BusinessMagazin

Tag: Ethos

  • Before the long vacation

    The day when he had the interview with BUSINESS Magazin, Ion Soloman was sad and quite tired. He had just decided to close one of the 26 stores of the chain and after the interview he was to tell ten more employees he had to let them go. The transformation of the business he has been running for more than sixteen years is now involving more and more ”dreadful moments”. The ”most dreadful” moment is when he remembers how he turned down the offers to sell last year when several buyers, especially investment funds, showed interest in buying the 16-store chain in Bucharest.

    ”Thinking about the amount of money I could have got last year, about my peace and my family’s, I deeply regret I did not sell,” Ion Soloman is now saying, exactly one year after the most important talks he held for the sale of the Ethos retail chain, from which he backed out at the last minute. Last year, his network had funds and strategic investors wooing it, but the businessman eventually did not strike a deal with any one of them, convinced he could boost its value and sell for a higher price this year. Meanwhile, the economic crisis struck and attractive offers are nowhere to be found.

    ”Not only that no offers have come at all, but there also haven’t been any signals of such intentions,” Soloman says regretfully, admitting he would like to see proposals, if only for his pride as an entrepreneur. Some offers did come, though, only that they were not as the businessman expected them to be. ”I got two offers for financing the expansion of the chain from two investment funds, an American and an Israeli one. Large amounts were discussed, but nothing has come out of it yet.” Soloman says talks have reached a stumbling block because he would like to work with an investment fund that has a local presence, because it has more experience on the Romanian market, although its demands would be higher.

    Whereas backing out of the deal was an unfortunate idea, Soloman admits that a sale last year would not have brought him that much peace: ”On the other hand, if I had sold then I would have certainly invested in real estate and would have lost now.”

  • Inainte de concediul cel lung

    In ziua interviului cu BUSINESS Magazin, Ion Soloman era trist si destul de obosit. Tocmai luase decizia de a inchide unul dintre cele 26 de magazine ale retelei, iar dupa interviu urma sa anunte alti zece angajati ca trebuie sa renunte la serviciile lor. Transformarea afacerii pe care o conduce de peste 16 ani incepe sa implice din ce in ce mai multe “momente cumplite”. Iar momentul “cel mai cumplit” este cel in care isi aminteste cum a refuzat ofertele de vanzare de anul trecut, cand mai multi cumparatori, in special fonduri de investitii, s-au declarat interesati de achizitia lantului de 16 magazine din capitala.

    “Daca ma gandesc la suma de bani pe care as fi putut sa o iau anul trecut, la linistea mea si a familiei mele, regret enorm ca nu am vandut”, spune acum Ion Soloman, la exact un an de la cea mai importanta negociere pe care a avut-o pentru vanzarea lantului de retail Ethos si la care a renuntat in ultimul moment. Anul trecut, reteaua sa a fost curtata de fonduri de investitii si de investitori strategici, insa pana la urma omul de afaceri nu a batut palma cu niciunul, convins ca poate sa ii creasca valoarea si ca va vinde mai scump anul acesta. Intre timp, a aparut criza economica si ofertele atractive au disparut cu desavarsire: “Nu numai ca nu au mai fost alte oferte, dar nici macar la nivel de intentii nu au mai fost semnale”, spune Soloman cu regret in glas, recunoscand ca si-ar fi dorit sa mai apara propuneri, macar din orgoliu de antreprenor.

    Totusi, oferte au mai fost, doar ca nu cele pe care le astepta omul de afaceri: “Am primit doua propuneri de finantare a extinderii lantului din partea a doua fonduri de investitii, unul american si altul israelian. S-a discutat despre sume mari, insa nimic nu s-a concretizat inca”. Soloman motiveaza ca discutiile s-au blocat deoarece ar prefera sa lucreze cu un fond de investitii cu prezenta locala, pentru ca acesta ar avea mai multa experienta pe piata romaneasca, desi ar ridica pretentii mai mari. Daca renuntarea la tranzactie a fost o idee nefericita, Soloman admite ca nici vanzarea anul trecut nu i-ar fi adus atat de multa liniste: “Pe de alta parte, daca vindeam, cu siguranta ca as fi investit in imobiliare, iar acum as fi avut de pierdut”.

