Tag: erou

  • Notă pentru scenarişti: anii ’80 nu se mai întorc

    Rambo: First Blood, lansat în 1982, se plia perfect pe cerinţele publicului american de la acea vreme. Amintirile războiului din Vietnam erau încă proaspete, iar imaginea unui soldat care să se lupte cu sistemul satisfăcea chiar şi cei mai pretenţioşi spectatori.
    Mai mult decât atât, First Blood a fost chiar un film reuşit; nu vorbim de o capodoperă, pentru că nu acesta a fost scopul producătorilor, ci despre un film care reuşeşte, timp de mai bine de o oră şi jumătate, să îţi capteze atenţia şi să te lege, emoţional, de bravul soldat american.
    Reţeta a mai fost repetată de două-trei ori, cu un succes moderat; când a fost lansat Rambo IV, în 2008, singurul lucru la cote înalte a fost curiozitatea spectatorilor. Am fost surprins, prin urmare, de vestea că Sylvester Stallone vrea să îl readucă pe marile ecrane pe John Rambo.
    A fost o introducere mai lungă decât de obicei, motivată mai ales de faptul că nu sunt prea multe de spus despre Rambo: Last Blood.
    Eroul nostru s-a pensionat, are nevoie de tot felul de pastile ca să-şi menţină sănătatea mentală şi pare decis să trăiască în linişte zilele care i-au rămas. Un Rambo în care miile de gloanţe sunt înlocuite de discuţii cu psihologul n-ar fi atras însă pe nimeni, aşa că scenariştii s-au pus pe treabă şi au inventat o poveste care implică diverse personaje: o prietenă, nepoata acesteia, cartelurile din Mexic şi aşa mai departe.
    V-aţi făcut deja, sunt convins, o idee destul de bună despre cum începe, continuă şi se încheie filmul.
    Nu scenariul e însă problema la Rambo: Last Blood, ci faptul că eroul a fost înlocuit cu un fost erou. E cel puţin ciudat să îl vezi pe Stallone – în ciuda condiţiei fizice de invidiat – cum sare, aleargă şi omoară zeci de oameni pe minut.
    Repet, nu sunt prea multe de spus despre film; este o producţie pentru fanii seriei, din păcate o serie care a fost întinsă mult prea mult.
    E o problemă ce apare tot mai des la Hollywood: tot Stallone a readus pe ecrane seria Rocky, chiar dacă lucrurile în Creed stau puţin diferit, actorul asumându-şi un rol secundar. Un alt exemplu e seria începută cu Olympus Has Fallen, la care scenariştii nici nu s-au mai obosit să schimbe povestea, ci doar ţara în care se desfăşoară. Pe măsură ce apar francize noi, cu o abordare proaspătă a genului acţiune – John Wick, spre exemplu – reţeta de tip Rambo e una ce ar trebui lăsată pentru cărţile de istorie.
    Nota: 5/10


    Rambo: Last blood
    Regia: Adrian Grunberg
    Distribuţie: Sylvester Stallone, Sergio Peris-Mencheta, Paz Vega
    Durată: 1 oră 29 minute
    Buget: 50 milioane dolari
    Data lansării: 20 septembrie

  • REPORTAJ “Şi eu sunt Alexandra”. Cum a schimbat un oraş un copil de 15 ani “E eroul nostru”

    În zona centrală a oraşului Caracal, oamenii nu se feresc să vorbească despre impactul pe care crimele comise de Gheorghe Dincă, poate cel mai feroce criminal în serie de la Rîmaru încoace, l-a avut asupra lor.

    Femei care locuiesc singure se vor gândi de două la siguranţa lor înainte să intre în scara blocului, bunicile unor adolescente se vor teme mai mult atunci când se va face ora la care nepoatele lor trebuie să se întoarcă acasă, iar bărbaţii, deşi vor să pară puternici, se vor pregăti cu mai multă îndârjire pentru a-şi apăra femeile din familie.

