Tag: Ernst & Young

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii îşi revine, cu 21 de tranzacţii semnificative în primele şase luni

    “În prima jumătate a anului 2014, în România, s-au închis 21 de tranzacţii semnificative, conform Mergermarket.com, în sectoare care şi-au continuat efervescenţa: servicii financiare, sectorul alimentar, tehnologie, cât şi în unele sectoare care se restructurează înaintea unui nou ciclu de creştere: bricolaj şi materiale de construcţii. O menţiune specială trebuie acordată sectorului imobiliar, unde s-a materializat un nou val de interes pentru proprietăţi cu potenţial ridicat”, spune Mihai Pop, manager servicii de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

    El a arătat că piaţa din România s-a caracterizat în prima jumătate a anului printr-un volum mai mare al tranzacţiilor, însă cu o valoare mică spre medie. Totuşi, există perspective ca valoarea medie să urce în următoarele 12-18 luni, pe fondul tranzacţiilor transnaţionale aşteptate, precum vânzarea unor active ale Lafarge-Holcim sau a companiilor de distribuţie şi furnizare ale Enel.

    Operaţiunile de acest gen din România au valori mult mai mici decât cele la nivel european sau global, având în vedere că o tranzacţie mare în România se consideră peste 100 milioane euro, iar la nivel european depăşeşte un miliard euro. “În prima jumătate a anului 2014, piaţa de M&A din România a reacţionat pozitiv la semnalele primite de afară, iar percepţia generală a fost cea a unei pieţe active, care îşi recâştigă atractivitatea în ochii investitorilor”, a mai spus Pop.

  • Întreprinzătorii români: fără informaţii, fără sprijin

    România este încă departe de a deveni o societate care acordă sprijin antreprenorilor, indicând o tendinţă de descurajare pentru asumarea riscului în start-up-uri. îmbunătăţirea comunicării privind succesul antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră şi dezvoltare personală oferite de antreprenoriat sunt acţiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra îmbunătăţirii culturii antreprenoriale în următorii trei ani, se arată în raport. În opinia consultanţilor E&Y, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puţine şi instabile, a condus la o schimbare a percepţiei tradiţionale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului.

    “A încerca ceva pe cont propriu a început să fie considerat acceptabil. Această tendinţă trebuie încurajată prin informarea elevilor şi studenţilor cu privire la antreprenoriat ca opţiune de carieră validă, prin stagii de internship şi răspândirea poveştilor de succes”, se arată în studiu. Chiar dacă jumătate din respondenţi sunt de părere că societatea şi cultura românească sunt încurajatoare pentru ei, răspunsurile lor privind modul în care este perceput eşecul în business de către mediul de afaceri şi societate în ansamblu nu sunt deloc încurajatoare.

    Din studiu reiese, de asemenea, că 56% dintre antreprenorii chestionaţi se plâng de accesul dificil la finanţare, îndeosebi pentru tinerii întreprinzători, iar numai o treime dintre antreprenori cred că România are o legislaţie prielnică pentru cei ce doresc să înceapă o afacere de la zero.

    În clasamentul libertăţii economice publicat de Heritage Foundation din Washington, România a urcat anul acesta trei poziţii faţă de ediţia de anul trecut, clasându-se pe locul 59 din 185 de ţări, cu un scor total de 65,1 puncte, după ce a înregistrat “îmbunătăţiri în gestionarea cheltuielilor bugetare şi în privinţa libertăţii pieţei muncii, ceea ce a compensat reducerea libertăţii în raport cu corupţia”.

  • Păreri împărţite în privinţa impozitului forfetar

    Reprezentanţii Ernst & Young spun că scăderea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi la 65.000 euro şi obligarea tuturor firmelor de a plăti impozit pe venit dacă au încasări sub acest nivel nu vor avea ca efect închiderea unui număr mare de societăţi. “Celor care se confruntă cu situaţii dificile n-o să le priască această modificare şi aşa nu pot lua uşor nici împrumuturi de la bănci. Totuşi, nu mă aştept la un volum mare de închideri ale firmelor din cauza noilor prevederi”, spune Alex Milcev, partener la Ernst & Young.

    În schimb, reprezentanţii întreprinzătorilor mici şi mijlocii apreciază că sunt circa 250.000 de firme care au avut pierderi anul trecut şi că o parte dintre acestea vor intra în faliment din cauza introducerii impozitului.

