BusinessMagazin

Tag: ESG

  • Un start-up românesc vine cu o soluţie inovatoare pentru una dintre cele mai presante provocări ale companiilor europene

    Un start-up românesc vine cu o soluţie inovatoare pentru una dintre cele mai presante provocări ale companiilor europene – raportarea ESG. Cu o platformă lansată în martie 2024, Safeflows automatizează procesul complex de raportare a sustenabilităţii.

    Start-up-ul, care a atras deja o finanţare iniţială de 150.000 de euro şi suport prin programul Microsoft for Startups, se află în proces de strângere a unei runde de 750.000 de euro pentru accelerarea dezvoltării. Cu două companii în fază de pilotare şi încă două programate pentru începutul lui 2025, Safeflows ţinteşte să atragă minimum 20 de clienţi şi să genereze venituri de 200.000 de euro în anul următor, pregătind totodată expansiunea în ţările vecine membre ale Uniunii Europene. „La finalul lunii noiembrie am deschis o rundă de pre-seed în care ne dorim să ridicăm o sumă de aproximativ 750.000 de euro, bani cu care să creştem echipa de dezvoltare, să aducem noi funcţionalităţi platformei şi, totodată, să dezvoltăm şi din punctul de vedere al businessului proiectul nostru. Avem o strategie foarte clară pentru această rundă. Am început discuţiile cu VC-uri şi cu investitori privaţi sau family office-uri. Avem mai multe discuţii deschise. Acum urmează să le şi închidem şi sperăm ca la începutul anului 2025 să putem finaliza această rundă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Bărbuia, cofondator şi CEO al Safeflows. El a demarat proiectul în aprilie 2023, alături de Dragoş Andrei Răutu (CTO) şi Simona Enache Pirtea, expert în legislaţie, dezvoltarea efectivă începând în octombrie 2023. Platforma a fost lansată în martie 2024, după şase luni de dezvoltare, iar până acum echipa s-a concentrat pe dezvoltarea produsului şi pe testarea acestuia în piaţă, realizând peste 25 de demo-uri doar în ultima lună. 

    Două companii se află în fază de pilotare, cu finalizare în decembrie, iar alte două pilotări sunt programate pentru februarie. Primul client plătitor va fi semnat în ianuarie 2025. „Ca număr de clienţi, ţintim minimum 20 de clienţi an-ul viitor, cărora să le putem oferi soluţia noastră. Iar cifra de afaceri se poate ridica la circa 200.000 de euro anul viitor, dar nu ne limităm doar la 20 de clienţi. Avem mai multe canale prin care dorim să atragem clienţi. Dar, mai întâi, ne-am dori să facem cunoscută soluţia noastră, oamenii să înţeleagă care sunt beneficiile şi cum îi poate aju-ta real o astfel de soluţie, iar ulterior ne vom axa pe partea de vânzare“, a precizat Bărbuia.

    Ce face însă concret platforma Safeflows? Fiind o platformă de tip software-as-a-service, Safeflows se integrează cu sursele de date ale companiilor pentru a automatiza procesul de raportare ESG. „Soluţia noastră se poate inte-gra facil cu sursele de date ale clientului. Aici avem o diversitate de surse de date, multiple surse de date, precum soluţii de tip ERP, surse de date dezvoltate, aplicaţii dezvoltate in-house de către client sau chiar informaţii pe care le putem colecta direct din documente de tip PDF, Word, Excel. Noi ne integrăm cu aceste surse de date ale clien-tului şi colectăm datele necesare astfel încât să putem răspunde cerinţelor framework-urilor de tip ESG“, a explicat el.

    Platforma acoperă aproximativ 1.200 de indicatori pentru framework-ul CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) şi foloseşte tehnologia OpenAI de la Microsoft pentru indicatorii de tip narativ. Clienţii ţintă sunt com-paniile cu peste 50 de angajaţi, peste 

    10 milioane cifră de afaceri şi peste 5 milioane total active. Momentan, start-up-ul se concentrează pe piaţa din România, urmând ca spre finalul lui 2025 să se extindă în ţările vecine. „Fiind un proiect românesc, vrem să oferim aceste servicii în primul rând pieţei din România. Dar, bineînţeles, ne uităm şi către celelalte ţări care sunt în Uni-unea Europeană, vecine cu România, şi urmează ca în 2025, mai probabil spre finalul anului, să batem la porţile lor“, a spus cofondatorul şi CEO-ul Safeflows.

    Până acum, Safeflows a atras o finanţare de 150.000 de euro de la doi business angels (Cosmin Manea şi Ingrid Haddad) şi a intrat în programul Microsoft for Startups.

