BusinessMagazin

Tag: etiopia

  • Boeing ia în considerare creşterea datoriilor companiei, pe fondul crizei aeronavelor 737 MAX

    Costructorul american de aeronave Boeing are în vedere să îşi majoreze împrumuturile pentru a-şi consolida finanţele după blocarea la sol a aeronavei sale 737 MAX, transmite Reuters.

    De asemenea, compania vrea să amâne unele cheltuieli de capital, să îngheţe unele achiziţii şi să îşi reducă din costurile destinate cercetării şi dezvoltării pentru a avea bani la dispoziţie.

    Criza pe care o traversează compania Boeing se adânceşte, după ce aceasta a informat că va suspenda, din ianuarie, producţia aeronavelor 737 MAX, prima mare oprire a liniei de asamblare din ultimii 20 de ani.

    Autorităţile de reglementare au interzis zborurile cu aceste aeronave în luna martie anul trecut, în urma accidentelor din Indonezia şi Etiopia soldate cu 346 de victime.

    Boeing a continuat să producă aeronave 737 MAX chiar şi după interdicţia de a mai zbura din luna martie, însă a redus producţia lunară de la 52 de aparate în aprilie la 42.

    Luna trecută, Consilul de Aministraţie al Boeing l-a concediat pe Dennis Muilenburg, directorul general al companiei, din cauza eşecurilor repetate ale acestuia de a o scoate din criza care a afectat compania aeriană şi a costat până acum 9 miliarde de dolari.

    Acţiunile Boeing scădeau luni, la bursa de la New York, cu 1,3%, la 328,29 de dolari.

  • BREAKING A fost decernat Premiul Nobel pentru Pace 2019. Marele câştigător este premierul etiopian Abiy Ahmed

    Awol Allo, profesor de origine etiopiană, asociat al Universităţii Keele din Marea Britanie, a declarat că Abiy Ahmed merită premiul pentru pace pentru rolul pe care l-a avut în încheierea unui conflict de 20 de ani între Etiopia şi Eritreea.

    “Sunt de părere că ce a făcut Abiy cu problema privind Eritreea a fost ceva foarte curajos şi remarcabil. Cele două ţări nu se mai află în război. Familiile au fost reunite pentru că zborurile între cele două state au fost reluate. Relaţiile care au fost tensionate timp de 20 de ani au fost refăcute”, a afirmat acesta.

    Preşedinta Comitetului Nobel norvegian, Berit Reiss-Andersen, a declarat că “eforturile lui Abiy Ahmed merită să fie recunoscute şi au nevoie să fie încurajate”, adăugând că speră ca acest premiu “să consolideze munca importantă a premierului etiopian”.

    “Premierul Abiy Ahmed a căutat să promoveze reconcilierea, solidaritatea şi justiţia socială”, a declarat aceasta.

    După preluarea şefiei Guvernului, în aprilie 2018, Abiy Ahmed a luat măsuri de eliminare a represiunii politice, eliberând prizonierii politici, înlăturând interdicţiile ce vizau partidele politice şi anchetând oficialii acuzaţi de abuzuri la adresa drepturilor omului.

    Anul acesta au fost nominalizaţi pentru Premiul Nobel pentru Pace 223 de persoane şi 78 de organizaţii.

  • Milenialii renunţă la Booking şi Airbnb? Tot mai mulţi tineri cumpără vacanţe prin intermediul agenţiilor

    „Tot mai mulţi tineri se adresează agenţiei pentru pachete complete de sejururi şi circuite, cca. 80% dintre ei solicitând o vacanţă în afara ţării.”, a declarat Carmen Pavel, preşedintele agenţiei de turism J’Info Tours.

    Conform unei analize făcute de agenţia de turism J’Info Tours asupra comportamentului de cumpărare al turiştilor săi, se observă o creştere cu 12%, pe ultimele 12 luni, a numărului de vânzări de sejururi şi circuite către cei din generaţia Millennials (tinerii între 23 şi 38 de ani), faţă de perioada iulie 2017- iulie 2018.