    Crimele din Caracal au pus o umbră pe oraş, astfel încât atmosfera e una apăsătoare şi, poate, de neputinţă. Într-un fel sau altul, după Gheorghe Dincă, nimeni în România nu va mai fi superficial cu propria siguranţă. Iar în Caracal, acest sentiment este mai prezent ca oricând.

    În apropierea farmaciei, de unde Gheorge Dincă şi-a cumpărat medicamente, o femeie în vârstă este speriată de cele întâmplate şi revoltată în acelaşi timp de momentele dramatice prin care a fost nevoită să treacă o copilă de 15 ani. Ea spune că nu mai poate dormi noaptea şi că se teme pentru viaţa ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima declaraţie a medicului rezident care l-a operat pe Florin Busuioc: Nu sunt un erou. Îmi doresc să rămân în Craiova

    Medicul rezident Eugen Ţieranu a declarat că, după intervenţia de marţi noaptea, când a fost chemat de acasă pentru a-l opera pe Florin Busuioc, nu se consideră un erou şi că îşi face meseria cu plăcere.
     
    „Nu sunt un erou, sunt un medic, un om normal, care n-a făcut altceva decât să-şi facă meseria. Nimic mai mult. Este meseria noastră, o facem cu plăcere, ori de câte ori suntem solicitaţi, la orice oră din zi sau din noapte. Pentru asta am învăţat carte şi pentru asta ne-am pregătit”, a declarat Eugen Ţieranu, pentru MEDIAFAX.
     
    Întrebat ce va face din 2019, când termină rezidenţiatul şi e posibil să rămână şomer, medicul a spus că îşi doreşte să rămână în România, prima opţiune fiind Spitalul din Craiova.
     
    „Eu îmi fac meseria cu plăcere. (…) Nu aş face altceva, e ceea ce îmi place să fac zi de zi. Da, după ce voi termina rezidenţiatul îmi doresc să rămân în România, în primul rând şi cu atât mai mult în Craiova, în spitalul oraşului meu natal”, a mai spus medicul rezident.
     
  • Cel mai trist destin! Situaţia şocantă în care a ajuns eroina României. De la portarul erou al echipei naţionale la ”vânzătoare în Zalău”

    Talida Tolnai, una dintre cele mai bune jucătoare ale României din ultimul deceniu, a ajuns ”vânzătoare în Zalău!”, după cum a titrat ziarul local ”Ziarul de Zalău”. Parcursul portarului care în 2010 a făcut un turneu fabulos la Campionatul European este total neaşteptat.
     
    ”O fostă medaliată cu bronz la Campionatul European de Hanbal din 2010 a ajuns vânzătoare în Zalău. Încă de la început vreau să clarificăm un lucru. Nu suntem împotriva unei persoane care munceşte indiferent de felul muncii sau unde îşi desfăşoară activitatea zilnică. Fiind vorba de o sportivă foarte valoroasă pe care a dat-o Sălajul nu putem trece cu vederea acest lucru.

    Fosta handbalistă Talida Tolnai lucrează de câteva săptămâni la o firmă care se ocupă cu cadouri personalizate. Într-un fel, fiecare om de pe acest pământ trebuie să căştige o bucată de pâine dar totuşi, nu ne explicăm cum a decăzut aşa mult valoroasa sportivă”, a semnalat Ziarul de Zalău.

    Talida Tolnai juca în urmă cu 3 ani la CSM Bucureşti, punând umărul la primul titlu al clubului din capitală, alături de nume mari precum Linnea Torstensson, Carmen Martin, Oana Manea, Cristina Vărzaru şi Ana Paula Rodrigues. La finalul sezonului, CSM Bucureşti s-a despărţit de Tolnai, iar portarul a ”dispărut” complet de pe radarul handbalului.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • A donat sânge ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ, timp de 60 de ani, şi a salvat peste 2,4 MILIOANE DE COPII. Povestea bărbatului care a devenit erou naţional

    James Harrison, numit “bărbatul cu braţul de aur”, a donat sânge săptămânal încă de la vârsta adolescenţei. Ajuns la vârsta de 81 de ani, australianul s-a “retras” la finalul acestei săptămâni, marcând finalul unui capitol impresionant.
     
