Pe la jumatatea Bulevardului Unirii din Bucuresti, peisajul e
dominat de un imens teren gol, unde nu exista nicio cladire. Unii
dintre trecatori stiu ca acolo s-ar fi anuntat un proiect imobiliar
gigantic. Valva din jurul lui si disputele din Consiliul Local
privind autorizarea sa sunt poate mai prezente in memoria colectiva
decat orice detalii despre proiect. Aceeasi situatie si in Piata
Eroilor, unde cladirea cunoscuta drept Casa Radio ar trebui sa
devina un complex imobiliar multifunctional, cu spatii comerciale,
de birouri si hoteliere. Iar langa Parcul Titan, un alt proiect a
atras atentia, in urma protestelor unor organizatii care nu sunt de
acord cu constructia sa acolo – este vorba de centrul comercial
ParkLake Plaza.
Discutiile iscate in sfera publica de aceste anunturi reprezinta
o trasatura comuna a acestor proiecte: avand dimensiuni
considerabile, fiecare complex in parte ar presupune o schimbare
semnificativa a peisajului urban din zona respectiva. Criza a
eliminat insa aproape cu totul astfel de subiecte din discutie,
pentru ca nici mastodontii n-au mai crescut acolo, nici alte sute
de proiecte imobiliare de dimensiuni mult mai mici, amanate sau
stopate pe rand.
“Piata este cu totul diferita. In primul rand, cererile
retailerilor pentru spatii au scazut in ceea ce priveste
suprafetele, iar obtinerea unei finantari pentru un proiect atat de
mare ar fi foarte, foarte dificila”, declara recent, intr-o
discutie cu BUSINESS Magazin, Ingo Nissen, country manager al Sonae
Sierra. Dezvoltatorul are in plan constructia centrului comercial
ParkLake Plaza, care ar fi trebuit initial sa implice o investitie
estimata la 590 de milioane de euro – in proiect erau incluse si
doua cladiri rezidentiale. Intre timp, Sonae Sierra a decis sa
micsoreze planurile mallului, noua suprafata fiind mai mica cu
aproximativ 20%, spre a facilita obtinerea unei finantari.
Radu Lucianu, managing director al companiei de consultanta
imobiliara CB Richard Ellis Romania, spune ca aportul financiar al
dezvoltatorului la investitie a devenit foarte important. “Pana nu
demult, oricine putea cere de la banca bani de achizitie a
terenului, de dezvoltare si de constructie, si tot profitul la
vanzarea ansamblului le revenea. De acum incolo, accesul la bani va
fi selectiv, atat in privinta numelui dezvoltatorilor, cat si a
sumelor alocate”, comenteaza Lucianu, care considera ca ansambluri
uriase dezvoltate ca un tot nu vor mai exista niciodata: “Sunt insa
de luat in considerare proiectele care se vor dezvolta pe
etape”.