    Deocamdata insa, daca tot nu mai sunt sanse de a vinde afacerea, Soloman a decis ca este mai bine sa eficientizeze sistemul pe care il conduce, pentru a-l face sa functioneze de la sine. Chiar si fara el. “Vreau sa ma debarasez complet de companie”, recunoaste proprietarul lantului Ethos. Planul sau este ca in sase luni sa numeasca in fruntea companiei un director executiv, care sa se ocupe de partea de operatiuni. Soloman nu spune inca daca va fi vorba de un om din interior sau va apela la un alt manager cu experienta in domeniul comertului.

    Omul de afaceri spune ca vrea sa ramana doar actionar in companie (Soloman detine 95% din actiunile companiei, restul de 5% fiind pe numele sotiei sale), mai ales pentru ca programul de eficientizare la care se gandeste acum ar putea face afacerea “sa mearga singura, dat fiind ca acum merge deja de-a busilea”. Strategia la care s-a gandit Soloman este insa cu bataie destul de lunga: “Mi-am conturat un plan pentru urmatorii cinci ani. Partea proasta este ca nu pot prevedea cum va evolua piata in actualele conditii si in ce masura ne vor fi afectate planurile”. Ramane insa destul de optimist. Spre deosebire de majoritatea oamenilor de afaceri, care vorbesc de prudenta si de faptul ca vor urma niste ani de recesiune, Soloman crede ca sfarsitul crizei nu e deloc la ani distanta, ci dimpotriva: “In doua-trei luni, toata lumea va intelege cum stau lucrurile si va iesi din starea de tensiune, iar din toamna piata se va normaliza, pentru ca bancile vor trebui sa inceapa creditarea, deoarece au nevoie de populatie si de creditare masiva”.

    Pentru 2009, obiectivele lui Soloman sunt destul de clare: eficientizarea costurilor, investitii in pregatirea angajatilor si intr-un proces de rebranding si cel putin patru magazine noi deschise. Reducerea costurilor a inceput inca de anul trecut, cand, pe fondul semnalelor din piata, Soloman a returnat un credit de 400.000 de euro la Credit Europe Bank, pentru a elibera gajurile si a se pune la adapost de fluctuatiile valutare. A continuat apoi prin a implementa un sistem informatic de tip ERP, care sa faca legatura intre magazine si sediul central in timp real, in termeni de sistem financiar-contabil, analize, date si stocuri. Acest sistem, in curs de definitivare, i-a permis lui Soloman sa renunte deja la o parte din oamenii angajati. In total, adaugand alte disponibilizari si inchiderea magazinului din Pitesti din cauza pierderilor inre gistrate (10.000 de euro pe luna), Ethos a renuntat la 70 de oameni din 700 – “facem o economie de 30.000 de euro pe luna doar din aceste salarii”, calculeaza Soloman.

    Ion Soloman: “Anul trecut am investit in jur de 2,3 milioane de euro in aceasta retea, iar acum vrem sa continuam”
     

  • Tranzactia care a spart gheata

    Anul 2009 va fi unul cu multe tranzactii pe piata romaneasca de retail, spunea la sfarsitul anului trecut analistul Milos Ryba de la compania de cercetare de piata Planet Retail: “Avand de-a face cu rate mici de crestere in vestul Europei, comerciantii internationali se vor concentra pe dezvoltarea retelelor din Europa Centrala si de Est, incluzand Romania. Unii ar putea cumpara retele locale pentru a-si consolida pozitia pe piata”.