    Sângele lui Harrison are o serie de anticorpi unici, folosiţi pentru a dezvolta o injecţie numită Anti-D; aceasta combate o afecţiune dezvoltată de femeile al căror sânge are Rh negativ ce poartă copii cu sânge având Rh pozitiv, moştenit de la tată. În timpul sarcinii, anticorpii femeii atacă celulele fetusului, ducând de multe ori la moartea acestuia.
     
    Potrivit statisticilor prezentate de Crucea Roşie din Australia, sângele său a salvat peste 2,4 milioane de copii. 
     
    Darul uimitor al lui Harrison a fost descoperit în timpul unei operaţii pe care acesta a avut-o la 14 ani. Doctorii nu sunt siguri de ce bărbatul are aceşti anticorpi: “Fiecare pungă de sânge e importantă, dar cele de la Harrison sunt extraordinare. Toate dozele de Anti-D realizate vreodată în Australia provin din sângele lui Harrison”, a declarat un medic celor de la CNN.
     
    Chiar şi fiica lui James Harrison a primit o injecţie cu Anti-D: “Asta mi-a adus un nepot sănătos”, a spus bărbatul. “E o senzaţie extraordinară să ştii că ai putut salva o viaţă, şi că ai mai salvat multe altele pe lângă.”
     
    James Harrison e considerat un erou naţional în Australia, câştigând numeroase premii printre care şi Ordinul de Merit Australian.
  • Erou în Vietnam şi procuror special în SUA lui Trump: incoruptibilul Bob Mueller

    În acea zi, plutonul locotenentului Mueller, din compania Hotel, Batalionul 2, Regimentul 4 de marină – aşa-numiţii ”Bastarzi Magnifici“ – era în patrulare în provincia Quang Tri, când au fost întâmpinaţi cu foc masiv de 200 de nord-vietnamezi. Gloanţele au început să curme vieţi aproape imediat. Cu câteva ordine, Mueller a organizat un perimetru defensiv în care îşi încuraja soldaţii să lupte mergând la fiecare dintre ei. Au rezistat ore întregi. La un moment dat, Mueller a luat o echipă de şoc în teritoriul inamic pentru a recupera un subaltern rănit mortal. Restul unităţii sale a supravieţuit, iar locotenentul a primit Steaua de Bronz pentru acţiunile şi iniţiativele sale din acea zi.

    Aceea nu a fost prima luptă a lui Bob (Robert) Mueller şi nu a fost nici ultima. Patru luni mai târziu a fost împuşcat în picior cu un AK-47. În prezent conduce luptele într-o anchetă colosală privind amestecul ruşilor în alegerile pentru preşedinţia americană câştigate de Donald Trump. Ancheta are potenţialul exploziv al scandalului Watergate şi poate produce o criză constituţională în SUA.

    Ancheta l-a făcut celebru în SUA pe Mueller. Este un erou pentru unii şi un monstru pentru alţii.

    Mueller este un erou pentru revista Wired (de altfel, despre el scriu apreciativ multe dintre ziarele mainstream din America):

    Timpul petrecut în Vietnam i-a adus lui Mueller, acum procuror special, o greu câştigată perspectivă asupra luptelor birocratice în care avea să-şi consume o bună parte a restului carierei. El se consideră norocos că a supravieţuit războiului din Vietnam, iar sentimentul de recunoştinţă pentru acest lucru l-a făcut să-şi dedice viaţa serviciului public. Colegul său din colegiu David Hackett nu a avut niciodată şansa de a se întoarce acasă. Fostul locotenent vorbeşte frecvent despre sacrificiul lui Hackett. Chiar şi în vremurile cele mai grele ale lui Mueller în SUA – în lunile de după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când era directorul FBI, şi în 2004 în timpul unui spectacolul grotesc din camera de spital a procurorului general care l-a adus în conflict cu administraţia Bush din cauza unui program de spionaj intern – el a reacţionat cu calm la atacurile Washingtonului.

