Un american, care s-a lasat de scoala la varsta de 16 ani pentru a face o calatorie in Europa de Est, lanseaza un album inspirat de sound-ul balcanic, citand printre sursele de inspiratie Taraful Haiducilor din Clejani.
Americanul Zach Condon este un alt strain care s-a indragostit de sound-ul Europei de Est, sound-ul balcanic, zgomotos si obraznic, popularizat de Goran Bregovic. Sub pseudonimul Beirut, el a lansat recent un album plin de acea muzica pe care v-ati inchipui-o produsa de un taraf de 12 romi si nu de un american tacut, in varsta de 20 de ani.
Albumul sau de debut, care iti arata clar perspectiva estica din titlu – Gulag Orkestar – a cauzat o agitatie extraordinara in SUA in ultima vreme. Si pe buna dreptate. Foarte putini sunt cei din lumea indie-rock care sa faca o astfel de muzica. Este un sound atat de departe de lumea formatiilor de chitaristi, ca te obliga sa-l asculti. Nu se aude nici macar o chitara, ci numai corn, vioara, violoncel, ukulele, mandolina, glockenspiel, tobe, tamburine, conga, armoniu, pian, clarinet si acordeon, desi aceste instrumente sunt utilizate pentru a crea acel gen de piese care se potrivesc perfect nebuniei actuale legate de scena indie-folk. Vocea lui Condon duce totul inspre teritoriul indie-rock, deoarece suna asemanator cu cea a interpretului de nu-folk Rufus Wainwright. Sau cu cea a lui Thom Yorke de la Radiohead. Beat. Dansand cu un taraf de romi cu instrumente tocite. Cam asa suna albumul. Condon a descoperit sound-ul balcanic abia dupa ce s-a lasat de scoala la varsta de 16 ani pentru a calatori in Europa de Est. Artistul locuieste acum in Brooklyn, iar din intregul LP se desprinde o nostalgie a Estului (Est-algie? Sa fie oare un cuvant?). Insasi coperta albumului este un exemplu graitor pentru acest sentiment de nostalgie.
Fotografia de pe coperta a fost gasita de Condon intr-o biblioteca din Leipzig, Germania, fiind facuta de catre un fotograf anonim de mult uitat. De fapt, in notele care insotesc albumul, Condon intreaba daca stie cineva ce-i cu fotograful respectiv.
Intregul LP pare sa fie coloana sonora a unei carti din lista celor mai bine vandute, Everything is Illuminated (in prezent disponibila si sub forma unui film cu adevarat dezamagitor), scrisa de un autor evreu din America, Jonathan Safran Foer. Foer, in postura de narator, deapana povestea intoarcerii in Ucraina pentru a descoperi satul bunicilor sai, ras de pe fata pamantului in timpul Holocaustului. La fel ca romanul lui Foer, Condon suna, pe parcursul albumului, ca si cum s-ar afla in cautarea a ceva demult pierdut in trecut, ca si cum ar da iar si iar peste fragmente ale unei lumi uitate.
Aceasta Est-algie (Imi place! Cred c-am inventat un cuvant!) se poate vedea in piese cu titluri ca Bratislava sau Brandenburg. Bine, are si o piesa intitulata Postcards From Italy (Vederi din Italia), dar pricepeti unde bat. In plus, Condon e din America, nu? Nu fiti rai cu el! Si ce daca s-ar putea sa creada ca Italia e in Europa de Est? Macar nu crede ca Europa e o tara…
Un lucru interesant este acela ca, pe langa creatiile lui Emir Kusturica si Bregovic, Condon citeaza printre factorii de influenta ai muzicii sale formatia romaneasca Taraful Haiducilor din satul Clejani. Daca nu v-a interesat niciodata aceasta muzica, va sugerez sa ascultati LP-ul Gulag Orkestar. Cu siguranta veti privi scena din care face parte cu alti ochi. Data viitoare, cand mai vedeti o formatie haotica ce-si chinuie instrumentele de mama focului in preajma Craciunului, s-ar putea sa va opriti s-o ascultati…
In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu