Tag: espresso

  • Doar espresso-ul de la dozator mai ţine în viaţă chioşcurile, victime sigure ale extinderii agresive a reţelelor străine

    Într-o după-amiază de miercuri, printre străzile strâmte din centrul Capitalei micii antre­prenori care deţin alimentare sau chioşcuri continuă în tăcere lupta cu supermarketurile. Fiecare deschidere a unui Mega Image, Profi sau Shop&Go înseamnă pentru ei un minus de 20-40% la vânzări. În plină eră a expan­siunii retailului modern, deschiderea unui chioşc nu mai este de ani buni o idee de start-up pentru un antreprenor care vrea un business comod şi profitabil pentru că acum trebuie să lupte şi cu lanţurile de supermarketuri, care vor şi ele o bucată din vânzările „de la colţul străzii“, o piaţă estimată de ZF la 7-8 mld. euro anual.

    Unul dintre retailerii cu cea mai agresivă extindere este Mega Image, care are în prezent o reţea de peste 200 de magazine, dintre care aproape 70 Shop&Go – un format de circa 100 mp, care se luptă cot la cot cu magazinele de bloc, cu chioşcurile şi cu alimentarele tradiţionale. În jurul acestor magazine zeci de antreprenori abia îşi mai duc businessurile de pe-o zi pe alta.

    În timp ce într-un supermarket Shop&Go din Capitală sunt tot timpul cel puţin două-trei persoane, într-un magazin mic de multe ori este doar vânzătoarea care din lipsă de activitate se uită la televizor sau citeşte o revistă. 

    Când intri în minimarketul Devica de pe strada Mihai Eminescu din Capitală, aflat vizavi de un supermarket Shop&Go, te loveşti de rafturile pline cu produse şi de vânzătoarea care te salută cu zâmbetul pe buze. În rest nu este nimeni în magazin. „Noi avem ghinion că avem un supermarket Shop&Go vizavi. De când au deschis ei magazinul ăsta ne-au scăzut vânzările cu 40%“ , spune Denisa Munteanu, o vânzătoare a magazinului.

    Clienţii care mai calcă pragul magazinului cumpără în special ţigări, sucuri şi dulciuri. Noroc cu aglomeraţia, pentru că doar când mai este coadă la supermarket oamenii grăbiţi vin în magazin să cumpere ţigări. „Cafea se cumpără mai puţin, (…) dar vin mulţi oameni pentru espresso-ul de la dozator“, mai spune Munteanu.

    La câţiva metri distanţă de Devica, într-un chioşc în care abia încap produsele pe rafturi şi vânzătoarea, Teodora Costache îşi aşteaptă clienţii. Deţine împreună cu soţul ei de ani buni acest chioşc în care acum abia mai vinde câteva produse pe zi. „De când s-a deschis Shop&Go, foarte puţini oameni se mai opresc aici. Mai vindem o apă, un suc, dar vânzările nu depăşesc 100 de lei pe zi, însă am 70 de ani şi nu am unde să mă duc“, spune Costache.

    Ţigările au devenit un magnet al magazinelor mici, care mizează pe faptul că un client care intră să cumpere din magazin astfel de produse este tentat să cumpere şi altceva.

    Mergând mai departe pe aceeaşi stradă, într-o alimentară de la parterul unei case administratorul stă de vorbă cu un client care venise să cumpere o sticlă cu bere. Spune supărat că de când în apropiere s-au deschis magazinele Mega Image vânzările i-au scăzut cu 60-70%.

    „În afară de ţigări, sucuri şi apă nu mai vindem nimic. De când s-a deschis magazinul Shop&Go aici şi Mega Image la piaţa Gemeni ne-au scăzut vânzările cu peste 60-70%. Chiar ne gândim să închidem“, spune Mihai, 45 de ani. Cât timp am vorbit cu el, nu a mai intrat nimeni în magazin. Vizavi, într-un alt magazin mic situat între blocuri Cristina, vânzătoarea plictisită se uită la televizor. Nu este niciun client în magazin, iar rafturile sunt aproape goale.

    „Vindem mai mult ţigări, sucuri răcoritoare şi bere. Mai vindem şi cafea la aparat“, spune ea, care adaugă că de când Mega Image a deschis un magazin în zonă nu prea mai are vânzare.