    Ca director al FBI, chiar dacă se confrunta cu teama zilnică de terorism, spionaj şi atacuri cibernetice, obişnuia să glumească: ”Acum îmi permit să dorm mult mai mult decât mi-am permis vreodată în Vietnam“.

    Însă este greu de crezut că Mueller mai poate dormi liniştit sub atacurile repetate ale administraţiei Trump şi ale republicanilor din Congres. Atacurile au ca ţintă atât investigaţia lui Mueller, cât şi cele două instituţii cărora acesta le-a dedicat cea mai mare parte din viaţă: FBI şi Departamentul de Justiţie.

    Departamentul de Justiţie al Statelor Unite i-a încredinţat lui Robert Mueller pe 17 mai anul trecut o misiune pe cât de simplă, pe atât de intimidantă: să investigheze eforturile guvernului rus de a influenţa alegerile prezidenţiale din 2016 din Statele Unite, să descopere orice coordonare între Moscova şi membrii campaniei lui Donald Trump, să aducă în faţa judecătorilor orice infracţiune comisă în acest proces, scrie Times, care l-a plasat pe Mueller pe locul 4 în topul persoanelor anului 2017.

    De când Mueller a preluat aceste sarcini, devenind procuror special, ancheta ţine ţara cu sufletul la gură. Susţinut de un buget independent, beneficiind de un sprijin bipartizan rar şi de o echipă de anchetatori şi procurori cu experienţă, Mueller a făcut ştiri chiar şi atunci când a încercat să nu facă. Avocaţii cu gura slobodă ai lui Trump şi asociaţii preşedintelui au ”scăpat“ detalii din anchetă mass-mediei. Frânturi de probe din investigaţii separate ale Congresului şi-au găsit drumul spre ochii publicului. Iar preşedintele, despre care se ştie că nu este personal ţinta investigaţiei, a împroşcat cu venin în condiţiile în care primul an din mandatul său a fost consumat de spectacolul istoric făcut de un procuror puternic, un ”incoruptibil“, aşa cum este descris, care a luat urma oamenilor preşedintelui.

    Tensiunea a crescut când procurorul special a început să-şi expună cazul. Pe 30 octombrie, Mueller l-a acuzat pe fostul preşedinte de campanie al lui Trump, pe Paul Manafort, şi pe adjunctul lui Manafort de spălare de bani şi de alte infracţiuni şi a obţinut un angajament de cooperare de la un consilier de campanie de nivel inferior. O lună mai târziu, pe 1 decembrie, fostul consilier de securitate naţională al lui Trump, locotenentul-general în retragere Michael Flynn, a pledat vinovat pentru o singură acuzaţie, de a fi minţit FBI, şi a jurat să îi spună lui Mueller tot ce ştie despre contactele pe care el şi ceilalţi le-au avut cu Moscova. Investigaţia se apropie de Trump. 

    În toată America sunt doar o mână de oameni cu reputaţia şi experienţa necesare pentru a-şi asuma sarcina de a derula o operaţiune de identificare a influenţei ruseşti într-una dintre cele mai dezorganizate campanii prezidenţiale din istoria recentă.

    După ce Trump l-a concediat pe directorul FBI James Comey în luna mai, declanşând o criză la vârful guvernului, în Washington s-au putut auzi suspine de uşurare când adjunctul procurorului general, Rod Rosenstein, l-a ales pe Robert Swan Mueller III pentru a investiga. Democraţii şi republicanii deopotrivă l-au apreciat pe fostul infanterist de marină. Chiar şi Newt Gingrich, un aliat apropiat al lui Trump, a scris pe Twitter în acea zi: ”Robert Mueller este o alegere superbă pentru poziţia de procuror special. Reputaţia lui este impecabilă, este onest şi integru“.