    „Noi am parcurs patru etape din programul Microsoft for Startups, prin care am obţinut o finanţare de 150.000 de dolari, în special în credite Azure, ceea ce înseamnă că putem dezvolta produsul cu ajutorul acestor credite, dar şi fonduri necesare pentru infrastructura platformei.“ Pentru viitor, Safeflows plănuieşte să adauge noi module plat-formei, în special pentru zona de audit. „Dorim să adăugăm module în special pentru zona de audit. Aceste rapoarte de sustenabilitate urmează să fie şi auditate, astfel că o astfel de soluţie, aşa cum o gândim noi, trebuie să răspundă şi nevoii auditorilor, astfel încât să optimizăm întregul flux pentru client“, a precizat Bărbuia.    

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Cristian Bărbuia, cofondator şi CEO, Safeflows.

    Ce face? A dezvoltat o platformă de automatizare pentru raportările ESG (environmental, social and governance).

    „La finalul lunii noiembrie am deschis o rundă de pre-seed în care ne dorim să ridicăm o sumă de aproximativ 750.000 de euro, bani cu care să creştem echipa de dezvoltare, să aducem noi funcţionalităţi platformei şi, toto-dată, să dezvoltăm şi din punct de vedere al businessului proiectul nostru. Avem o strategie foarte clară pentru această rundă. Am început discuţiile cu VC-uri şi cu investitori privaţi sau family office-uri. Avem mai multe discuţii deschise. Acum urmează să le şi închidem şi sperăm ca la începutul anului 2025 să putem finaliza această rundă.“

     

    2. Invitat: Dimitrie Baitanciuc, cofondator şi CEO al Brizy.

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru construcţia rapidă de website-uri.

    „Am crescut cu 50% în 2023 şi cu peste 60% în 2024 şi, evident, vrem să creştem şi în 2025. Ideal ar fi să creştem cu 100%. Aceasta ar fi ţinta noastră pentru 2025, bazată pe cifrele şi partenerii pe care îi avem acum şi care urmează să se activeze în următorul an şi să crească. Avem, în momentul de faţă, 15.000 de subscripţii active, dintre care foarte multe agenţii şi freelanceri care folosesc toolurile noastre ca să obţină practic venituri pentru businessurile lor, folosind toolurile pentru site-urile clienţilor.”

     

    3. Invitat: Mihai Chiţoiu, expert SEO şi fondator al agenţiei Clienţi pe Viaţă.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie numită SEOPrenor AI, bazată pe inteligenţă artificială, care automatizează procesele SEO – de la crearea de conţinut până la optimizarea tehnică.

    „Aplicaţia se numeşte SEOPrenor, iar scopul este, în primul rând, productivitatea echipei pe care o am în acest moment. Mai exact, în loc să lucrăm o zi şi jumătate, de exemplu, pentru a face anumite sarcini pentru toţi clienţii pe care îi avem, scopul este să ajungem la un număr mult mai mic de ore, cu un efort mai redus din partea noastră, astfel încât să putem fi mai productivi şi să livrăm mai mult sau să ne facem treaba mai repede, permiţându-ne, în acelaşi timp, să avem mai mult timp pentru a prelua clienţi noi.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    1. Invitaţi: Ion Gavrilescu, cofondator FieldOS şi Adrian Roşoagă, chief investment officer al BCR Seed Start-er.

    Ce e nou? Start-up-ul românesc FieldOS, care a dezvoltat o platformă pentru managementul angajaţilor care lu-crează pe teren şi al resurselor acestora, a obţinut o investiţie de 500.000 de euro de la BCR Seed Starter – primul vehicul de investiţii al unei bănci de pe piaţa locală.

    Adrian Roşoagă: „Noi ne-am întâlnit cu FieldOS destul de devreme, undeva prin martie. FieldOS a fost unul dintre start-up-urile care au participat în acceleratorul InnovX, care a fost susţinut de BCR, şi cumva era pe lista noastră scurtă de start-up-uri. Aş putea să spun că a fost o chimie bună cu echipa de la prima întâlnire. Ne-a plăcut pro-dusul, e un produs destul de uşor de înţeles de clienţi, poate să fie promovat destul de uşor şi, de asemenea, de-serveşte o nevoie reală şi foarte mare. Nevoia de digitalizare în acest sector de activităţi pe teren este foarte mare la nivel global.“

    Ion Gavrilescu: „Când toată lumea încearcă să vândă şi trimite foarte multe e-mailuri, ai un avantaj extraordinar de mare în momentul în care ai un «warm intro». Cred că acest avantaj este de 1.000 de ori mai mare în momentul în care ai un «warm intro» de la BCR, adică vii cu un supervot de încredere. La nivel mondial, 80% din forţa de muncă este pe teren, sunt 2,7 miliarde de oameni care nu au lucrat niciodată cu softuri, nu sunt obişnuiţi cu asta – practic, îi oferi un telefon şi un software unui lucrător din curăţenie, unui tehnician sau unui agent de pază. Poate fi prima oară când un astfel de angajat are acces la un software.“

    2. Invitat: Cristian David, fondator şi CEO Klap – platformă pentru echipamente electronice recondiţionate.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a crescut businessul cu aproximativ 300% în 2024, ajungând la un portofoliu de clienţi de peste 4.000 de companii.

