BusinessMagazin

Tag: Euro Insol

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Euro Insol: Uztel a ieşit din insolvenţă, după patru ani de reorganizare

    „Prin hotărârea pronunţată în data de 03.03.2017 Tribunalul Dolj a dispus închiderea procedurii reorganizării judiciare faţă de Uztel SA., constatând îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate prin planul de reorganizare”, potrivit documentului citat.

    „Ca urmare a unui management defectuos la 6 septembrie 2010 societatea a fost nevoită să-şi declare starea de insolvenţă. Uztel era într-o vădită incapacitate de plată, acumulând datorii de peste 74 milioane lei. Înregistra restanţe la plata salariilor pe ultimele cinci luni, restanţe către furnizorii de utilităţi şi materii prime. Societatea se confrunta cu o lipsă acută de comenzi ceea ce a condus la încetarea producţiei, neplata impozitelor către bugetul consolidat şi a ratelor către bănci şi firmele de leasing. La data deschiderii procedurii, disponibilităţile băneşti ale societăţii erau de 102.634 lei. Prin implementarea unor măsuri de management adecvate am reuşit să reducem costurile de producţie, să redefinim şi să optimizăm fluxurile şi procesele de producţie”, a declarat Remus Borza, fost practician coordonator al Euro Insol, administratorul judiciar al Uztel S.A..

    „Pe perioada derulării planului de reorganizare, ianuarie 2013-februarie 2017, Uztel a reuşit să-şi plătească atât creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe, cât şi creanţele curente către furnizori, salariaţi şi bugete. În reorganizare, Uztel a făcut plăţi de peste 430 milioane lei”, a adăugat Remus Borza.

    Uztel reprezintă prima subsidiară din Europa a colosului industrial american Standard Oil Company. În 1904 se înfiinţează la Ploieşti Compania Româno-Americană, fiind primul producător de echipament petrolier din Europa. În anul 1950, Ateliere mecanice ale Societăţii Româno Americane au devenit compania UZTEL. În anul 2004, UZTEL S.A. a fost privatizată.

  • Administratorul judiciar al Hidroelectrica a schimbat directorii unor sucursale ale companiei

    “Astfel, domnul Mircea Dordea a fost revocat din funcţia de inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Sibiu, aflată în componenţa sucursalei Sebeş, fiind înlocuit cu domnul Nicolae Mihu. De asemenea, domnul Nicolae Alexandru Varga a fost revocat din funcţia de inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Oradea, din cadrul sucursalei Cluj, fiind înlocuit cu domnul Petru Ioan Vereş”, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica.

    Principalul criteriu de numire în funcţie a noilor ingineri şefi a fost experienţa în exploatarea hidrocentralelor. Noii şefi au ca obiectiv general exploatarea în siguranţă a centralelor hidroelectrice.

    “La Uzina Caransebeş, din cadrul sucursalei Haţeg, a fost numit un nou inginer şef, în persoana domnului Ianaş Rădoi, care l-a înlocuit pe domnul Nicolae Brebu. La sucursala Râmnicu Vâlcea, domnul Cornel Silviu Tatuc, inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Slatina, a fost revocat din funcţie şi înlocuit de domnul George Gabriel Stoica”, precizează comunicatul.

    Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, este în însolvenţă din luna februarie, a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

    Producătorul de electricitate estimează că va înregistra în acest an un profit brut de peste 1 miliard lei (225 milioane euro). Compania a avut în primul semestru un profit brut de 509 milioane de lei, în creştere cu 5,8% faţă de câştigul de 481 milioane de lei din primele şase luni din 2013.

    Hidroelectrica are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităţilor de producţie din România, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.

  • Borza: Hidroelectrica va ieşi din a doua insolvenţă în mai sau iunie 2015

     “Ieşirea din insolvenţă va avea loc în mai sau iunie anul viitor”, a declarat Borza pentru MEDIAFAX.

    El a adăugat că a doua insolvenţă a Hidroelectrica va dura mai mult faţă de precedenta pentru că judecătorul Mircea Moldovan este în custodia statului şi trebuie desemnat altul, iar unele contestaţii nu au termene de judecată stabilite înă şi urmează şi vacanţa judecătorească (în intervalul 1 iulie – 31 august, n.r.).

    Judecătorul Mircea Moldovan şi alţi trei judecători, toţi de la tribunalul Bucureşti, au fost reţinuti de DNA în 19 mai, fiind acuzaţi de luare de mită şi abuz în serviciu. Moldovan se numără printre judecătorii care au decis în luna februarie a acestui an reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica.

    Compania este în insolvenţă a doua oară în mai puţin un an, după ce a trecut printr-o procedură similară între iunie 2012 şi iunie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cetăţean australian a cumpărat apartamentul construit la cea mai mare înălţime din Bucureşti

    Apartamentul de tip penthouse se află la etajul 25 al celui de-al treilea turn din complex şi are o suprafaţă utilă de 186 mp şi o terasă exterioară de 205 mp. Apartamentul are o înaltime interioară de 6 metri, care va permite cumpărătorului crearea unui etaj interior şi extinderea spatiului locuibil până la 372 mp.  