  • Investitorul chinez care a plecat de la sat pentru a-şi construi un imperiu auto mondial a devenit un erou în China

    Este un deschizător de drumuri pentru China în Europa, dar ar putea deveni un ghimpe în coastele managementului Daimler.

    Omul de afaceri Li Shufu reprezintă, la 54 de ani, personificarea visului chinez. Este văzut ca un erou de publicul din China şi ca un exemplu de autorităţile de la Beijing. Presa chineză scrie că Li s-a bazat doar pe pieţele de capital străine pentru a achiziţiona o participaţie de aproape 10% din acţiunile Daimler, printr-o tranzacţie de 9 miliarde de dolari, ceea ce ar însemna că din China nu a ieşit capital chinezesc pentru această tranzacţie. Beijingul a devenit sensibil la scurgerile de capital din ţară, scrie Deutsche Welle.

    În Germania, la Daimler, activismul investitorului Li provoacă nervozitate. Executivii se tem că acesta, după ce a făcut din compania sa, Geely, cel mai mare acţionar al constructorului auto, se va amesteca în procesul de luare a deciziilor sau va încerca să fure informaţii strategice.

    Visul lui Li este să construiască un Mercedes-Benz chinezesc.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • “Black Panther” debutează în forţă în cinematografele din România

    Astfel, pelicula dedicată regelui din Wakanda a devenit unul dintre filmele Marvel cu cele mai mari încasări la lansare în România. Mai exact, „Black Panther” a depăşit în weekendul de lansare de peste patru ori încasările pe care le-a avut „Ant-Man” şi de aproape trei ori pe cele pe care le-au avut „Gardienii Galaxiei I” şi „Căpitanul America: Războinicul Iernii”.

    Filmul „Black Panther” este distribuit de Forum Film România şi este disponibil în cinematografele din toată ţara, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.

    Conform Nytimes.com, analiştii se aşteptau ca filmul să debuteze în weekend cu încasări de 165 milioane de dolari în America de Nord, ceea ce ar fi fost un rezultat uimitor pentru un film lansat în afara perioadei sărbătorilor sau a vacanţelor, însă a întrecut orice aşteptări şi estimări, având încasări de 192 milioane de dolari americani. La nivel internaţonal, filmul a mai strâns 169 milioane de dolari, neluând în calcul faptul că filmul nu a apărut încă în cinematografele din Rusia, China şi Japonia.

  • “Black Panther” debutează în forţă în cinematografele din România

    Astfel, pelicula dedicată regelui din Wakanda a devenit unul dintre filmele Marvel cu cele mai mari încasări la lansare în România. Mai exact, „Black Panther” a depăşit în weekendul de lansare de peste patru ori încasările pe care le-a avut „Ant-Man” şi de aproape trei ori pe cele pe care le-au avut „Gardienii Galaxiei I” şi „Căpitanul America: Războinicul Iernii”.

    Filmul „Black Panther” este distribuit de Forum Film România şi este disponibil în cinematografele din toată ţara, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.

    Conform Nytimes.com, analiştii se aşteptau ca filmul să debuteze în weekend cu încasări de 165 milioane de dolari în America de Nord, ceea ce ar fi fost un rezultat uimitor pentru un film lansat în afara perioadei sărbătorilor sau a vacanţelor, însă a întrecut orice aşteptări şi estimări, având încasări de 192 milioane de dolari americani. La nivel internaţonal, filmul a mai strâns 169 milioane de dolari, neluând în calcul faptul că filmul nu a apărut încă în cinematografele din Rusia, China şi Japonia.

  • Un student de 18 ani a devenit erou după ce a salvat un copil căzut pe linia de metrou – VIDEO

    În film se poate observa şi reacţia întârziată a copilului de 2 ani, care în loc să-l ajute pe cel mic cere ajutorul celor din jur.

    Primarul din Milano a fost impresionat de acţiunea tânărului şi vrea să îl cunoască pe acesta.