    „Motivul principal pentru care aceştia încep să se reorienteze către consilierii în turism sunt: lipsa timpului necesar pentru organizarea cap-coadă a unei vacanţe, aceasta implicând multă documentare, rezervări şi informaţii dificil de gestionat, uneori. De asemenea, agenţia capată din nou valoare în ochii călătorului sub 40 de ani, pentru că un consilier în turism te poate sfătui să alegi vacanţa potrivită stilului tău de viaţă, îţi poate furniza mai multe informaţii şi, mai ales, poate gestiona neplăcerile ce pot apărea pe parcursul ei, găsind cele mai bune soluţii. Astfel, eşti protejat în cazul în care pleci printr-o agenţie, pentru că aceasta răspunde de serviciile contractate de tine.”, a adăugat Carmen Pavel.

    J’Info Tours a constatat că aproximativ 80% dintre tinerii între 20 şi 40 de ani, care contactează agenţia, preferă circuitele pe continentul american, Statele Unite fiind una dintre destinaţiile pe care se observă o creştere a numărului de cereri, cu cca. 18%, în ultimele şapte luni faţă de perioada similară a lui 2018.

    „Mulţi tineri vor să ajungă în oraşele emblemă ale SUA: New York, San Francisco şi Los Angeles şi pe plajele din Hawaii. Las Vegas este una dintre destinaţiile care continuă să fascineze, astfel încât sunt căutate circuitele care cuprind celebrul oraş al luminilor şi al cazinourilor.” a mai spus preşedintele J’Info Tours, Carmen Pavel.

    „Marea surpriză vine dinspre America de Sud, Mongolia şi Etiopia. Dacă, până în prezent, peste 70% dintre cei ce mergeau în circuitele spre aceste destinaţii aveau, la vremea rezervării, peste 60 de ani, acum se observă o schimbare de profil al turistului.

    Astfel, pentru finalul lui 2019 şi pentru 2020, cca. 45% din numărul rezervărilor spre locurile sus amintite, sunt din partea celor de până în 40 de ani, ce provin din marile oraşe ale României. Aceştia doresc să se rupă de ritmul cotidian alert şi preferă vacanţele în care se pot bucura de natură şi peisaje spectaculoase. Ei îşi rezervă expediţii pe urmele civilizaţiilor străvechi, maiaşe şi incaşe din ţările sud-americane, Mexic, Peru, Guatemala, Bolivia sau vacanţele în care se trăieşte experienţa vieţii de nomad, cum sunt cele în Mongolia.

    Destinaţia care trezeşte interesul celor între 35 şi 55 de ani, ce au ca pasiuni fotografia, religia şi istoria este Etiopia cu ale sale populaţii tribale şi cu atracţii turistice cu puternică încărcătură religioasă. Se ştie că Etiopia este ţara care, după Rusia, are cea mai mare comunitate de ortodocşi si deţine Chivotul cu Tablele Legii, dăruite de Dumnezeu lui Moise, pe Muntele Sinai.” a precizat Carmen Pavel.

    Creşterea numărului celor ce nu-şi mai organizează singuri vacanţele, ci apelează din nou la agenţii se observă şi în alte părţi ale lumii, cum rezultă din rapoartele unor organizaţii din turism din Marea Britanie sau SUA.

    Potrivit raportului ABTA (asociaţie ce reuneşte peste 1200 de agenţii din Marea Britanie) privind trendurile în turismul lui 2019 (Travel Trends Report 2019), turiştii încep să apeleze din nou la agenţii, 45% dintre aceştia manifestându-şi încrederea că profesoniştii din domeniu îi pot consilia şi le pot oferi vacanţele potrivite nevoilor lor.