    „Pentru noi a fost un an foarte bun, în sensul în care am avut o creştere spectaculoasă, suntem aproape la 300% faţă de anul trecut. Am avut creşteri impresionante şi pe partea de e-shop, de soluţii pentru persoane fizice, dar şi pe segmentul destinat companiilor. Noi preluăm diferite dispozitive electronice din piaţă, atât de la consumatori, persoane fizice, cât şi de la companii. Le evaluăm, le «tratăm» şi, după aceea, le punem la vânzare cu garanţie, într-un pachet nou, atât pe site-ul nostru de e-commerce, cât şi în sistem B2B pentru companii.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Filip&Company: Sunt manager. Ce ar trebui să ştiu despre ESG? Ce trebuie să facă companiile pentru a respecta reglementările ESG?

    ESG – un concept de care auzim din ce în ce mai des aduce împreună trei factori specifici – Environmental, Social, Governance şi creează un set de standarde menit să fie integrat în strategia societăţilor pentru a le ajuta la creşterea valorii acestora prin dezvoltarea unei activităţi sustenabile pe termen lung, într-un mod benefic dezvoltării relaţiilor umane.

    • Environmental priveşte impactul pe care îl au activităţile societăţii asupra mediului înconjurător;
    • Social tratează relaţia societăţii cu angajaţii, clienţii şi comunitatea în care societatea îşi desfăşoară activitatea;
    • Governance urmăreşte respectarea moralităţii, a legii şi a echităţii în modul în care societatea acţionează.

    În acest articol vorbim despre importanţa înţelegerii şi implementării ESG, precum şi despre cadrul legal momentan aplicabil la nivel naţional şi european.

    De ce este important ESG pentru management şi pentru societăţi în general?

    Pe termen scurt şi mediu, ESG este important de avut în vedere de către orice business din 3 motive principale:

    1. atragerea de finanţare sau scăderea costului finanţării;
    2. îmbunătăţirea imaginii brandului societăţii, cu consecinţa fidelizării clienţilor şi, deci, a creşterii vânzărilor şi a profitabilităţii; precum şi
    3. scăderea riscurilor operaţionale, implicit a costurilor.

    Pe termen lung, beneficiile sunt strategice: un nivel bun al ESG şi evoluţia în factorii specifici vor asigura sustenabilitatea businessului faţă de factorii externi perturbatori, din ce în ce mai numeroşi, şi ajuta la crearea unei culturi organizaţionale bazată pe creativitate şi implicare. Este probabil ca ESG să devenă noua moralitate de business. 

    Pe scurt, avantajele enumerate mai sus constau în următoarele:

    • din punct de vedere financiar, un anumit nivel ESG al unei societăţi permite instituţiilor de credit şi non-financiare să îi acorde împrumuturi în condiţii mai avantajoase; probabil că acest criteriu va fi folosit în viitor şi pentru accesarea fondurilor UE şi a ajutoarelor de stat;
    • din punct de vedere reputaţional, din ce în ce mai multe societăţi ( criteriul a fost extins conform CSRD la societăţile cu 250 de angajaţi şi care sunt listate faţă de criteriul stabilit iniţial de NFRD care privea doar societăţile cu peste 500 de angajaţi) au obligaţia de a raporta stadiul ESG prin completarea unei declaraţii destul de complexe ce este ataşată situaţiilor financiare. Aceasta declaraţie este auditată de persoane cu o pregătire specială în acest sens. Este probabil ca din ce în ce mai multe societăţi să impună sau să prefere să lucreze cu parteneri comerciali care au raportat complet şi corect nivelul ESG, iar acesta este unul înalt; acelaşi comportament este probabil că va fi adoptat şi de consumatori;
    • verificarea periodică a nivelului ESG (cel puţin o datăpe an cu ocazia completării declaraţiei non-financiare) şi îmbunătăţirea sa va duce şi la un grad înalt de compliance al societăţii respective, prin respectarea cel puţin a reglementărilor din zona de protecţie a mediului, a relaţiilor de muncă, a relaţiilor cu consumatorii şi a guvernanţei corporative. Acest fapt duce la scăderea riscurilor de amenzi, închideri sau suspendări ale activităţii, dispuse de autorităţi, respectiv apariţia de diferende şi plata de daune către angajaţi, consumatori sau parteneri comerciali. Evoluţia pozitivă în scăderea expunerii financiare poate fi cuantificată ulterior.