    “Datorită caracteristicilor sale – înaltimea, panorama şi executia tehnică – proiectul Asmita Gardens este inegalabil în România. Structura sa de tip ‘tub în tub’ similară cu cea folosită la construcţile din zone cu activitate seismică intensă ca Japonia sau Noua Zeelanda, priveliştea pe 360 grade, faptul că în vecinatatea sa se află Parcul Natural Văcăreşti, dar şi posibilitatea de a vedea chiar şi munţii atunci când e senin – toate au fost ingredientele care l-au convins pe Mark Hoddinott să achiziţioneze penthouse-ul”, a declarat Remus Borza, partener in cadrul Euro Insol.

    Apartamentul a fost achizitionat fără finisaje la o valoare de 372.000 Euro, cumpărătorul urmând să facă mai multe schimbări în privinţa structurii interioare (compartimentare, reorganizarea tubulaturii, etc), pentru a obţine spaţiul dorit. Noul proprietar a angajat-o pe Alina Vasile, un specialist in design interior de la compania EV Design pentru a dezvolta un concept modern de arhitectură şi design pentru acest apartament.

    “În octombrie anul trecut, când am venit prima data la Asmita, voiam să achizitionez un studio. Am fost impresionat de amplasament şi, din curiozitate, am vazut şi penthouse-ul de la etajul 25. Am fost cucerit de priveliştea care îţi taie respireţia şi mai ales de lipsa finisajelor, fiind interesat de crearea unui spaţiu pe care să-mi pun amprenta. Am aflat mai târziu că e cel mai înalt apartament din România, de aceea simt că am o datorie faţă de români. Vreau să creez aici un spaţiu cu care să ne mândrim cu totii”, a declarat Mark Hoddinott, proprietarul apartamentului.

    Inaugurat în iunie 2012 în urma unei investiţii de 120 de milioane de euro, complexul rezidential Asmita Gardens este cel mai scump proiect imobiliar dezvoltat in Romania. Asmita Gardens este administrată în prezent de Euro Insol, firma specializată în reorganizare judiciară.

  • Remus Borza, trimis în judecată pentru conflict de interese

     Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au finalizat cercetările şi i-au trimis în judecată pe avocaţii Remus Adrian Borza şi Nicoleta Munteanu, pentru conflict de interese, a anunţat instituţia, într-un comunicat de presă.

    Dosarul a fost trimis pentru soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

    Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a înregistrat în 25 februarie 2013 dosarul în care Remus Borza şi Nicoleta Munteanu, avocaţi în Baroul Bucureşti, sunt suspectaţi de conflict de interese, iar în 8 iulie a început urmărirea penală în cazul acestora.

    Procurorii au stabilit, în urma verificărilor, că Nicoleta Munteanu, în calitate de reprezentant legal al Euro Insol SPRL, desemnată administrator judiciar al companiei Hidroelectrica, în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013, a încheiat 34 de contracte de asistenţă juridică între firma de insolvenţă şi Societatea Civilă Profesională de Avocaţi “Borza şi Asociaţii”. Asistenţa juridică a constat în reprezentare, redactare, semnare şi depunere a actelor în mai multe procese civile aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care SC Hidroelectrica avea calitate de parte. Munteanu era asociat şi la SCP “Borza şi Asociaţii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvoltatorul proiectului Silver Mountain, în insolvenţă. Administrator judiciar este Euro Insol

     “Avem o experienţă mai mult decât relevantă în administrarea unor proiecte imobilare de mari dimensiuni. Rezultatele obţinute la Asmita Gardens, Ibiza Sol, Citadella, Verdi Park ne-au recomandat pentru acest mandat. Împreună cu actualii acţionari şi cu principalul creditor, BCR, vom încerca să găsim sursele de finanţare pentru a finaliza proiectul astfel cum a fost imaginat de Dan Fisher (fost acţionar principalul acţionar, decedat anul trecut, n.r.)”, a declarat într-un comunicat Remus Borza, practicianul coodonator al Euro Insol.

    Firma menţionează că societatea a făcut obiectul mai multor încercări de executare silită din partea creditorilor BCR şi DITL Braşov.

    INR Management Real Estate a lansat în 2008 construcţia celui mai mare proiect imobiliar din România, estimat la peste 300 de milioane de euro. Firma intenţiona să construiască o mini-staţiune, cu apartamente şi vile, un hotel cu 184 de camere afiliat lanţului Raddison SAS, două săli de cinematograf, un heliport, un club de tenis şi un teren de golf cu 18 găuri amenajat pe un teren de 440.000 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro Insol: În 2013 vom concedia 600 de angajaţi din Hidroservurile deţinute de Hidroelectrica

     “Vor începe mâine (vineri – n.r.) disponibilizări la Hidroservurile Slatina, Vâlcea şi Porţile de Fier, care sunt acum cele mai vocale. Să nu strige prea tare vreunul să facă pneumonie şi să nu intre în faliment direct”, a afirmat reprezentantul Euro Insol, Remus Borza, într-o conferinţă de presă.

    Cele opt Hidroservuri controlate de Hidroelectrica au în total 2.500 de angajaţi.

    Potrivit lui Borza, de vineri până în luna iunie vor fi concediate 300 de persoane, iar până la sfârşitul anului îşi vor mai pierde locurile de muncă din Hidroservuri alţi 300 de angjaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro