Cu ajutorul filmelor cu Audrey Hepburn, a revistelor despre şi de modă şi, de ce nu, a plimbărilor pe Champs-Elisees, Via della Spiga sau Fifth Avenue a fost construită definiţia modernă a luxului. Ea se potriveşte, în aproape toate cazurile, cu cea din DEX: “fast, eleganţă, somptuozitate, splendoare”. Luxul în România are mai multe definiţii în funcţie de perioada în care îl studiem. Înainte de anii ’90 luxul era asociat cu blănurile cumpărate din magazinele de pe Calea Victoriei sau aduse “în secret din străinătate”. Astăzi când vorbim de lux vorbim despre Louis Vuitton, Gucci sau Burberry.
Deşi numărul persoanelor care călătoresc în străinătate a crescut considerabil, deşi de reviste de modă nu ducem lipsă (singurul mare absent este Vogue) şi deşi suntem mai “fashion” chiar decât italienii, potrivit Stefanel, marile branduri de lux nu s-au înghesuit în România până de curând. Şi acum, cele mai multe intrări sunt în franciză. Singura intrare directă este cea a Louis Vuitton, care a deschis în 2008 magazinul din cadrul hotelului de cinci stele Marriott. Tot aici vor veni şi Valentino, în decembrie, şi Escada în viitorul apropiat. Astfel, se va crea al doilea pol al luxului în România, primul fiind pe Calea Victoriei, acolo unde s-au plasat Gucci, Emporio Armani, Max Mara şi urmează să vină, tot în decembrie, Burberry.
Toate acestea de mai sus, atât cele deja prezente, cât şi cele care urmează să vină, sunt aduse în sistem de franciză. Acest lucru poate fi explicabil în condiţiile în care marile case de modă nu doresc să îşi asume riscuri majore pe a doua cea mai săracă piaţă din Uniunea Europeană.
“Sărăcia” României nu se vede însă atunci când vorbim de lux. Afacerile gigantului francez Louis Vuitton în România s-au apropiat de 100 de milioane de lei anul trecut, fiind în creştere cu 26% comparativ cu 2009. Francezii deţin în România atât un magazin, cât şi două unităţi de producţie în judeţul Sibiu.
Compania Louis Vuitton România SRL, care operează magazinul Louis Vuitton, a vândut genţi, încălţăminte şi accesorii de 19,8 mil. lei (4,7 mil. euro) anul trecut, faţă de 18,4 mil. lei în 2009, primul an de prezenţă integrală la nivel local, potrivit datelor raportate Registrului Comerţului. Magazinul de 130 de metri pătraţi, deschis la parterul hotelului Marriott, a obţinut de asemenea un profit de 3,3 mil. lei (0,8 mil. euro) în 2010, dublu faţă de anul anterior.
Grupul francez are la nivel local afaceri şi în producţia de componente pentru genţi, pe care ulterior le asamblează la Paris. Cele două fabrici, deţinute la Cisnădie şi Avrig, au avut anul trecut o cifră de afaceri de 76 mil. lei (18,1 mil. euro), în creştere cu circa 30% faţă de 2009. De asemenea, profitul acestora aproape s-a triplat la 4,8 mil. lei (1,14 mil. euro). Decizia Louis Vuitton de a produce în România poate fi explicată în principal prin faptul că forţa de muncă este ieftină. Cine produce nu este însă şi cel care cumpără. Richard Matalon, şeful L’Oreal România, care deţine şi o divizie de produse cosmetice de lux, spune că acest segment a crescut cu circa 20% în ultimul an. Segmentul mass market a pierdut teren. “Este evident că persoanele cu venituri mari sunt mai puţin afectate de criza economică.” Tot el adaugă însă că acest segment este unul de nişă în România, în cazul cosmeticelor şi parfumurilor, spre exemplu, reprezentând maximum 10% din totalul pieţei de cosmetice şi parfumuri, în condiţiile în care pe pieţele mature el ajunge şi la 20%.