    Ce este de facut pentru a fi ESG compliant?

    Putem împărţi obligaţiile ESG în doua categorii: i) obligaţii de informare; si ii) obligaţii de conformare. În cele ce urmează, adresăm obligaţiile de informare, nu însă înainte de a spune câteva cuvinte şi despre obligaţiile de conformare.

    Astfel, obligaţiile de conformare sunt vaste, acoperind toata aria de obligaţii ale unei societăţi în ceea ce priveşte protecţia mediului, relaţiile de munca, relaţiile cu consumatorii şi cu comunităţile unde îşsi desfăşoară activităţile. Acest fapt poate genera un efect indirect semnificativ care poate escalada şi genera un efect de domino impactând întreaga activitate.

    Cu titlu de exemplu, o eventuală încălcare a unei obligaţii din autorizaţia de mediu ar putea rezulta, pe lângă amenzi şi alte forme de răspundere, în afectarea scorului ESG şi, deci, scăderea preţului acţiunilor sau dificultăţi în a atrage finanţări. Acelaşi efect indirect l-ar putea avea şi alte evenimente care, în mod normal, trec drept mai puţin prejudiciabile pentru societate, cum ar fi un caz de hărţuire penalizată de instituţiile abilitate, o eroare în plata contribuţiilor sociale sau un caz de conflict de interese nedescoperit sau sancţionat la timp.

    Obligatiile de informare ESG. Cadrul de reglementare european

    La nivel european, cele mai importante 3 acte normative sunt: Regulamentul privind taxonomia („Regulamentul Taxonomia”), Regulamentul privind informaţiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare („SFRD”) şi Directiva privind raportarea nefinanciară („NFRD”).

    Regulamentul Taxonomia vizează identificarea activităţilor care sunt sau nu sustenabile, precum şi cât de sustenabile sunt obiectivele societăţii, lato sensu, oferind investitorilor vizibilitate asupra activităţilor durabile, fiind prevăzut un sistem de clasificare pentru activităţile economice sustenabile în acest sens.

    SFRD obliga institutiile de credit si participanţii la piaţa financiară sa ia în considerare aspectele de sustenabilitate în deciziile lor de investiţii, definind riscul legat de sustenabilitate ca fiind un eveniment sau o condiţie de mediu, socială sau de guvernanţă care, în cazul în care se produce, ar putea cauza un efect negativ semnificativ, efectiv sau potenţial, asupra valorii investiţiei.

    NFRD stabileşte obligaţiile de raportare nefinanciara a factorilor ESG pentru societăţile cu peste 500 angajaţi. Este în lucru o directivă de modificare, anume Directiva de raportare de către întreprinderi de informaţii privind durabilitatea („CSRD”), ce priveşte extinderea sferei de aplicare a cerinţelor de raportare prevăzute de NFRD la toate societăţile care au 250 angajaţi sau mai mult şi societăţile listate. De asemenea, CSRD prevede o serie de standarde obligatorii de raportare a sustenabilităţii de către societăţile vizate, care presupun includerea datelor din Regulamentul Taxonomie. Directiva CSRD a fost adoptată luna aceasta de Parlamentul European, urmând să apară cât de curând în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    CSRD ar aduce o serie de măsuri menite să combată criza climatică, prin transformarea Uniunii Europene într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor şi competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, prin intermediul căreia necesitatea aplicării conceptului ESG devine mai pregnant. Pe scurt, raportul dintre NFRD şi CSRD ar fi moving from the margins to the mainstream, în factori ce ţin de ESG şi sustenabilitate. De aici şi necesitatea ca aceste concepte să fie analizate şi implementate cât de curând de către societăţi.

    Obligatiile de informare ESG. Reglementările în România

    La nivel naţional, cadrul legislativ principal este format din Ordinul nr. 1938/2016 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile şi Ordinul nr. 3456/2018 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile, emise de Ministerul Finanţelor din România, urmare a transpunerii în legislaţia naţională a NFRD.