    În zona Eminescu, pe o rază de câţiva metri sunt patru chioşcuri şi toate resimt într-o mai mică sau mai mare măsură expansiunea jucătorilor din comerţul modern. Liliana Comăneci a deschis magazinul Quick Deli pe strada Tunari acum 19 ani şi a rezistat atât în criză, cât şi în boom. Ea recu­noaşte că în ultimii ani a simţit mai mult ca oricând pre­siunea din partea retailerilor internaţionali care

    s-au extins foarte agresiv. Antreprenoarea dă exemplul belgienilor de la Mega Image, care au deschis doar anul trecut 88 de magazine, dintre care unu la câteva zeci de metri depărtare de Quick Deli.

    Liliana Comăneci afirmă că anul trecut a fost unul dificil în care a trebuit să aplice diverse strategii pentru a contracara expansiunea marilor retaileri. Astfel, presiunile retailerilor străini nu au fost resimţite la nivel de încasări, ci la nivel de muncă depusă. Scopul final a fost  menţinerea clienţilor. Supermarketul are zilnic 700-800 de clienţi, fiecare lăsând la casă în medie 20 de lei pentru dulciuri, salate sau mici cadouri. Deschis non-stop, magazinul a reuşit să facă faţă expansiunii agresive a retailerilor moderni mizând pe fidelizarea clienţilor.

    Situaţia din centrul Bucureştiului se repetă şi mai spre periferie. Pe şoseaua Pantelimon, în care la fiecare 200-300 de metri găseşti un supermarket Mega Image, Carrefour sau Profi, numărul mare de oameni care locuiesc şi trec pe aici mai lasă puţin loc şi pentru micii întreprinzători.

    Mihaela S., 30 de ani, vânzătoare într-un chioşc de pe şoseaua Pantelimon aflat foarte aproape de un magazin Shop&G, spune că din cauza super­marketurilor vânzările au scăzut foarte mult. „Nu mai vindem decât ţigări şi sucuri, în rest mai nimic. Acum oamenii preferă să meargă la supermarket şi să cumpere de acolo tot“, consideră ea. Seara şi dimineaţa intră mai mulţi oameni în magazin, iar de sărbători vânzările sunt mult mai bune, deoarece oamenii care uită să cumpere ceva din super­marketuri şi hipermarketuri se opresc la chioşc şi cumpără.

    Cu toate acestea, cei care deţin chioşcuri nu au cum să se bată cu companiile multinaţionale care vin cu preţuri mici şi cu o gamă mai variată de produse.

    „Nu scădem preţurile pentru că la cât vindem nu am mai rămâne cu nimic, ar trebui să mai aducem şi bani de acasă“, spune Sergiu, administratorul unui minimarket din zonă. El spune că nu credea că se vor deschide aşa multe supermarketuri în zonă, dar că nu se gândeşte deocamdată să închidă businessul. „Avem clienţi fideli, care chiar dacă cumpără pâine sau ţigări, vin la noi“, menţionează el.

    De unde poate veni salvarea micilor comercianţi

    Micii comercianţi, loviţi de criză şi de afacerile internaţionale care se extind puternic, trebuie să îşi regândească businessul pentru a putea rămâne pe piaţă. O şansă pentru magazinele de bloc şi pentru micile alimentare ar fi specializarea după modelul deja testat pe alte pieţe din Vest. Şi pe piaţa din România există deja câteva exemple de magazine care s-au specializat, fie că vorbim de produse bio, de condimente sau de băuturi. Pe pieţele externe micile magazine au ales să vândă o singură categorie de produse – ca de exemplu peşte sau dulciuri – pentru a putea rezista ofensivei giganţilor internaţionali, care au atât forţă mare de negociere, preţuri mai mici, cât şi bani de investit.

    Citiţi pe www.zfcorporate.ro un material despre decizia Mega Image de a stopa procesul de alegere a francizaţilor pentru magazinele de proximitate Shop&Go.