    Ratele mici de crestere din vestul Europei nu ar mai fi insa singurul motiv pentru care marile lanturi de retail ar merge la cumparaturi de magazine, daca au lichiditati. Situatia economica in sine, dar si presiunea cu care se confrunta antreprenorii pe o piata dominata de giganti ii pot face pe primii sa nu mai ceara preturile de anul trecut atunci cand vine vorba de a-si vinde afacerea. “Nu cred ca 2009 este un an bun pentru tranzactii, deoarece piata este speriata si foarte emotionala. Parerea mea sincera este ca niciun moment nu e bun pentru a vinde o retea pe care poti sa o dezvolti”, e de parere Ion Soloman, proprietarul unuia dintre cele mai mari lanturi romanesti de supermarketuri, Ethos.

    Soloman a primit la randul sau mai multe oferte de preluare, insa acum crede ca a facut bine ca nu a vandut. “Poate ca anul trecut as fi vandut daca as fi primit vreo oferta din partea unei mari companii interesate sa imi dezvolte reteaua, de aceea nu am vrut sa vand unui fond de investitii, iar in acest moment sunt absolut sigur ca nu vreau sa vand”, explica Soloman, care investeste in continuare in reteaua pe care a adus-o la 26 de supermarketuri si vorbeste de “investitii formidabile” in rebranding, modernizare tehnologica si pregatire pentru angajati.

    Desi primele lanturi de retail au inceput sa-si faca simtita prezenta pe piata in urma cu aproximativ un deceniu, marile tranzactii au avut loc abia in ultimii doi ani. Startul a fost dat de operatorul de magazine de tip discount Profi (parte a companiei belgiene Louis Delhaize), care in 2007 a platit aproape opt milioane de euro pentru cele noua magazine ale retelei bucurestene Albinuta, detinuta de un grup de investitori lituanieni. Exemplul Profi a fost repede urmat de Carrefour, care a cumparat in 2008 cele 21 de magazine Artima de la un fond de investitii polonez, care la randul sau cumparase lantul de la antreprenorul Florentin Banu.

    Aceasta a fost cea mai mare tranzactie a anului trecut atat datorita notorietatii cumparatorului, cat si prin prisma pretului – 55 de milioane de euro, cea mai mare suma oferita pana acum pentru o retea comerciala. Ultimele luni ale lui 2008 au adus vanzarea celor 14 magazine din cea mai veche retea a Bucurestiului, La Fourmi, catre Mega Image, pentru 18,6 milioane de euro, suma care i-a asigurat pozitia de lider pe segmentul supermarketuri in capitala. In cazul Auchan insa, lucrurile stau diferit, desi din reteta fac parte cele doua componente esentiale ale povestilor de mai sus – antreprenorii locali si marea companie internationala de retail.

    Numele Auchan a fost adus in Romania de Regis Mougel, primul director general al retelei de hipermarketuri Cora in Romania. In 2004, la trei ani de la venirea lui Mougel in Romania, toata echipa manageriala de la Cora, in frunte cu Mougel, a fost demisa, ceea ce l-a determinat pe francez ca, impreuna cu fostii sai colegi si cu alti investitori, sa demareze o noua afacere in domeniul pe care il stiau cel mai bine. Astfel, investitorii au incheiat un parteneriat cu grupul francez Auchan, urmand ca MGV Distri-Hiper, compania infiintata de ei, sa opereze in Romania hipermarketuri sub numele Auchan.

    Inca de la semnarea parteneriatului, Auchan detinea 29% din compania MGV Distri-Hiper. Potri vit comunicatului remis presei de catre companie saptamana trecuta, retailerul francez si-a marit participatia in noiembrie anul trecut prin achizitionarea a 20% de la un grup de investitori privati romani. La inceputul saptamanii trecute, compania a anuntat oficial ca Auchan a cumparat si restul de 51% din MGV Distri-Hiper, preluand astfel intregul pachet de actiuni al companiei.

    Potrivit estimarilor facute de Ziarul Financiar saptamana trecuta, valoarea tranzactiei Auchan- MGV Distri-Hiper s-ar ridica la aproximativ 40 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Regis Mougel, care ramane in continuare directorul general al retelei, a primit in jur de 15 milioane de euro pentru 19% din pachetul majoritar. “Eu cred ca pentru acest moment suma este una corecta”, comenteaza Ion Soloman. In ceea ce priveste pretul cu care se vinde, de obicei, o astfel de afacere, Soloman explica faptul ca negocierea se face pornind de la cifra de afaceri, limitele fiind 20% si 40% din aceasta. “Cazul Artima a fost o exceptie”, spune Soloman, facand referire la faptul ca retailerul Carrefour a oferit pentru cele 21 de magazine 55 de milioane de euro, adica aproape jumatate din cifra de afaceri a lantului de supermarketuri.

