„Regrets, I’ve had a few/But then again too few to mention/I did what I had to do”, spun câteva versuri ale celebrului „My Way” al lui Frank Sinatra. Ritmuri şi versuri numai bune pentru recordurile din termometre, care ne îndeamnă poate la reflecţie şi se potrivesc mănuşă cu cartea „The Power of Regret”, lansată de americanul Daniel Pink anul acesta şi, puţin, şi cu articolul de copertă în care i-am invitat pe lideri din România să se gândească la ambiţiile lor din copilărie.
Am reţinut din ceea ce spune autorul cărţii o filosofie de optimizare a regretului – pe care nu îl descrie în mod peiorativ şi pe care, de asemenea, îl vede diferit de erorile proprii. El sesizează că există o diferenţă între greşeli, care rezultă uneori în lecţii pentru viitor şi situaţiile nedorite ce se pot întâmpla independent de erorile noastre, din cauza circumstanţelor externe.
Acestea din urmă generează, în mod natural, regret. El spune că nu am fost învăţaţi să ne confruntăm cu astfel de emoţii negative – ba din contră, teoriile de gândire pozitivă foarte populare în ultimii ani nu fac decât să ne crească nemulţumirile atunci când situaţii incontrolabile – cum ar fi inflaţia, să spunem – ne influenţează vieţile. Aşadar, chiar dacă e vară şi perioadă de concedii, e OK să reflectaţi şi la lucrurile care merg mai puţin bine şi, poate, să fiţi mai pregătiţi astfel pentru ceea ce va urma – în carieră, în imprevizibilul tot mai mare generat de contextul economic şi nu numai.