    Aceste două acte normative privesc obligaţia societăţilor care au în medie peste 500 de angajaţi şi fie au active totale mai mari de 20 milioane EUR, fie cifra de afaceri netă mai mare de 40 milioare EUR, de a prezenta în raportul anual o serie de informaţii care se încadrează în sfera factorilor ESG ( declaraţia nefinanciară trebuie să conţină, în ceea ce priveşte aspectele legate de mediu, detalii privind impactul actual şi previzibil al operaţiunilor entităţii asupra mediului şi, după caz, asupra sănătăţii sau siguranţei, utilizarea de energie regenerabilă şi neregenerabilă, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea apei şi poluarea aerului).

    În aprilie 2022, Bursa de Valori Bucureşti a publicat un ghid privind raportarea ESG, constituind un document util ce oferă un sprijin societăţilor în parcurgerea procesului de aliniere la dorinţele investitorilor şi partenerilor lor în materie de raportări ESG. Există aşadar aşteptarea ca, societăţile să se adapteze cerinţelor NFRD, precum şi să anticipeze cerinţele din CSRD, aspect care subliniază încă o dată importanţa pregătirii implementării acestor concepte.

    Mai mult, în România există demersuri pentru implementarea Codului Sustenabilităţii şi a Strategiei Naţionale pentru Economia Circulară. Codul Sustenabilităţii reprezintă un instrument de raportare pentru societăţi, având la bază un model german, prin intermediul căruia organizaţiile pot să îşi realizeze declaraţia privind sustenabilitatea mult mai simplu şi aplicat, raportându-se la o serie de indicatori de performanţă indicaţi de cod şi care se preconizează a putea fi utilizat la sfârşitul anului 2022. De cealaltă parte, Strategia Naţională pentru Economia Circulară, adoptată de curând prin hotărâre a Guvernului, are ca principal obiectiv asigurarea tranziţiei României de la un model economic liniar la unul circular, pentru o mai mare eficienţă a resurselor şi bună gestionare a acestora.

    La nivel naţional, cadrul legal se află într-o continuă evoluţie. Aşadar, şi din punct de vedere legislativ, raportarea ESG şi creşterea nivelului ESG reprezintă un proces pe termen lung şi continuu.

    Faţă de cele de mai sus, putem deduce că influenţa ESG se va manifesta asupra tuturor departamentelor şi activităţilor unei societăţi şi va fi din ce în ce mai importantă în ecuaţia costuri-venituri, oportunităţilor de dezvoltare şi modului de structurare şi implementare a oricărei strategii de business.

    În concluzie, aspectele ESG, mai ales cuantificarea factorilor ESG relevanţi pentru un anumit business, modul de raportare şi auditare, precum şi posibilităţile de a creşte nivelul ESG, vor deveni tot mai pregnante în viaţa societăţilor, fiind momentul ca societăţile să aloce resurse dedicate acestui subiect.

     

     

  • De la shareholder la stakeholder

    Paradigma responsabilităţii în business se transformă şi trece la următorul nivel odată cu tranziţia de la o mentalitate de CSR la una de ESG (Environmental, Social, Governance). Business MAGAZIN a discutat cu Oana Ijdelea, avocat, pentru a înţelege ce înseamnă acest context pentru companii şi care sunt principalele provocări.

     

    În esenţă, înseamnă înlocuirea mentalităţii de tip shareholder cu una de tip stakeholder. Un aspect important de înţeles în legătură cu ESG este faptul că aceste politici nu reprezintă o simplă formalitate necesară la nivelul companiilor, ci trebuie tratate ca un angajament, un model de business şi principii bine integrate în structura şi strategia de lungă durată a unei companii”, a spus Oana Ijdelea. Aşa cum explică ea, Uniunea Europeană a făcut deja primii paşi în eforturile de a legifera ESG, în prim-plan fiind strategia Green Deal alături de alte reglementări înclinate spre acest domeniu. „Legislaţia europeană propune să integreze un nou concept conform căruia factorii ESG pot avea un impact asupra valorii unei investiţii, implicit, necesitatea ca investitorii să ia în considerare şi riscurile legate de sustenabilitate în procesul de luare a deciziilor de investiţii. Astfel, un «risc de sustenabilitate» reprezintă un eveniment sau condiţie ESG care ar putea provoca un impact negativ real sau potenţial semnificativ asupra valorii unei investiţii, fondurile de investiţii fiind încurajate să dezvăluie în mod publlic aceste riscuri”. Mai mult decât atât, pe baza Regulamentului privind taxonomia, companiile sunt obligate să furnizeze informaţii cu privire la obiectivul lor de mediu pentru care investiţia a fost acordată şi să prezinte o descriere a modului şi măsurii în care aceste investiţii susţin o activitate economică sustenabilă cu scopul de a obţine o finanţare pentru proiectul respectiv. „În continuare, această mentalitate încă neajunsă la maturitate ar putea fi încurajată prin adoptarea unui cadru legislativ mai larg, flexibil, clar şi previzibil la nivel european şi naţional. Din această perspectivă, o reglementare coerentă are capacitatea de a spori investiţiile în respectarea criteriilor propuse de ESG, cu precădere în cadrul pieţelor financiare în curs de dezvoltare”. În cazul companiilor care refuză să se adapteze noului cadru de ESG, acestea ar putea ajunge să fie considerate neprofitabile de către investitori, spune Ijdelea. Lipsa de progres în perspectiva ESG este egală cu lipsa de credibilitate în faţa investitorilor. Dincolo de componenta de mediu a vizunii ESG, această nouă abordare are mai multe faţete, iar una dintre cele mai importante este cea a diversităţii de gen, o perspectivă pe care companiile trebuie să o integreze în deciziile lor.