    Raportul anual al MMGY Global (cea mai mare agenţie de marketing intergrat, din domeniul turismului şi industriei ospitalităţii), Portretul călătorilor americani (Portrait of American Travelers), publicat în iulie 2019, relevă şi el faptul că 13% dintre vacanţe au fost rezervate prin agenţiile de turism, faţă de 8% în 2018.

    Potrivit aceluiaşi raport, 19% dintre consumatorii de vacanţe au declarat că intenţionează să utilizeze serviciile oferite de o agenţie de turism, în următorii doi ani, faţă de 16% în 2018.

    De asemenea, tot conform studiilor MMGY, 24% dintre Mileniali au declarat că, în ultimul an, au contractat o vacanţă printr-o agenţie, comparativ cu cei din generaţia Baby Boomers (cei între 55 şi 75 de ani) dintre care numai 12% au apelat la o agenţie şi cu cei aparţinând Generaţiei X (cu vârste între 40 şi 54 ani) care au apelat doar în proporţie de 10% la serviciile unor profesionişti în turism.

     

     

  • Mirajul african

    Petrişor Grindeanu a plecat în Etiopia în 2014 şi a pus singur bazele filialei de acolo, iar la scurt timp a deschis o subsidiară a Sika şi în Djibouti, statul vecin la est cu Etiopia. Azi, cele două ţări aduc grupului venituri anuale de 3,2 milioane de dolari, cifră pe care Petrişor Grindeanu intenţionează s-o dubleze sau chiar s-o tripleze anul acesta.

    Petrişor Grindeanu a fost elev în prima clasă de informatică înfiinţată în România, la liceul Ion Luca Caragiale din Bucureşti, în 1990, pe vremea când românii abia auzeau despre computere. A ales apoi să studieze la Facultatea de Construcţii din Capitală, iar din perioada studiilor îşi aminteşte că petrecea zilnic şase ore la cursuri şi opt ore la job – din rolul de responsabil al departamentului de IT din cadrul aeroportului Băneasa.
    În câţiva ani, a ajuns să conducă două firme distribuitoare de materiale de construcţii, de coordonarea cărora s-a ocupat, cumulat, vreme de nouă ani. La Sika a ajuns în 2008, la şase ani după ce compania elveţiană a intrat pe piaţa locală, adresându-se iniţial firmelor de construcţii şi abia apoi intrând şi pe piaţa de distribuţie, în anii 2004-2005. Atunci a început şi colaborarea lui Petrişor Grindeanu cu Sika, deoarece compania pentru care lucra la acea vreme devenise unul dintre distribuitorii Sika pe plan local.

    „Îmi doream să lucrez într-o multinaţională, iar în septembrie 2008, înainte cu o lună de venirea crizei financiare în România, am devenit area sales manager la Sika pe zona de sud a României – Bucureşti plus alte opt judeţe. De la venirea în companie, m-am ocupat de dezvoltarea reţelei de distribuţie a Sika timp de doi ani şi am avut rezultate bune”, îşi aminteşte Petrişor Grindeanu primii ani la Sika.
    Trei ani mai târziu, portofoliul său de responsabilităţi s-a extins, iar Petrişor Grindeanu a dus businessul Sika şi dincolo de Prut, în Republica Moldova. Anul 2014 avea să-i ducă o oportunitate nesperată.

    „Actualul CEO al grupului Sika, Paul Schuler, mi-a propus să devin general manager pentru Sika Kenya, companie deja înfiinţată de câţiva ani, sau Etiopia, o piaţă nouă, pe care Sika intenţiona să intre. Am ales Etiopia pentru potenţialul de dezvoltare”, povesteşte Petrişor Grindeanu. L-a atras provocarea unui start-up şi ideea de a pune el însuşi bazele unei subsidiare, aşa că, odată ajuns în Etiopia, a înfiinţat de la zero compania în fruntea căreia stă astăzi – Sika Abyssinia Chemicals Manufacturing, Abisinia fiind denumirea istorică a Imperiului Etiopian, care cuprindea partea nordică a Etiopiei de azi şi care încă se mai foloseşte în unele cazuri.