    Magazinele Artima, actualmente Carrefour Express, au fost insa o tinta mult dorita de toti operatorii din retail, fiind primite oferte din partea mai multor comercianti, printre care si Interex. “E adevarat ca ne-am dorit sa preluam noi reteaua Artima, dar suma pe care a oferit-o Carrefour a fost mult prea mare”, declara vara trecuta Philippe Lavalard, presedintele CDE Franta, proprietarul Interex. Este posibil ca preluarea de catre compania mama sa accelereze ritmul de expansiune a retelei Auchan, destul de lent daca ne raportam la evolutia altor retaileri de pe acelasi segment.

    Spre exemplu, operatorul de hipermarketuri real, – (care a deschis, ca si Auchan, primul magazin in Romania in 2006) a ajuns la sfarsitul lui 2008 la 20 de magazine, apropiindu-se de Carrefour, care a incheiat anul cu 21 de magazine. Pentru 2009, oficialii Auchan au anuntat doar doua noi deschideri de hipermarketuri, la Timisoara (unde opereaza deja singurul supermarket al retelei) si la Constanta. Dupa anuntarea tranzactiei, reprezentantii retelei nu au dorit sa comenteze in legatura cu eventualele schimbari de strategie in ceea ce priveste expansiunea retelei, odata aprobat si definitivat procesul de preluare.

    “Daca as fi in locul lui Mougel, cu siguranta ca as continua sa investesc in Romania”, spune Ion Soloman, adaugand ca piata e la un nivel de subdezvoltare si exista inca multe oportunitati de afaceri in ciuda situatiei economice. Proprietarul Ethos spune ca in multe domenii, inclusiv in zona comertului, micii antreprenori sunt supusi unor mari presiuni si sunt decisi sa vanda cat mai repede, convinsi ca nu vor mai rezista mult timp.

    Mai mult, intrarea comerciantului german Lidl pe piata, cu intentia declarata de a deschide primele magazine in 2010, ii sperie pe multi, este de parere Soloman, care crede ca prezenta lantului Lidl va determina o reasezare printre retelele comerciale. “Noi avem multe propuneri de la mici operatori care vor sa fie cumparati, de noi sau de altcineva. Stresul este mare, presiunea la fel, ratele de profit cu siguranta nu mai sunt ce au fost in trecut”, explica Soloman, convins ca lanturile autohtone de retail vor rezista cu greu pe piata si ca multe dintre ele vor fi cumparate in 2009.
    “Nu cred ca peste cinci ani vom mai vedea comercianti autohtoni pe piata”, incheie Soloman. Iar daca “o achizitie intre comercianti internationali deja prezenti in Romania este putin probabila”, potrivit lui Milos Ryba, reteta de achizitie ar putea fi exact cea folosita pana acum in aproape toate tranzactiile de pe piata locala.

  • Razboiul mut din supermarketuri

    E o perioada cand supermarketurile se afla mai mult ca oricand sub lupa atenta a concurentei, care le studiaza orice miscare.

    Comerciantii isi pun la bataie tacticile de negociere pentru a obtine pretul pe care-l considera corect, iar odata cu uscarea cernelii pe contracte, anunturile invadeaza piata. Nu mai departe de saptamana trecuta, Mega Image, cea mai mare retea de supermarketuri de pe piata romaneasca, a preluat lantul La Fourmi de la fondul de investitii Global Finance, intr-o tranzactie de aproape 19 milioane de euro.