  • Sfaturi şi trucuri pentru un espresso de excepţie

    Traian Ispasiu, CEO Caffe Tabiet

    O cafea de tip espresso are un sistem foarte clar: apa este forţată să treacă prin 7 grame de cafea măcinată fin la o presiune de 9 bari, vreme de 27 de secunde ± 2 secunde. Acest tip de preparare transformă cafeaua proaspăt măcinată într-o băutură cu proprietăţi unice, care nu pot fi găsite niciodată în alte metode. În parametri corecţi, obţinem o băutură ce conţine, între altele, cofeină, acizi, proteine şi zahăr. Deopotrivă obţinem însă şi elemente intangibile compuse din particule de cafea şi bule minuscule de gaz. Ca să folosim un limbaj aproape ştiinţific, un espresso este o emulsie de picături microscopice de ulei dispersate într-o matrice apoasă. Cu alte cuvinte, espresso este un concentrat de sute de parfumuri şi arome eliberate de crema densă. Are o plăcută vâscozitate şi un gust intens care se păstrează chiar şi după ce băutura este înghiţită. Asta este, din punctul meu de vedere, definiţia cea mai potrivită, atât chimică, cât şi logică. Pentru noi, un espresso excelent trebuie să fie asemănător unei poezii: 27 ml de esenţă înconjurată de emoţii delicate, să ne pregătească simţurile şi să ne stimuleze creierul.
    Primul pont: tipul de cafea

    Fără îndoială, în spatele “cortinei” este fundamental să ai o cafea de o calitate extraordinară. Este primul pas de parcurs. Pentru a alege direcţia corectă, este bine de ştiut că planta de cafea face parte din familia Rubiaceae, care are două specii care se comercializează şi se consumă: Coffea arabica (cunoscută îndeobşte drept Arabica) şi Coffea canephora (ştiută drept Robusta). Aceste două specii au, la rândul lor, copii botanici şi hibrizi.

    Cafeaua creşte pe diferite soluri. Este îngrijită, recoltată, spălată, uscată, păstrată şi prăjită în diferite moduri şi poate fi amestecată în tot mai multe feluri. De fapt, doar imaginaţia este limita în posibilele combinaţii ce se pot face din cafele. Pentru prepararea unui espresso, există două variante, în funcţie de “materia primă”, care poate fi “de origine” sau un blend (cafele de origini diferite, specii diferite, amestec). Iar cea mai bună maşină de testat calitatea boabelor de cafea, indiferent că sunt în amestec sau de un singur tip, este OMUL.

    Nu există nicio maşinărie înzestrată cu o capacitate senzorială atât de dezvoltată cum are omul. Bineînţeles, antrenată. “Robusta sau Arabica?” – aceasta este întrebarea! Care este mai bună? 100% Arabica blend sau 80% Arabica amestecată cu 10-20% Robusta? Răspunsul este la fel de simplu ca întrebarea. Consumatorul decide care este mai bună. Ştim, cunoaştem, acceptăm (într-o măsură mai mare sau mai mică) faptul că suntem diferiţi cu toţii, ceea ce este minunat.Primul “truc” pe care îl recomand călduros cafegiilor este să-şi cumpere doar boabe, în cantităţi foarte mici. Cafeaua este perisabilă!

    Al doilea pont: aerul şi apa
    Toate cafelele reacţionează şi sunt influenţate de climă, indiferent de provenienţă sau preţ. Toate. Umiditatea şi temperatura scăzută sunt inamici ai cafelei: în contact cu aerul ea îşi schimbă proprietăţile, lucru care, într-un final, se va simţi în ceaşca de espresso. Cât priveşte apa folosită pentru espresso, vreau să subliniez că este foarte importantă. 98% din şansele unei cafele perfecte depind de apa folosită. Atât de importantă este! Apa trebuie să fie curată, demineralizată, fără miros, fără clor şi fără duritate.

    Al treilea pont: din râşniţă în ceaşcă. Odată aleasă cafeaua, cunoscute secretele de păstrare şi factorii cheie care influenţează gustul, în discuţie intră, în mod obligatoriu, măcinarea şi rolul pe care îl joacă râşniţa în această poveste.Măcinătura pentru espresso este foarte importantă şi foarte precisă. E suficientă o singură schimbare de cuţite în râşniţă pentru ca gustul preparatului final să fie afectat. Măcinătura pentru un espresso trebuie să fie fină, asemănătoare particulelor de sare fină.