    Excepţia de la regulă
    „În septembrie 2014, am plecat în Etiopia. Mai fusesem o singură dată acolo, în acelaşi an în luna mai, în vizită, pentru a vedea cum este ţara.” Şi-a făcut o imagine asupra ţării, s-a documentat, însă nimic nu se putea compara cu realitatea locală.
    Strategia elveţienilor era de a testa fiecare piaţă nouă întâi în calitate de distribuitor, abia apoi urmând să intre cu producţie. La fel s-a întâmplat, de altfel, şi în România, unde Sika a început întâi ca distribuitor, în 2002, deschizând prima fabrică şase ani mai târziu, în 2008, la Braşov.
    Etiopia a fost însă singura ţară din cele 101 în care Sika este astăzi prezentă în care grupul a intrat direct printr-o investiţie într-o fabrică. Motivul a fost legislaţia restrictivă a ţării, care nu permite firmelor străine să facă import şi să revândă. Dreptul de a comercializa produse în Etiopia îl primesc doar companiile care produc local. Astfel, timp de aproape doi ani Petrişor Grindeanu a coordonat dezvoltarea unităţii de producţie actuale şi şi-a făcut legături în lumea de business etiopiană.
    „Oamenii sunt foarte prietenoşi, creştin-ortodocşi ca şi noi şi, foarte important, vorbesc engleza destul de bine, deşi nu este limba naţională.”
    Adaptarea nu a fost însă lipsită de provocări. Una dintre cele mai mari a fost cultura muncii, care, spune executivul, este diferită de ce se întâmplă în restul lumii. Majoritatea etiopienilor, fiind foarte credincioşi, îşi pun toate speranţele că Dumnezeu îi va ajuta chiar şi în cazul în care rămân fără loc de muncă, astfel că nu îşi dau tot timpul interesul pentru jobul pe care îl au. Există, desigur, şi excepţii.
    Fabrica de lângă Addis Abeba, capitala etiopiană, a fost dată în folosinţă în iunie 2017, după o investiţie de 10 milioane de dolari, iar subsidiarei din Etiopia i s-a adăugat, în scurt timp, una în Djibouti, o ţară vecină cu Etiopia, cu mai puţin de un milion de locuitori (cam cât jumătate de Bucureşti), dar cu marele avantaj că are ieşire la Marea Roşie. Petrişor Grindeanu s-a orientat către Djibouti pentru a se folosi tocmai de oportunităţile legate de infrastructura portuară. Prin Djibouti se fac importuri de produse care ajung în fabrica din Etiopia şi tot pe acolo Sika exportă către Somalia.
    Fabrica Sika din Etiopia are trei linii de producţie – aditivi, silicon şi pardoseli, iar acum executivul român se pregăteşte de deschiderea unei linii noi, de mortare uscate. Capacitatea de producţie este mai mică decât cea a Sika România, însă gama de produse este mai mare.
    „Fabrica din Etiopia este una semiautomatizată, şi nu automatizată complet, pentru că, dacă se strică ceva, din cauza procedurilor dificile în ceea ce priveşte obţinerea vizei de intrare în ţară, ar dura foarte mult până când cineva poate veni să rezolve o eventuală problemă”, spune Petrişor Grindeanu.
    În subordinea lui stau 34 de angajaţi full time, însă în Etiopia se practică intens sistemul de zilieri, astfel că, în funcţie de cum evoluează vânzările Sika, numărul angajaţilor poate fi mai mare în perioadele de vârf.
    Spre comparaţie, în România, Sika are circa 60 de angajaţi şi două fabrici, una la Braşov şi alta la Căpuşu Mare, în judeţul Cluj. În 2018, afacerile Sika în România s-au situat la circa 35 de milioane de euro (aproape 40 de milioane de dolari). La nivel de grup, cei peste 18.000 de angajaţi ai Sika realizează anual afaceri de peste şase miliarde de franci elveţieni (peste şase mld. dolari).