    „În urma presiunilor la nivel social, politic şi legislativ, marile companii s-au confruntat cu necesitatea de a îmbunătăţi diversitatea de gen în structura lor ierarhică superioară, cu precădere în poziţiile cheie ale organigramei. Astfel, reprezentarea femeilor în poziţii de conducere, remunerarea egală pentru femei şi bărbaţi în cadrul companiilor reprezintă un criteriu semnificativ în determinarea de către investitori a riscurilor şi oportunităţilor ESG”. Înţelegerea efectelor pe care le poate avea noul cadru ESG scoate la iveală şi o oportunitate majoră pentru România, în contextul în care peisajul investiţional local are potenţialul de a creşte şi de a se dezvolta. „Companiile cu strategii ESG bine definite deţin un avantaj competitiv major în accesarea de capital pentru finanţarea de proiecte, pe măsură ce tot mai mulţi investitori caută să investească în societăţi preocupate de ESG. Din acest punct de vedere, companiile din România au oportunitatea de a deveni un catalizator al marilor investiţii, ca urmare a efortului de implementare şi de schimbare a viziunii, culturii şi principiilor în sensul ESG, la nivel organizaţional”. Unul dintre cele mai afectate sectoare în această tranziţie este reprezentat de industria energetică şi a resurselor naturale, aceasta fiind printre cele mai expuse la riscurile derivate din realizarea şi implementarea unor politici ESG inadecvate. „Tranziţia energetică îşi va lăsa amprenta cu precădere asupra companiilor energetice a căror activitate gravitează în jurul combustibililor tradiţionali de energie. Pentru a se integra pe viitor în această industrie, numeroase companii din oil & gas – Exxon, BP, Shell, Eni, ca să numesc câteva – şi-au stabilit deja obiective extrem de ambiţioase către emisii zero de carbon şi se pare că au paşi concreţi în această direcţie”. Contextul ESG provoacă jucătorii din industria de energie să îşi reevalueze obiectivele prin alinierea la ambiţiile Comisiei Europene, prin alinierea la Green Deal, ceea ce înseamnă să pună în centrul activităţii lor nevoia de decarbonizare şi de creştere a nivelului de sustenabilitate. „Având în vedere această perspectivă, companiile din sectorul energetic au început diversificarea portofoliilor prin includerea de proiecte bazate pe resurse regenerabile şi prin introducerea de tehnologii adaptate soluţiilor de protecţie a mediului”. Sintagma cheie în acest proces de transformare ţine de utilizarea tehnologiilor, a resurselor de energie regenerabilă şi de adoptarea de practici şi sisteme ce promovează eficienţa energetică. „De asemenea, există un mare interes cu privire la integrarea hidrogenului verde într-o proporţie majoritară în mixul energetic al statelor membre, fiind una dintre soluţiile viabile promovate la nivelul Comisiei Europene pentru decarbonizarea continentului european până la finele anului 2050”.

    Oana Ijdelea a subliniat că majoritatea companiilor se află în tranziţia de la un model voluntar de CSR la o practică standardizată de a raporta eforturile ESG prin rezultate cuantificabile. Ea spune că modelul CSR nu a reuşit să devină o traiectorie în sine, un scop primordial, fiind de multe ori considerat un instrument eficient de marketing şi de creştere a reputaţiei. De cealaltă parte, ESG a reuşit să spargă această barieră şi să devină o direcţie generală în strategia companiilor. „Aşadar, trecerea de la CSR la ESG presupune în primul rând o creştere a responsabilităţii companiilor prin posibilitatea de a evalua şi cuantifica impactul acţiunilor lor. În acest mod, companiile vor oferi credibilitate investitorilor prin raportarea datelor ESG în mod transparent şi periodic, orice activitate fiind necesar a fi susţinută de date concludente”. Mai mult, paradigma ESG încurajează companiile să îşi stabilească obiective şi linii directoare în strategia de business adoptată şi să comunice în mod transparent progresul către atingerea acestora. „La nivel comparativ cu modelul propus de CSR, raportarea ESG poate ţine o companie responsabilă pentru domeniile în care a eşuat şi urmăreşte periodic progresul în raport cu anumite valori. De asemenea, stabilirea unor obiective clare, cuantificabile şi oportune pot crea o valoare reală companiei şi mai ales un avantaj competitiv prin atragerea de diferite oportunităţi de investiţii”.