    Şi Coface estimează creşterea insolvenţelor. “Insolvenţele vor continua. Sensibilitatea companiilor este mult crescută. Sunt patru ani de criză, companiile s-au structurat, fac tot ce pot să împingă vânzările, dar consumul este redus. Sunt companii foarte mari care ar putea intra în insolvenţă pentru a se restructura. Dar statistica este neagră pentru că rata de succes a restructurărilor este foarte mică, de 2%. Procedura de insolvenţă este ca mersul pe sârmă, e foarte dificil”, spune Constantin Coman, country manager al Coface.

    Reprezentanţii Coface estimează o creştere a numărului de insolvenţe în 2013, după modificarea Codului fiscal. “Văd o creştere a numărului de insolvenţe. Dacă ne uităm la statisticile din 2012, 82% din firmele nou intrate în insolvenţă sunt microîntreprinderi. Noile modificări din Codul fiscal arată că sectorul microîntreprinderilor este sub presiune”, a declarat Iancu Guda, services manager al Coface. Potrivit Coface, numărul real al procedurilor de insolvenţă nou deschise în 2012 este în jurul a 24.500 de firme, în creştere cu 14-15% faţă de anul anterior, comerţul şi distribuţia, construcţiile şi serviciile fiind cele mai afectate.

    “Totalul insolvenţelor nou deschise în anul 2012 este în creştere cu 10% faţă de 2011, de la 21.499 de proceduri la 23.665. În urma calculelor proprii, Coface estimează un număr real de 24.500, ceea ce arată un avans de 14-15%. Insolvenţele din anul 2012 sunt aferente unor firme cu un grad mai ridicat de sensibilitate, care au cunoscut şocuri externe şi interne mai puţin semnificative comparativ cu cele din anii anteriori”, a spus Coman. Guvernul estimează că impozitele colectate astfel de la microîntreprinderi ar aduce la buget 457 milioane de lei în acest an.

  • Ernst &Young: Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii nu şi-a revenit în 2011

    “Raportat la numarul de tranzactii finalizate, piata autohtona de fuziuni si achizitii a intregistrat o crestere de 5% in anul 2011 fata de anul 2010. Ne situam insa in topul celor mai active piete din Europa Centrala si de Sud Est, cu 120 de tranzactii finalizate in anul 2011. Sectoarele cele mai active anul trecut au fost productia, telecomunicatiile si media, sectorul imobiliar, industria energetica si miniera, iar investitorii strategici au continuat sa domine piata tranzactiilor incheiate”, a declarat Cornelia Bumbacea, partener si director al departamentului de Asistenta in tranzactii Ernst & Young.

    Bumbacea spera intr-un 2012 mult mai activ decat anul precedent, cel putin prin prisma tranzactiilor de capital si a privatizarilor planificate de statul roman: “Desi exista in continuare un interes crescut din partea investitorilor strategici precum si un interes constant din partea fondurilor de investitii care scaneaza in mod sistematic piata romaneasca, nu intotdeauna criteriilor lor de marime si performanta sunt indeplinite de societatile romanesti, la momentul prezent.”

    Editia actuala a M&A Barometer subliniaza faptul ca piata de fuziuni si achizitii a scazut in 2011 cu 28%, de la 1,26 miliarde de dolari in 2010 la 909 millioane in 2011.

  • Cele mai importante oportunitati din 2011

    “Pietele emergente ofera un potential enorm de crestere, mai cu
    seama pentru economiile bazate pe exportul de resurse dar si pentru
    multe dintre economiile mature, care vaneaza o redresare economica
    bazata pe export, profitand de pe urma slabirii valutelor”, declara
    Andrew Embury, Advisory Leader, Ernst & Young EMEIA.

    1. Pietele emergente au potential de crestere
    2. Inovatii in produse, servicii si operatiuni
    3. Imbunatatirea executiei strategiei in cadrul departamentelor
    afacerii
    4. investitii in IT
    5. Investitii in “cleantech”
    6. Investitii in perfectionarea proceselor, in unelte si in
    traininguri pentru obtinerea unei productivitati mai bune.
    7. Fuziuni si achizitii
    8. abordarea de noi canale de marketing
    9. parteneriatul public privat
    10. performanta la capitolul relatiilor cu investitorii

    Studiul a fost realizat de Oxford Analytica pe un panel de 75 de
    manageri si analisti, reprezentand sapte industrii.