    O cărămidă la temelia marilor proiecte
    Etiopia şi Djibouti au adus anul trecut 3,2 milioane de dolari în conturile grupului Sika, cele două subsidiare încheind anul pe profit. Pentru 2019, executivul român estimează dublarea sau triplarea afacerilor, în funcţie de cât de stabilă va fi situaţia politică a ţării. Petrişor Grindeanu îşi bazează previziunile şi pe apetitul vizibil în creştere al etiopienilor de a se dezvolta. Se construiesc atât fabrici, spaţii logistice, spaţii comerciale şi ansambluri rezidenţiale, cât şi infrastructură.
    „În Etiopia există un plan cincinal care vizează construirea a 3.000 de fabrici. Industria cea mai dezvoltată acum este agricultura, ţara fiind exportatoare de cafea şi piei de animale, dar şi de flori, unul dintre cei mai importanţi clienţi fiind Olanda. Dacă aş face o comparaţie, Etiopia este astăzi la fel ca România după Revoluţie din punct de vedere economic. La nivel de infrastructură însă, este mai degrabă precum România în timpul lui Ceauşescu.”
    Materialele produse de Sika se găsesc în unele dintre cele mai mari proiecte care se ridică acum în Etiopia, precum baraje, autostrăzi, stadioane, complexuri rezidenţiale. Sika vinde către investitori mari activi în Etiopia, cel mai mare fiind chiar guvernul, care deţine mai multe companii de construcţii, lăsând astfel loc doar pentru puţini dezvoltatori privaţi.Chiar şi cu toate aceste provocări, cu un nivel de trai foarte scăzut şi cu un regim restrictiv, Petrişor Grindeanu spune că Etiopia, prin dorinţa de a se dezvolta, aduce avantaje care o fac atractivă în ochii multinaţionalelor. Poate de aceea, Coca-Cola, Heineken şi Unilever s-au ancorat cu fabrici în această ţară. Şi Pizza Hut a ajuns în Etiopia, cu o franciză deţinută însă de un localnic.
    „Trebuie însă ţinut cont că este o piaţă emergentă şi este de aşteptat ca, treptat, tot mai multe companii internaţionale să-şi facă intrarea”, este de părere Petrişor Grindeanu.

    Bruxelles-ul Africii
    Există circa 40 de români în Etiopia, potrivit statisticilor ambasadei României primite de Petrişor Grindeanu, iar în cei cinci ani de când locuieşte în capitala Addis Abeba, Petrişor Grindeanu i-a cunoscut aproape pe toţi. Interacţiunea cu ei, dar şi cu străinii, a făcut mai uşoară integrarea, avantajul fiind că în mediul de business, la fel ca în restul societăţii de altfel, limba engleză nu este o piedică, aşa cum ar putea fi amharica, limba locală, destul de dificil de asimilat de către străini.
    „Sunt 132 de ambasade în Addis Abeba şi peste 30 de misiuni ONU, capitala Etiopiei fiind un fel de Bruxelles al Africii. Acesta este şi motivul pentru care sunt foarte mulţi expaţi care locuiesc aici.”
    Etiopia a depăşit în 2017 o valoare a Produsului Intern Brut de 80 de miliarde de dolari, potrivit celor mai recente date publice, la o populaţie de 105 milioane de locuitori. Estimările arată că numărul ar putea ajunge la 130 de milioane de locuitori în 2030, creşterea anuală fiind accelerată.
    Petrişor Grindeanu mai spune, după cinci ani de locuit pe tărâm african, că Etiopia este şi o ţară fascinantă din punctul de vedere al obiectivelor turistice, oferind încă vizitatorilor ocazia de a vedea modul de viaţă autentic al triburilor din afara marilor oraşe. Ca o întoarcere în timp, într-o ţară care tinde spre dezvoltare.

