviziunilor au prezentat o scădere a preţurilor. Pe de-o parte, în diviziunea Dunăre şi Marea Neagră s-a observat cea mai mare creştere trimestrială, de 1,4%, urmată de Diviziunile Sud şi Bucureşti – Ilfov. Pe de altă parte, Diviziunea Vest a înregistrat cea mai abruptă scădere, de 4,9%, urmată de Muntenia, Moldova şi Nord.

    În ceea ce priveşte indicii calculaţi la nivelul celor mai mari zece oraşe din România, aceştia au prezentat o evoluţie trimestrială echilibrată, cu fluctuaţii care pot fi puse mai degrabă pe seama unor corecţii pe termen scurt sau zgomotului statistic, decât să constituie o indicaţie temeinică a unei anumite performanţe, fie negativă, fie pozitivă.

    Preţurile proprietăţilor noi din Bucureşti au continuat să crească mai repede decât media, ajungând la 4,8% în ultimele patru trimestre, pe când proprietăţile vechi situate în Capitală au stagnat. Cu toate acestea, la nivel naţional proprietăţile noi înregistrează scăderi mai mari decât proprietăţile vechi, de 2,6% de la an la an.

    “În general, indicele rezidenţial calculat de EPS arată continuarea trendului de scădere a valorii proprietăţilor. Faptul că indicele agregat la nivel naţional poate fi rezultatul a două tendinţe concurente, de creştere şi de scădere a preţurilor, concomitent cu o uşoară redresare a pieţei de primă importanţă (Bucureşti Centru) sugerează că o creştere a indicelui ar putea fi posibilă în trimestrele următoare”, apreciază autorii studiului.

    Eurobank Property Services este o subsidiară a grupului Eurobank.