    Pretul este insa supus “ajustarilor contractuale”, cum a precizat grupul belgian Delhaize, cel ce opereaza supermarketurile Mega Image. Dupa ce la inceputul anului reteaua belgiana anuntase ca are in intentie sa deschida in medie doar 4-5 magazine pe an, acum si-a majorat brusc numarul de magazine de la 23 la 37, cu cele ale La Fourmi.

    “Am abordat proactiv La Fourmi, deoarece am considerat ca aceasta afacere e o buna oportunitate”, declara John Kyritsis, director general al Mega Image. Mega Image este prima retea de supermarketuri aparuta pe piata Capitalei, bazele afacerii fiind puse, in 1992, de investitori de origine libaneza, pentru ca ulterior sa fie preluata de Delhaize.

    Fondul elen de investitii Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in anul 2005, prin achizitia a 80% din compania care la acea data numara 11 supermarketuri. Ulterior, fondul a ajuns sa detina aproximativ 90% din operatorul La Fourmi si a extins reteaua cu trei unitati dupa ce a cumparat trei supermarketuri The Best.

    Cu cele 14 spatii ale sale, La Fourmi era inainte de preluare a doua retea de supermarketuri din Bucuresti ca marime, dupa Mega Image, iar vanzarile pentru anul trecut sunt estimate la circa 30 de milioane de euro.

    Din cele 37 de spatii pe care le controleaza acum Mega Image, doar trei sunt in afara Capitalei – doua la Constanta si unul la Ploiesti. Compania si-a consolidat astfel pozitia de lider detasat pe segmentul supermarketurilor in Capitala, mult inaintea unor concurenti ca Albinuta, Ethos, Primavara, Angst sau Cris-Tim. 2008 promite sa continue insa sirul anunturilor de achizitii.

    “Supermarketurile reprezinta cel mai dinamic domeniu in acest an”, declara pentru BUSINESS Magazin Jose Caller Celestino, director general al Carrefour Romania, care a preluat anul trecut reteaua de supermarketuri Artima. Carrefour va schimba numele magazinelor in Carrefour Express si le va reorganiza cu investitii de 6 milioane de euro.

    In ce priveste extinderea retelei, Caller spune ca “se vor intampla multe lucruri aici, dar nu vreau sa dam prea multi bani pe o operatiune, vreau sa crestem, dar sa fim si profitabili”. Segmentul supermarketurilor va mai oferi oportunitati vreme de cativa ani, apreciaza el; deocamdata insa, anul acesta are prioritate pentru companie segmentul de hipermarket, unde Carrefour trebuie sa mareasca ritmul extinderilor pentru a-si mentine pozitia de lider in functie de volumul vanzarilor, respectiv 866 de milioane de euro anul trecut.

    Un criteriu ce determina daca un spatiu este sau nu atractiv e dimensiunea: “ne intereseaza tot ce e suficient de mare”, afirma Caller, pentru care “prea mic” inseamna un spatiu de vanzare cu dimensiune mai mica de 700 de metri patrati. Pentru magazinele de proximitate, aflate in cartiere si cu suprafete mici de vanzare, francezii nu au deci niciun interes, “cel putin deocamdata”; castigurile sunt acum de partea magazinelor de dimensiuni mari (supermarketurile) si foarte mari (hipermarketurile).

    Preluarea La Fourmi de catre Mega Image era intr-o oarecare masura previzibila, macar din perspectiva vanzatorului, fondul Global Finance, care trebuia sa-si lichideze participatia la investitia in retail pana cel mai tarziu in toamna, conform unor surse din piata. Dintr-un unghi de vedere, vanzarea La Fourmi calca pe urmele tranzactiei prin care Artima a fost preluata de Carrefour.

    Pana saptamana trecuta, Artima era singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de Enterprise Investors in 2005 (pentru 12 magazine insa).

    Pe reteta preluarii de magazine, dar mai degraba la bucata, mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 14 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont.

    “Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii”, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Faptul ca reteaua are acum doar 14 spatii nu confirma declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului trecut ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate.

    “Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare”, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.