  • Mesajul Boeing transmis liniilor aeriene în legătură cu nou software al avionului 737 MAX, implicat în tragedia din Etiopia

    Actualizarea sofware va limita funcţionarea sistemului controversat MCAS, sistem folosit de aeronava companiei Lion Air 737 MAX care s-a prăbuşit anul trecut.

    „În curând vom lansa software actualizat şi detaliile necesare pentru piloţi pentru 737 MAX, care va aborda problemele descoperite în urma accidentului Lion Air Flight 610.”, a declarat Dennis Muillenburg, preşedintele şi directorul executiv al companiei Boeing.
     
    În plus, Muillenburg a mai adăugat că firma a lucrat „în deplină cooperare” cu autorităţile de reglementare.
     

  • Cât pierde Boeing în urma incidentelor după tragedia aviatică din Etiopia. Toate avioanele 737 MAX rămân la sol

    Ulterior, acţiunile au revenit la normal, semn că decizia de menţinere la sol a aeronavelor a fost principalul motiv pentru scăderea înregistrată. Dar, deşi ziua de miercuri a înregistrat o creştere uşoară, acţiunile companiei marchează o scădere de 10% de la prăbuşire aeronavei Ethiopian Airlines, cauzând companiei o pierdere de peste 25 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă.

    Decizia Statelor Unite de a menţine la sol aeronavele vine în urma a două accidente mortale petrecute în ultimele cinci luni, care au implicat aeronave 737 MAX. Un zbor al companiei Lion Air s-a prăbuşit în Indonezia în octombrie, iar o aeronavă Ethiopian Airlines s-a prăbuşit duminica aceasta. Ambele accidente s-au soldat fără supravieţuitori. Investigatorii sunt încă în căutarea cauzelor ambelor accidente.

    O anchetă preliminară arată că piloţii implicaţi în accidetul Lion Air au făcut eforturi pentru a redobândi controlul asupra aeronavei. Directorul general al Ethiopian Airlines a declarat că şi piloţii companiei sale au raportat probleme de control al avionului înainte de prăbuşire.

    Autorităţile aviatice globale au ordonat ca avioanele să fie menţinute la sol în următoarele trei zile. Statele Unite au fost, în esenţă, ultimul stat care permitea avioanelor respective să zboare.

    Boeing a declarat că rămâne încrezător în siguranţa avioanelor, dar a recomandat de asemenea această menţinere la sol din motive „de precauţie şi pentru a asigura călătorii de siguranţa aeronavei”, potrivit unei declaraţii a companiei.

    „Susţinem acest pas proactiv”, a declarat Dennis Muilenburg, director executiv al companiei. „Facem tot ce putem pentru a înţelege cauza accidentelor, alături de anchetatori şi urmărim să implementăm reformele necesare în materie de siguranţă, pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla din nou.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce companii aeriene locale au făcut comenzi pentru avioane Boeing 737 MAX 8, modelul nou care s-a prăbuşit în Etiopia

    În 2017, Blue Air, al doilea jucător de pe piaţa aeriană, a făcut o comandă de şase  avioane Boeing, modelul 737 MAX 8, şi anunţa că va închiria alte şase avioane de acelaşi model, în unul din cele mai mari contract semnate pe piaţa locală în acel an.
     
    “În iulie va  intra în flota noastră primul Boeing 737 MAX 8 iar în septembrie cel de-al doilea. În fiecare an vom mări flota cu două avioane de acest tip, avem deja echipaje tehnice trimise la pregătire, ulterior vom trimite şi piloţii. Cauzele prăbuşirii (avionului din Etiopia-n.red) nu sunt cunoscute, nu avem de ce să renunţăm la acest contract”, a spus pentru ZF Gheorghe Răcaru, director de strategie al companiei aeriene Blue Air.
     
    Contractul semnat de Blue Air în 2017 pentru achiziţia modelului Boeing 737 MAX 8 a reprezentat cea mai importantă achiziţie de aronave în care a fost implicat un operator local în ultimii ani, valoarea tranzacţiei fiind estimată la peste 600 de milioane de dolari (plata se va face prin leasing financiar).
     