     În acest context, Ijdelea consideră că această tranziţie poate fi condusă prin puterea exemplului de către companiile considerate giganţi, întrucât acestea au incorporat deja un sistem ESG bine definit. Totodată, schimbarea de paradigmă este susţinută şi de măsurile imperative prevăzute atât în legislaţia europeană, cât şi în cea naţională, în legătură cu respectarea criteriilor ESG şi raportarea progresului.

  • Octavian Petrescu, RodBun: Agricultura este cel mai mare beneficiar al măsurilor de reducere a încălzirii globale, dar şi unul dintre cei mai mari responsabili de a acţiona în acest sens

    ► IPCC a setat un target, respectiv acela de a rămâne sub 1,5 grade Celsius încălzire globală. Agricultura este deopotrivă cel mai mare beneficiar al măsurilor de reducere a încălzirii globale, dar şi unul dintre cei mai mari responsabili de a acţiona în acest sens. Lipsa acţiunii imediate poate va fi resimţită în mod direct de întreg lanţul alimentar. Considerăm că aceasta este singura direcţie sustenabilă pentru viitor.

    ► În ultimii patru ani am făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte orientarea unei părţi semnificative din fermele partenere către cultura ecologică. Între valorile de bază ale RodBun am prevăzut faptul că “rodul” trebuie să fie “bun” inclusiv pentru pământ şi pentru aer. Astăzi am ajuns la o suprafaţă de 2.200 de hectare exploatată în sistem ecologic.

    ► Ne propunem să continuăm extinderea suprafeţelor exploatate în sistem ecologic, împreună cu exploatarea tehnologiilor de eficientizare precum: continuarea investiţiilor în sisteme de monitorizare şi analiză prin satelit cu ajutorul algoritmilor de machine learning; extinderea soluţiilor de monitorizare a calităţii solului şi respectiv monitorizarea umidităţii pentru eficientizarea sistemelor de irigaţii cu ajutorul senzorilor IoT.

     

     

  • Cum trecem de la CSR şi plantatul copacilor la ESG şi creşterea speranţei de viaţă cu o calitate mai ridicată, cel puţin la pensie, ca vienezii

    Acum nu ne dăm seama aşa cum nici partidele şi nici politicienii nu ştiu ce-i va lovi: ESG – Environmental, Social, Governance – noul trend economic, social şi politic global, va fi noul program de guvernare la care ne vom raporta.

    În Europa, după Al Doilea Război Mondial, s-a creat piaţa oţelului şi a cărbunelui ca să se evite un nou război, apoi piaţa comună şi, în final, Uniunea Europeană de astăzi din care şi România face parte printr-un concurs fantastic de împrejurări.

    După Marea Unire de la 1918, intrarea în Uniunea Europeană este cea mai mare realizare politică din istoria noastră.

    Toate ţările care au aderat şi care voiau să adere la Piaţa Comună trebuia să îndeplinească nişte criterii politice şi economice. Când s-a decis adoptarea euro toate ţările europene care au intrat în zona euro trebuia să se raporteze la criteriile de Maastricht legate de inflaţie, curs valutar, datorie publică, deficit bugetar.

    Grecia sau Italia, şi chiar Spania, nu s-au mai putut proteja prin deprecierea monedelor naţionale în faţa invaziei economice a germanilor.

    Pentru a intra în Uniunea Europeană România trebuia să se conformeze şi să îndeplinească criteriile de aderare, să aibă democraţie politică, economie de piaţă funcţională, fără intervenţia statului, pieţele să fie libere începând cu piaţa valutară, moneda naţională să fie convertibilă şi să permită mişcarea totală a capitalului.

    De asemenea, România trebuia să deschidă piaţa pentru investitori aşa cum Uniunea Europeană ne-a deschis piaţa muncii, ceea ce ne-a aspirat 4 milioane de români.

    Într-un fel sau altul, toate ţările UE trebuie să se conformeze regulilor, criteriilor şi condiţiilor politice, economice şi sociale ale Uniunii Europene. Ceea ce nu este rău.