    Un interes (cel putin) la fel de viu pentru spatiile comerciale ale altor operatori manifesta si Billa, cea mai mare retea de supermarketuri din tara. Directorul general al retelei, Wolfgang Janisch, a declarat in repetate randuri ca este interesat de orice oportunitate de preluare, pentru un pret corect. Pretul corect pare a fi insa principalul punct de divergenta intre comerciantii ce au afaceri suficient de atractive pentru a fi curtati, dar suficient de stabile pentru ca vanzarea sa nu fi e singura alternativa.

    Reteaua Alcomsib din Sibiu, de pilda, ce opereaza in prezent sase supermarketuri, a fost curtata de posibili cumparatori, dar “n-am trecut la pasul doi, pentru ca n-am primit pana acum nicio oferta convingatoare”, sustine Ciprian Aldea, director de marketing al companiei. “Am primit oferte din partea retelelor internationale”, precizeaza el.

    Familia Aldea detine compania Redal, ce grupeaza, in afara de operatiunile supermarketurilor, si o afacere cu produse de panificatie si patiserie, precum si cateva cafenele. Pentru cele sase magazine, ale caror vanzari “au crescut anul trecut, dar nu in acelasi ritm cu cel al retelelor internationale care au spatii in Sibiu”, un impact pozitiv l-a avut numarul mare de turisti ce au vizitat anul trecut orasul, ce a avut statut de capitala europeana.

    Cu sediul central tot in Sibiu si tot in asteptarea pretului corect se afla si reteaua Trident, care a fost gandita inca din start pentru a fi vanduta, afirma reprezentantii companiei Trident Trans Tex, operatorul retelei. Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent sase spatii de vanzare cu suprafete cuprinse intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, iar pana la finalul acestui an vrea sa deschida inca patru.

    Ion Soloman, fondatorul retelei de supermarketuri Ethos, spune “un nu ferm vanzarii cel putin pentru doi ani”. Motivul tine de faptul ca in urmatorii doi ani mai vrea sa deschida magazine (“mai cu seama in orasele de dimensiuni mici, care sunt inca neatractive pentru marile retele”) si sa-si extinda gama de produse proprii Ethos. Reteaua numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, si se va mari anul acesta cu inca patru, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.

    Soloman adauga ca spre deosebire de alti comercianti romani, ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care ii ofera acum siguranta supravietuirii pe piata. Anul trecut, compania a ajuns la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro.

    Pe lista de posibile achizitii se plaseaza la loc de cinste si reteaua de supermarketuri Primavara, ce are o suprafata totala de vanzare de aproape 12.500 de metri patrati. Compania fondata de omul de afaceri Ion Avram a avut anul trecut vanzari de 35 de milioane de euro, iar declaratiile oficiale sustin ca reteaua nu e de vanzare. Declaratiile raman in picioare pana la proba contrara, insa un pret bun pentru Primavara ar putea schimba lucrurile, mai ales ca reteaua de supermarketuri este doar o divizie din afacerile detinute de antreprenorul roman, alaturi de restaurante si de o fabrica de paine.

    Recent, Ion Avram s-a lansat si in dezvoltarea de proiecte imobiliare in segmentul rezidential, iar nevoia de fonduri pentru ele s-ar putea dovedi cel mai bun imbold. In categoria supermarketurilor de cartier joaca si retele ca Angst sau Cris-Tim. O retea puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un veritabil as din maneca, pentru ca asigura piata de desfacere, in conditiile in care conditiiile impuse de marile retele de magazine sunt pentru furnizori tot mai impovaratoare.

    Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii lantului Angst, care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia de mezeluri a fabricilor grupului. Angst a vandut anul trecut de 60 de milioane de euro, fata de 50 de milioane de euro in 2006. Angst nu pare deloc dispus la vanzare – desi a primit oferte de preluare, “e putin probabil ca vreuna sa primeasca raspuns pozitiv”, afirma Stefan Padure, vicepresedinte al companiei, care este detinuta in proportie de 80% de un investitor elvetian.

    Divizia de retail ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. Ceea ce nu-i putin, avand in vedere ca la masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si isi stabilesc intotdeauna propriile conditii de expunere pe rafturi.