Tag: ESA95

  • Cine a mai intrat in vizorul Eurostat: Romania nu-i nici prima, nici ultima

    Vara trecuta, Bulgaria ajungea prima tara vizata de noul sistem
    de control al deficitelor bugetare din UE, care ofera celor de la
    Eurostat atributii de control si audit al situatiei fiscale din
    statele membre. Comisarul european Olli Rehn spunea ca exista
    “ingrijorari privind performanta statistica a Bulgariei” si o
    misiune a Eurostat a plecat la Sofia ca sa afle cum si-au calculat
    bulgarii deficitul. Evenimentul avea loc la cateva luni dupa ce
    premierul de centru-dreapta Boiko Borisov anunta ca au avut loc
    erori si omisiuni intentionate la calculul deficitului din 2009, pe
    care le-a atribuit guvernarii socialiste, plecate insa de la putere
    dupa alegerile din iunie 2009.

    Conform noilor date publicate atunci, deficitul fiscal din 2009
    n-a fost de 1,9% din PIB, ci de 3,7% din PIB. Ulterior, Eurostat a
    revizuit datele pentru Bulgaria, constatand ca de fapt nu e vorba
    nici de 3,7% din PIB, ci de 3,9%. La inceputul lui mai 2010,
    Comisia a declansat procedura de deficit fiscal excesiv impotriva
    Bulgariei, pentru depasirea limitei de deficit de 3% din PIB.
    Ministerul de Finante de la Sofia a explicat misiunii Eurostat
    modul de calcul al deficitului, iar incidentul a fost ingropat. La
    finele lui ianuarie 2011, Comisia Europeana a scos Bulgaria de sub
    incidenta procedurii de deficit excesiv, constatand ca Sofia “a
    intreprins demersurile adecvate pentru corectarea deficitului”.

    O situatie delicata a avut loc si in Polonia luna trecuta,
    legata de “erorile si omisiunile” de 4% din PIB detectate in
    balanta de plati a Poloniei – cealalta tara care, alaturi de
    Romania, inca nu raporteaza bilantul fiscal conform cu standardul
    ESA95 folosit de Eurostat, care ia in considerare si arieratele
    statului. Banca centrala a recunoscut ca exista “probleme serioase”
    cu datele statistice despre balanta de plati, in principal din
    cauza unor importuri din Germania subestimate cu circa 12 mld. euro
    numai pentru 2010. Efectul recalcularii, care ar urma sa se incheie
    in iunie, va fi revizuirea cu pana la 1% in plus a deficitului
    balantei de plati, ceea ce ar insemna o pondere a acestuia in PIB
    de 7-8%.

    Conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, toate
    tarile UE transmit la Eurostat de doua ori pe an, respectiv la 31
    martie si 30 septembrie, notificarea deficitului si a datoriei
    guvernamentale. Rezerve legate de calitatea datelor au fost
    exprimate de Eurostat si in anii precedenti privind informatiile
    transmise de alte state membre, cum ar fi Grecia, Danemarca si
    Marea Britanie, inclusiv pentru ultima notificare fiscala transmisa
    la 31 martie 2011, afirma Institutul National de Statistica.

  • Probleme in paradis: statisticile Poloniei privind PIB si deficitele ar putea fi gresite

    Ca urmare, tot peisajul se schimba: deficitul bugetar si de cont
    curent in PIB ar avea ponderi de circa 7-8% in PIB, iar datoria
    s-ar situa probabil peste nivelul de 55% din PIB. Efectul,
    apreciaza Gronicki, este punerea in discutie a tuturor datelor
    privind PIB din 2004 incoace, de la intrarea in UE, si deteriorarea
    inevitabila a increderii investitorilor, siliti sa vada ca Polonia
    nu e deloc economia-model pe care au crezut-o.

    “In balanta de plati, in categoria de erori si omisiuni, exista
    sume mari care duc la un deficit de 4% din PIB. Daca ele sunt
    cauzate de importuri subestimate, atunci deficitul comercial si al
    serviciilor e mai mare si in consecinta si deficitul de cont curent
    e mai mare. O astfel de situatie i-ar face pe investitorii
    financiari sa-si schimbe felul cum vad Polonia si ar avea impact
    asupra estimarilor privind PIB, cu toate implicatiile –
    supraestimarea PIB, subestimarea datoriei si a deficitului”, a
    declarat Gronicki pentru Reuters.

    Lars Christensen, analist al Danske Bank, noteaza ca numai
    Polonia si Romania, dintre toate statele UE, nu raporteaza datele
    macroeconomice conform cu standardele contabile ale Eurostat
    (ESA95), aratand ca problema Poloniei cu “erorile si omisiunile”
    din statistici dateaza din 2004, de la aderarea la UE. “Am putea
    avea brusc situatia in care Polonia sa aiba de fapt ambele deficite
    in 2010, cel bugetar si cel de cont curent, aproape de 10%, in
    contrast flagrant cu perceptia generala a pietelor despre aceasta
    tara ca destinatie de investitii de calitate”, afirma
    Christensen.

  • Statul roman, cu datoriile lui cu tot

    Masura, evident utila contabil si pentru credibilitatea
    statului, a fost interpretata, dupa caz, drept un vot de blam
    pentru actualul guvern pentru ca nu reuseste sa respecte calendarul
    de reducere a arieratelor, fie drept o incercare a FMI de a strange
    cu usa Guvernul sa-si plateasca datoriile fata de companii (ne
    amintim de indemnurile cancelarului Angela Merkel sau de ale
    ambasadorului Mark Gitenstein ca Guvernul sa plateasca mai repede
    datoriile catre firmele straine care isi asteapta banii pentru
    contracte sau rambursarea TVA).

    Dupa metodologia ESA95, deficitul bugetului consolidat a fost in
    2009 de 8,6% din PIB, in timp ce raportarea in numerar, cu
    excluderea datoriilor, a indicat un deficit de 7,2% din PIB in 2009
    si de 6,5% in 2010. Pana acum, FMI a acceptat fara probleme aceasta
    din urma metoda de raportare, folosita impreuna cu toate guvernele
    din Romania cu care a avut acorduri. Schimbarea a aparut insa
    pentru armonizarea statisticilor cu Comisia Europeana, care include
    de obicei in rapoartele sale cifre de deficit calculate dupa ESA95
    (European
    System of National and Regional Accounts
    ). In schimb, aceasta
    este explicatia pentru care FMI a insistat pana acum in mod
    constant ca Guvernul sa-si respecte angajamentele de plata fata de
    companii, mai ales dupa ce Guvernul a ratat repetat tintele de
    reducere a arieratelor convenite cu Fondul.