  • Cutia neagră a avionului Boeing prăbuşit în Etiopia, recuperată/ Modelul implicat în al doilea dezastru aviatic, suspendat de mai multe companii

    Toate cele 157 de persoane aflate la bordul aeronavei Ethiopian Airlines, care se îndrepta spre Nairobi, au murit.
     
    Avionul, aflat pe rută spre capitala Kenyei, a pierdut contactul la ora 8.44 dimineaţa, la doar şase minute după ce a decolat din Addis Ababa.
     
    Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că există 32 de naţionalităţi diferite în rândul victimelor.
     
    Ethiopian Airlines s-a alăturat mai multor companii aeriene din China şi Insulele Cayman în suspendarea avionelor de tip Boeing 737 Max 8, după accidentul aviatic în care au murit 157 de persoane, transmite The Guardian.
     
    Dezastrul aviatic petrecut duminică este al doilea incident din ultimile patru luni în care este implicată o astfel de aeronavă. În octombrie 2018, un avion al companiei Lion Air s-a prăbuşit în mare, în apropierea capitalei indoneziene Jakarta. La bord se aflau 189 de persoane şi nu a existat niciun supravieţuitor.
     

  • Fotografii uimitoare cu triburile din Etiopia. “Multe dintre aceste triburi ar putea să-şi piardă obiceiurile” – GALERIE FOTO

    Fotografa Louisa Seton a plecat într-o călătorie în Etiopia pentru a surprinde obiceiurile triburilor Surma, înainte ca aceştia să dispară.

    “Am auzit de aceste grupări tribale de pe valea Omo şi am auzit de construcţia barajului din zonă, care va duce la mutarea triburilor. Astfel multe dintre aceste triburi ar putea să-şi piardă obiceiurile.”, a declarat Seton pentru CNN

    “Multă lume fotografiază aspectele negative din Africa: războaie, sărăcie etc. Eu am vrut să arat frumuseţea acestor oameni, acestor locuri”, a spus ea pentru CNN.

    “Voiam, în special, să fotografiez triburile Suri şi Mursi. Plăcile montate pe buze mi se par fascinante. Când fetele ating vârsta căsătoriei, în jur de 14 ani, li se scot dinţi de jos cu o piatră. Apoi li se taie buza de jos şi se întinde cu un dop de lemn, apoi este înlocuit cu unul mai mare, şi mai mare şi tot aşa. Este o formă de frumuseţe. Cu cât placa pe buză este mai mare cu atât zestrea este mai mare”, continuă ea.

     

  • Fotografii uimitoare cu triburile din Etiopia. “Multe dintre aceste triburi ar putea să-şi piardă obiceiurile” – GALERIE FOTO

    Fotografa Louisa Seton a plecat într-o călătorie în Etiopia pentru a surprinde obiceiurile triburilor Surma, înainte ca aceştia să dispară.

    “Am auzit de aceste grupări tribale de pe valea Omo şi am auzit de construcţia barajului din zonă, care va duce la mutarea triburilor. Astfel multe dintre aceste triburi ar putea să-şi piardă obiceiurile.”, a declarat Seton pentru CNN

    “Multă lume fotografiază aspectele negative din Africa: războaie, sărăcie etc. Eu am vrut să arat frumuseţea acestor oameni, acestor locuri”, a spus ea pentru CNN.

    “Voiam, în special, să fotografiez triburile Suri şi Mursi. Plăcile montate pe buze mi se par fascinante. Când fetele ating vârsta căsătoriei, în jur de 14 ani, li se scot dinţi de jos cu o piatră. Apoi li se taie buza de jos şi se întinde cu un dop de lemn, apoi este înlocuit cu unul mai mare, şi mai mare şi tot aşa. Este o formă de frumuseţe. Cu cât placa pe buză este mai mare cu atât zestrea este mai mare”, continuă ea.