  • Cele mai importante zece riscuri din 2011

    “Suntem martori ai unei competitii acerbe la nivel global si se
    pare ca acest lucru se va intensifica in continuare. Companiile se
    lupta pentru cote de piata si nu este nicio surpriza ca presiunea
    pe costuri este riscul care a urcat cel mai rapid in top fata de
    clasamentul realizat anul trecut; pentru a ajunge la un pret corect
    companiile trebuie sa-si optimizeze costurile”, declara Andrew
    Embury, Advisory Leader, Ernst & Young EMEIA.

    Topul celor mai importante zece riscuri in afaceri (Pozitia
    ocupata in 2010)
    1. Regulamente si conformitatea (1)
    2. Taierile de costuri (6)
    3. Revenirea lenta / mentinerea recesiunii (3)
    4. Riscuri de piata (nou intrat in top)
    5. Presinea pe preturi (15)
    6. Gestionarea talentelor (4)
    7. Accesul la creditare (2)
    8. Riscul aceeptarii sociale / CSR (9)
    9. Cresterea rolului guvernelor (nou intrat in top)
    10. Tehnologiile emergente (13)

    Studiul a fost realizat de Oxford Analytica pe un panel de 75 de
    manageri si analisti, reprezentand sapte industrii.

  • Romania, una dintre cele mai atractive tari din lume pentru investitorii in energia verde

    Conform punctajului intocmit de Ernst & Young, Romania a
    intrat in top direct pe locul 22, cu 43 de puncte. indicand
    potentialul tuturor surselor de energie verde (eoliana, solara,
    geotermala, biomasa si infrastructura aferenta tuturor acestora).
    Cele mai atractive domenii, din punctul de vedere al
    investitorilor, sunt energia eoliana terestra (48 de puncte),
    energia solara (40 de puncte), biomasa (43) si infrastructura de
    energie verde in general (43 de puncte).

    Studiul firmei de consultanta mentioneaza proiectul de 1,1 miliarde
    de euro al CEZ de la Fantanele – Cogealac, cel mai mare proiect
    eolian din Europa, precum si cele anuntate de Iberdrola, Enel,
    Energias de Portugal, RWE si Verbund.

    Maximul de puncte posibile (76) l-a adunat China pentru potentialul
    de investitii in energie eoliana, in conditiile in care autorii
    studiului Ernst & Young noteaza ca aproape una din doua turbine
    eoliene terestre din lume va fi instalata anul acesta un China.
    Autorii studiului noteaza ca factor favorabil faptul ca Romania are
    intre cele mai bune conditii pentru dezvoltarea de proiecte eoliene
    din Europa, cu un potential anual de 23 TWh, iar ca factor
    defavorabil intarzierile in adoptarea legislatiei care ar introduce
    “stimulente extrem de atractive” pentru investitorii in energia din
    surse regenerabile.

    Tara asiatica se situeaza insa de departe pe primul loc in
    clasament, cu 71 de puncte pentru potentialul tuturor surselor
    regenerabile, urmata de SUA cu 66 de puncte, Germania si India
    (63), Marea Britanie (62) si Italia (61). SUA s-a aflat neintrerupt
    pe primul loc in topul Ernst & Young din noiembrie 2006 pana in
    mai 2010, insa acum a coborat pe locul secund, din cauza efectelor
    crizei financiare si a incertitudinilor privind politica energetica
    pe termen mediu si lung.

    Din top 10 mai fac parte Franta, Spania, Canada si Portugalia,
    toate cu mai putin de 60 de puncte. In privinta topului celor 30,
    fata de editia precedenta Cehia a iesit din clasament, din cauza
    decizie parlamentului de a reduce semnificativ subventiile pentru
    energia solara.

    Alaturi de Romania, ceilalti nou-intrati in top sunt Coreea de Sud
    (locul 18), Egiptul (locul 22, tot cu 43 de puncte) si Mexicul
    (locul 25). Din Europa de Est, in top exista o singura prezenta,
    cea a Poloniei (locul 16, cu 47 de puncte scor de ansamblu).