    Acum vine ESG, un model economic şi social la care se va raporta toată lumea în următoarele decenii, inclusiv România.

    Întâi multinaţionalele se vor raporta la ESG, care, sub presiunea investitorilor, acţionarilor, stakeholderilor, a clienţilor, angajaţilor şi publicului, vor fi nevoite să ia măsuri interne care să se conformeze condiţiilor ESG legate de mediu, impact social şi guvernanţă.

    Ca să dau un exemplu simplu, Vodafone trebuie să cumpere de acum înainte numai energie verde. Asta înseamnă că, treptat, energia poluantă, bazată pe cărbune şi, în viitor pe gaze, va pierde teren.

    Giganţii petrolieri Exxon, Shell şi BP încep să simtă presiunea acţionarilor minoritari, vocali şi zgomotoşi, care întreabă managementul cum se raportează la schimbările climatice, la un mediu mai prietenos şi mai curat, la politicile de mediu dar şi de lucru cu angajaţii.

    Dacă înainte nu conta unde erau zăcămintele şi exploatările din petrol sau cu cine le operai, acum aceste lucruri sunt cap de afiş, iar managementul nu mai poate face abstracţie de ceea ce crede publicul. BlackRock, cel mai mare fond de investiţii din lume, care depăşeşte 5 trilioane de dolari, a anunţat că nu va mai investi în companiile care nu au politici clare şi nu se conformează criteriilor ESG. Când începe BlackRock să-şi vândă acţiunile, orice companie intră sub o presiune imensă.

    Ca să dau un caz simplist din România, gândiţi-vă că Fondurile de Pensii Pilon II nu vor mai investi în petrol din motive de ESG.

    Dacă nu se întâmplă ceva cu ele, Fondurile de Pensii Pilon II vor ajunge la active de peste 200 mld. lei şi vor fi cei mai mari investitori de la Bursă. Orice companie care vrea să aibă o bază stabilă de acţionari pe termen lung, va fi nevoită să se raporteze la criteriile de investiţii ale fondurilor de pensii.

    În România, ca de altfel în întreaga Europă, vor fi industrii, sectoare economice, companii, care vor pierde teren până vor dispărea cu totul.

    Dar dincolo de impactul economic, ESG va veni cu un impact asupra sănătăţii şi educaţiei de care ne vom lovi în următoarele decenii şi într-un mod pozitiv, dar şi negativ.

    Pentru a susţine trendul global ESG vom avea nevoie de oameni mai educaţi care să ocupe joburi care nici nu există în prezent. Aşa cum companiile au acum oameni de GDPR, vor avea oameni specializaţi în gestionarea denunţurilor interne (avertizor de integritate – whistleblower), aşa vor avea nevoie de directori şi departamente de sustenabilitate care să urmărească îndeplinirea criteriilor ESG.

    Apariţia unor sectoare economice noi înseamnă alte specializări pentru angajaţi şi chiar modificarea programelor şcolare. Aşa cum acum este o presiune imensă pentru a scoate mai mulţi absolvenţi de IT, aşa va fi o presiune de a scoate absolvenţi de mediu sau de sustenabilitate.

    Toate aceste schimbări economice, politice şi sociale vor avea un cost pe care îl va plăti parţial Uniunea Europeană din taxele şi impozitele noastre, dar şi un cost pe care îl vom plăti cu toţii prin creşterea taxelor şi impozitelor sau introducerea altora noi.

    Aşa cum plătim acum pentru pungi, care va trebui să fie biodegradabile, aşa vom plăti pentru mâncarea, teoretic mai naturală, din supermarketuri, pentru produsele şi serviciile care se vor conforma criteriilor ESG. Gândiţi-vă că un apartament, care va trebui să respecte criteriile de eficienţă energetică, va fi mai scump.

    Până la urmă tot acest program de guvernare ESG ar trebui să aducă o îmbunătăţire a calităţii vieţii astfel încât intrarea la pensie, chiar la 70 de ani, să nu te găsească cu un corp poluat, plin de cancer, care mai are de trăit doar câţiva ani. Speranţa de viaţă va creşte dar, cel mai important lucru va fi legat de calitatea ultimului deceniu de viaţă. Cine nu ar vrea să fie ca pensionarii din Viena care, la 80 de ani, arată ca noi la 60 de ani?

    Din punct de vedere politic, viitorul va fi al partidelor şi politicienilor care vor predica acest trend global, ESG, şi care se vor raporta la el în discurs dar şi în deciziile luate.

    La ZF şi BM am început să discutăm despre aceste trenduri pentru a pregăti terenul privind temele majore de discuţie la care ne vom raporta în următorii ani sau în următoarele două decenii.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)