    Cât de multă cafea trebuie folosită pentru o ceaşcă de espresso? Doza de cafea măcinată pentru acest tip de băutură este de 6,5-7 grame, cantitate la care se realizează cea mai bună extracţie. Al doilea truc: presarea cafelei. Un truc foarte important folosit de profesionişti şi necunoscut celor mai mulţi pasionaţi este presarea, care în limbajul profesional se numeşte “tamping”. Presarea se face cu ajutorul unei ustensile – presa de cafea, pe care o mai numim şi tamper. Vă recomand să încercaţi, după ce puneţi în espressor cantitatea de cafea potrivită, să folosiţi acest truc. Se formează o pastilă compactă, din care sunt extrase toate aromele faimoasei licori. Un ultim pas este extracţia. Este indicat să puneţi licoarea extrasă într-o ceaşcă dintr-un material bun, cum este porţelanul; ceaşca trebuie să fie curată, uscată şi cu o temperatură de 40 de grade Celsius. Sunt trei indicii care confirmă dacă extragerea este perfectă:
    1. O preinfuzie de 3-5 secunde.
    2. O extragere de 27 secunde.
    3. Cantitatea finală: 27 ml.
    Cu siguranţă există şi alte indicii, dar acestea sunt de bază. Una peste alta, o cafea bună nu este un dat, ci trebuie deopotrivă cunoştinţe, grijă şi (un minim) efort pentru prepararea uneia.
    Cine spune că trebuie să fii barista “oficial” pentru a prepara o cafea sau un espresso ca un profesionist? Fiecare dintre noi poate fi propriul barista. Sunt însă secretele pe care trebuie să le ştiţi şi reguli după care să vă ghidaţi. Iată câteva ponturi pentru un espresso perfect.

  • Cum se face o cafea cu adevarat buna? Secretele prepararii cafelei

    Temperatura potrivita pentru apa care se prepara un espresso –
    25 de ml in tot atatea secunde, cu o cantitate de 7 grame de cafea
    proaspat macinata – este de 92 de grade Celsius. Nu mai mult,
    pentru ca se “arde” cafeaua. Nici mai putin pentru ca uleiurile
    esentiale nu pot fi extrase. In plus, cafeaua trebuie presata bine,
    pentru ca daca raman goluri de aer apa isi croieste un drum rapid
    prin ea si aceleasi uleiuri esentiale nu mai sunt extrase. Un alt
    “secret” al unei cafele bune este ca si ceasca sa fie calda, pentru
    a mentine temperatura. Atentie! Temperatura potrivita pentru
    servirea cafelei este intre 50 si 70 de grade Celsius. Daca este
    mai calda, cel care vrea sa bea se frige, iar daca este mai rece nu
    se mai simt pe deplin aromele.

    Nu in ultimul rand, mixul de cafea este important. Arabica este
    un soi mai cautat, mai scump, produs in cantitati mai mici, si mai
    savuroasa. Robusta este mai tare. De regula, la vanzare se gasesc
    mixuri din aceste soiuri, dar conteaza foarte mult ponderea lor,
    provenienta, producatorul, chiar si lotul. De pilda, unele
    cantitati sunt produse in livezi, printre pomi fructiferi, iar
    boabele astfel produse au arome speciale.

    Conteaza, in plus, extrem de mult si ca boabele sa fie proaspat
    macinate in momentul cand sunt puse in espressor, pentru ca dupa
    numai un minut de la macinare calitatile cafelei incep sa se
    piarda.
    Un espresso facut corect trebuie sa fie cremos, iar un cappuccino
    facut bine trebuie sa aiba spuma atat de densa, incat sa sustina
    betigasele cu care se amesteca zaharul in cafea.

    Desigur, un rol esential in acest proces il are aparatul
    (espressorul) de cafea. Un aparat profesional poate ajunge si la
    costuri de 7.000 de euro, care are si dimensiuni mari si, prin
    urmare, nu este potrivit pentru o locuinta. Exista insa si variante
    mai ieftine, de doar cateva sute de euro, disponibile pentru cei
    care tin sa savureze o cafea buna chiar acasa.

    Nu in ultimul rand, e bine sa stiti ca 15 sau 25 de ml de cafea
    espresso pot fi folosite in prepararea unor cocteiluri
    spectaculoase, care au in compozitie spuma de lapte, frisca,
    lichior si vodca. Secretele acestor tipuri de cocteiluri stau in
    mixarea compozitiei cu gheata si racirea prealabila a
    paharelor.